417 matches
-
sub titlul Un nou Creangă, și inclus ulterior în Memorii, sub titlul Un țăran descălecat în literatură. Adevăratul debut la cenaclul Sburătorul are loc în toamna lui 1935 când I. citește, cu mare succes, dintr-un „roman rural”, Nuntă cu bucluc, care va fi editat în 1936 cu o prefață de E. Lovinescu. A mai publicat două romane în anii ’40, apoi, după o pauză de două decenii, două volume de nuvele și povestiri și încă un roman, apărut în chiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
vorbe care domină textul. „Folcloricul” și „etnograficul”, de care s-a făcut mare caz în receptarea operei lui I., se regăsesc inserate în structura textelor cu naturalețe, fără pretenții de metodă și de exhaustivitate „științifică”: o nuntă (în Nuntă cu bucluc), un priveghi și o înmormântare (în nuvela Soare cu dinți, de pildă) dau prilejul desfășurării unui ritual consfințit de tradiție, iar adunările de veselire colectivă ori de taifas, în cârciumă sau în alte locuri, comportă și ele „ritualul” lor, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
Marin Zgâmboașă, Savu Găuriciu, Bică Bodârlău. Sunt nume pitorești, care amintesc de cele întâlnite în proza altor autori munteni sau olteni. În cadrele unui talent limitat, I. a adus o contribuție de neignorat la modernizarea prozei rurale. SCRIERI: Nuntă cu bucluc, pref. E. Lovinescu, București, [1936]; ed. pref. Marin Mincu, București, 1971; O daravelă de proces, București, 1941; Oameni degeaba, București, 1943; Lacrimi pe pâine, București, 1967; Nuntă cu bucluc. Oameni degeaba. O daravelă de proces, postfață Eugen Lovinescu, București, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
o contribuție de neignorat la modernizarea prozei rurale. SCRIERI: Nuntă cu bucluc, pref. E. Lovinescu, București, [1936]; ed. pref. Marin Mincu, București, 1971; O daravelă de proces, București, 1941; Oameni degeaba, București, 1943; Lacrimi pe pâine, București, 1967; Nuntă cu bucluc. Oameni degeaba. O daravelă de proces, postfață Eugen Lovinescu, București, 1969; Soare cu dinți, București, 1974; Marea vâlvătaie, pref. Laurențiu Fulga, București, 1977. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1935, 101-108; G. Călinescu, „Nuntă cu bucluc”, ALA, 1936, 806
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
1967; Nuntă cu bucluc. Oameni degeaba. O daravelă de proces, postfață Eugen Lovinescu, București, 1969; Soare cu dinți, București, 1974; Marea vâlvătaie, pref. Laurențiu Fulga, București, 1977. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1935, 101-108; G. Călinescu, „Nuntă cu bucluc”, ALA, 1936, 806; Ovidiu Papadima, „Nuntă cu bucluc”, G, 1936, 6; Pompiliu Constantinescu, „Nuntă cu bucluc”, VRA, 1936, 447; Octav Șuluțiu, „Nuntă cu bucluc”, F, 1936, 7-8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 235; Streinu, Pagini, I, 173-177; Călinescu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
de proces, postfață Eugen Lovinescu, București, 1969; Soare cu dinți, București, 1974; Marea vâlvătaie, pref. Laurențiu Fulga, București, 1977. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1935, 101-108; G. Călinescu, „Nuntă cu bucluc”, ALA, 1936, 806; Ovidiu Papadima, „Nuntă cu bucluc”, G, 1936, 6; Pompiliu Constantinescu, „Nuntă cu bucluc”, VRA, 1936, 447; Octav Șuluțiu, „Nuntă cu bucluc”, F, 1936, 7-8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 235; Streinu, Pagini, I, 173-177; Călinescu, Ist. lit. (1982), 930; Marin Mincu, „Lacrimi pe pâine”, GL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
cu dinți, București, 1974; Marea vâlvătaie, pref. Laurențiu Fulga, București, 1977. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1935, 101-108; G. Călinescu, „Nuntă cu bucluc”, ALA, 1936, 806; Ovidiu Papadima, „Nuntă cu bucluc”, G, 1936, 6; Pompiliu Constantinescu, „Nuntă cu bucluc”, VRA, 1936, 447; Octav Șuluțiu, „Nuntă cu bucluc”, F, 1936, 7-8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 235; Streinu, Pagini, I, 173-177; Călinescu, Ist. lit. (1982), 930; Marin Mincu, „Lacrimi pe pâine”, GL, 1967, 39; Zaharia Sângeorzan, „Lacrimi pe pâine”, IL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
Fulga, București, 1977. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1935, 101-108; G. Călinescu, „Nuntă cu bucluc”, ALA, 1936, 806; Ovidiu Papadima, „Nuntă cu bucluc”, G, 1936, 6; Pompiliu Constantinescu, „Nuntă cu bucluc”, VRA, 1936, 447; Octav Șuluțiu, „Nuntă cu bucluc”, F, 1936, 7-8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 235; Streinu, Pagini, I, 173-177; Călinescu, Ist. lit. (1982), 930; Marin Mincu, „Lacrimi pe pâine”, GL, 1967, 39; Zaharia Sângeorzan, „Lacrimi pe pâine”, IL, 1967, 11; Gabriel Dimisianu, „Nuntă cu bucluc”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
cu bucluc”, F, 1936, 7-8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 235; Streinu, Pagini, I, 173-177; Călinescu, Ist. lit. (1982), 930; Marin Mincu, „Lacrimi pe pâine”, GL, 1967, 39; Zaharia Sângeorzan, „Lacrimi pe pâine”, IL, 1967, 11; Gabriel Dimisianu, „Nuntă cu bucluc”, RL, 1969, 23; Mihail Diaconescu, Romanele lui Ion Marin Iovescu, ARG, 1969, 6; Rusu, Utopica, 191-196; Mincu, Critice, II, 237-247; Valeriu Cristea, „Soare cu dinți”, RL, 1974, 44; Titel, Pasiunea, 29-34; S.I. Nicolaescu, „Marea vâlvătaie”, ARG, 1977, 2; Mihai Ungheanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
poveste adevărată, București, 1944; Bună seara, tăicuțule!, București, 1945; Ce caută un melc aici?, București, 1945; Domnișoara Sanda și litera A, București, 1945; Farfuria misterioasă, București, 1945; Noi călătorim, București, 1945; Pantofii Ileanei, București, 1945; Țuțurlucă, București, 1945; Umbrela cu bucluc, București, 1945; Hop... hop... hop... Căluții fug!, București, f.a.; Dulce prietenie, București, f.a.; În livada înflorită, București, f.a. Traduceri: Matilde Serao, Mama vitregă, București, 1910, Adio, iubire!, București, 1913; Edmondo De Amicis, O moarte pe câmpul de război, București, 1912
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
de secretar și apoi de vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor (1958-1968). Este redactor-șef al revistelor de turism „România pitorească” și „Vacances en Roumaine” (1972-1989). Debutează la „Almanahul literar” din Cluj în 1949, iar prima carte, culegerea de povestiri Călătorie cu bucluc, îi apare în 1955. În volumele de reportaje ale lui P. - Lauda tinereții. Cronică de reporter de pe șantierul Salva -Vișeu (1956), Paralela 45 (I, 1958; Premiul Academiei RSR, II-III, 1970-1981), Anul 15 (1959) sau Ore calde (1962) -, cu stilul festivist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
Jurnal hellenic (1974), Cartea Chinei (1977) sau din Orașe infidele (I-II, 1985-1986), unde autorul se interesează mai degrabă de diversitatea tipurilor umane și de varietatea manifestărilor spiritului decât de pitorescul unor peisaje insolite. Povestirile și nuvelele din Călătorie cu bucluc, ca și cele din Pământul spânzuratului (1957), Afișe de bal (1960), Faetonul (1970) sau din Ploaia bleu (1970) valorifică înzestrarea epică a lui P. în construirea unor scene pline de vivacitate, cât și predilecția pentru studiile de caracter. Dacă publicistica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
ale prozatorului modern, cum ar fi fracturarea fluxului temporal, întretăierea planurilor narative, sondarea inconștientului și exploatarea valențelor simbolice ale situațiilor și gesturilor. Eseuri, poezii sau povești pentru copii completează opera unui scriitor prolific, nu întotdeauna și semnificativ. SCRIERI: Călătorie cu bucluc, București, 1955; Lauda tinereții. Cronică de reporter de pe șantierul Salva-Vișeu, București, 1956; Pământul spânzuratului, București, 1957; Paralela 45, I-III, București, 1958-1981; Anul 15, București, 1959; Afișe de bal, București, 1960; Ore calde, București, 1962; Oameni ai zilelor noastre, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
nu se puteau produce rulmenți, fabrica fiind neterminată, incompletă, practic inexistentă ca unitate productivă. Eu eram cel mai vizat pentru postura de „acar Păun”, și nimeni nu s-ar fi grabit să-mi ia apărarea, ca să nu intre el în bucluc. În plus, șeful meu la nivelul județului, dorind să meargă el în locul meu la o preconizată specializare în Japonia, mi-a făcut o anonimă la „Centru” care m-a compromis definitiv. Eram peste tot cunoscut ca „omul cu anonima” despre
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
la Scroviștea”. Carol a stat la București cu Duduia. Luni, 15 iulie. Seara, după cină și înainte de cinema, Carol al II-lea, Mihai și Duduia merg să-l vadă pe Urdăreanu, care era bolnav de gută. Apoi, au revăzut filmul Bucluc în noaptea nunții, apreciat de Carol al II-lea ca „destul de nostim”. Joi, 18 iulie. La ora 12, s-a oficiat la biserica Palatului Cotroceni parastasul de doi ani pentru Regina Maria. Mihai a asistat, alături de Carol al II-lea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Rosenberg, fără ca lumea să știe că Julius și Ethel fuseseră condamnați la scaunul electric fiindcă vânduseră rușilor secretele bombei atomice americane. Ei erau, în versiunea oficială, doar "luptători pentru pace". De altfel, Berza a și afirmat că " Dacă știam ce bucluc iese, scriam zece scrisori pentru Glezos!" În pofida organizării amănunțite, "demascarea" a fost pe jumătate ratată: studenții i-au aplaudat pe acuzați, ba chiar și unii profesori din prezidiu. Tache notează: "A aplaudat și Emil Condurachi, până i-a făcut tov.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nostru steag” a lui Ciprian Porumbescu. Ne plăcea la nebunie, mai ales că se preta foarte bine la marș. Și-l cântam la orice ocazie, alternându-l cu „Deșteaptă-te române”, care ni se părea prea puțin aprins. Dar ce bucluc aveam cu profesorii noștri când au prins de veste de refrenul: Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va înflori!... Dar și întâlnirile sportive își aveau avantajele lor: „Cine dintre noi nu-și aducea aminte cu câtă înfrigurare așteptam un meci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
într-o capiște* și ai bolfe*, să te lovești la ele de trei ori cu un ciolan de mort și-ți trece. Bucate Cînd umblă negustori după bucate pe sărbători (mai ales de Crăciun), e preț bun pe bucate primăvara. Bucluc Omul care varsă din bucate ori băutură pe masă e semn de buclucaș. Bucurie Cînd ai bucurie mare, să te ferești, că ai să dai de supărare. Cînd vor plesni cercurile unui butoi bucurie și cîștig însemnează. Bufniță Cînd bufnița
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dar e imposibil să nu fi văzut și singură cât de tare se strofoacă pentru tine, pe gratis! Pentru numele lui Dumnezeu, și-a detașat un angajat să lucreze numai pentru tine! Numai asta și era destul să intre în bucluc! Aici sunt de acord, spune Elinor. — Poftim? zic, luată prin surprindere. — Nu i-am cerut eu să-mi dea pe cineva de la Brandon Communications. Sinceră să fiu, am fost chiar împotrivă. El a fost cel care a insistat. Și, așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o dată cu el principalii săi lideri - este În același timp și permanenta țintă a atacurilor Partidului Comunist. În 1946, xe "Vasile Luca"Vasile Luca, Într-o analiză a organizațiilor de masă, ajungând la C.D.E. spune: „La C.D.E., aici cam e puțin bucluc. Tovii noștri cad sub influența celorlalți și devin mai mult evrei decât comuniști” (subl. L.R.)1. Și tot xe "Vasile Luca"Vasile Luca acuza C.D.E. cu violență că „alunecă pe linia naționalistă a fasciștilor evrei. Rolul vostru e să combateți
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
o tai eu și mi-o fac cum mi-o plăcea, iar potcapul îl dau să clocească găinile în el.” Și așa ai și făcut. Pe 10 august 1871, ai ieșit pe stradă cu pălărie în loc de potcap. A doua zi, bucluc mare. Toată suflarea clericală era în agitație. După ample cercetări, peste o lună ai fost convocat la Consistoriul Mitropoliei, dar ți-ai găsit omul care să dea ascultare. Ba mai mult, le-ai scris un protest vehement. Convocarea avea în
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
culmea admirației rupând-o la goană spre împlinirea poruncii. Îi belesc! Îi belesc! răcnește el alergând. Ștefan râde și strigă în urma lui: Bărbile, neguțătorilor!! Nu uitați bărbile!! Don Batista, milogindu-se cu briciul: Illustrissimi... Ștefan, cu gândul la chervanul cu bucluc, se răstește: Ce... ce vrai?! Barba... La barba, jonglează cu briciul, elegant, dar periculos de aproape. Aaa! Barba... Atenție la cap, n-am decât unu'! Răpești plăcerea Marelui Sultan... Don Batista, profund jignit, sufocat de revoltă, se bâlbâie: Io... io
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întâia care a zărit în șanț, înaintea noastră, Fordul răsturnat, cu roțile în sus. Coborând cu toții în grabă, am auzit gemetele mamei; eram înspăimântați, bunica plângea în hohote, frământându și mâinile. Au fost scoși vii și nevătămați de sub vehiculul cu bucluc trei dintre ocupanți, ultima degajată fiind maică-mea, a cărei mână fusese prinsă de bara capotei de care se agățase și suportase astfel întreaga greutate a mașinii răsturnate; fractura mâinii îi provoca, așadar, marile dureri ce o făceau să geamă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Artilerie); idem; biletu de evacuare”. Sub rezerva necunoașterii semnificației emanate de expresia „biletu de evacuare”, aceasta era situația celor care, răniți sau bolnavi, veniseră acasă la odihnă prin bunăvoința armatei și cu aprobarea medicilor de campanie. a.x. Ofrande cu bucluc În epoca la care facem referire În acest material, la mare vogă erau listele de subscripție publică ce se Întocmeau mai În toate ocaziile. Totuși, Războiul de Neatârnare nu era chiar o bagatelă ce putea fi transformată Într-o glumă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
poată? Savanții sovietici au și deschis drumul spre lună... SÎnt la al doilea sputnik>>; Valerica: <<Da, dar sputnicii n-au ajuns pînă pe lună !>> (actul I, tabloul 3, pag.27). Replica subliniată fiind deplasată, va fi eliminată”. j. Atestare cu bucluc Exigențele cenzurii de atunci referitoare la atestarea documentară a orașului București ar trebui să trezească și mințile diriguitorilor politici ai orașului și județului Vaslui care nu vor și nu pot În ruptul capului să Înțeleagă că placa de marmură pusă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]