159 matches
-
O. Ghibu (1975, p. 39). Noutatea absolută pe care o prezintă este că, pe lângă caracterele chirilice, Bucoavna din 1744 oferă, în paralel, și litere latine. În laborioasa sa analiză a literaturii didactice românești, O. Ghibu (1975) înseriază cronologic apariția altor bucoavne la Râmnic, în Țara Românească (1749), Iași (1755), Viena (1771), Sibiu (1783), ș.a.m.d., ultima bucoavnă apărând tot la Sibiu în 1870. Tot la Sibiu începe "epoca abecedarelor", odată cu publicarea de către Grigore Pleșoianu, în 1828, a cărții Abecedar înlesnitor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1744 oferă, în paralel, și litere latine. În laborioasa sa analiză a literaturii didactice românești, O. Ghibu (1975) înseriază cronologic apariția altor bucoavne la Râmnic, în Țara Românească (1749), Iași (1755), Viena (1771), Sibiu (1783), ș.a.m.d., ultima bucoavnă apărând tot la Sibiu în 1870. Tot la Sibiu începe "epoca abecedarelor", odată cu publicarea de către Grigore Pleșoianu, în 1828, a cărții Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor, ce va fi folosit în școlile din Țara Românească (Ghibu, 1975, p. 115). Dacă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apărând tot la Sibiu în 1870. Tot la Sibiu începe "epoca abecedarelor", odată cu publicarea de către Grigore Pleșoianu, în 1828, a cărții Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor, ce va fi folosit în școlile din Țara Românească (Ghibu, 1975, p. 115). Dacă bucoavna era un instrument didactic bisericesc, al cărui scop era acela de a-i înzestra pe copii cu abilități necesare în viața religioasă și de a face din ei "oameni cu frica lui Dumnezeu", abecedarul vizează să trezească mai curând fiorul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 147) menționează că abecedarul conține un steag unguresc descris elevilor români ca fiind "steagul patriei", iar câteva pagini mai încolo stă scris: "Ungaria e patria noastră. Toți oamenii din patrie suntem frați". Pe fondul acestei literaturi didactice dominată de bucoavne și mai apoi de abecedare își face apariția manualul de istorie ca instrument pedagogic și vehicul ideologic. Primul manual de istorie din literatura didactică românească apare în 1839, sub semnătura lui Florian Aaron cu titlul Manual de istoria Principatului României
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu este complet absentă din mesajul propagat prin mijlocirea manualelor de istorie. Înainte de orice, educația publică derulată în statele danubiene modelează supusul religios, loial mai întâi Bisericii și Credinței, abia apoi Domnului și Patriei. Într-un univers școlar dominat de bucoavne și texte religioase, în care finalitatea educației era programată a consta în formarea de creștini cu frica lui Dumnezeu înzestrați cu abilități practice minimale pentru îndeplinirea obligațiilor religioase, primul fior patriotic este introdus de către Grigore Pleșoianu în 1828 prin Abecedar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
morale care glosează pe marginea principiilor religioase, sfaturi morale, cartea cuprinzând și o pascalie. Nici în preajma unirii principatelor literatura didactică abecedariană nu suferă modificări dramatice. Abecedariǔ pentru scólele începătóre, publicat în 1854 la Iași de către Nifon Bălășescu rămâne captiv paradigmei bucoavnei religioase. Este suficient de enumerat cuprinsul abecedarului pentru a convinge de saturația cu morală religioasă a textului: după ce sunt făcute cunoscute școlarilor " Literele" alfabetului chirilic, se trece la " Învățături culese din Sfânta Scriptură", preluate din surse biblice ("De la Matei", "De la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
685-698. Goina, C. (2000). The ethnicization of politics: the case of Targu-Mures, 1990. Teză de disertație, Los Angeles: University of California, Los Angeles. Goody, J. (2006). The Theft of History. Cambridge: Cambridge University Press. Goția, A. (1989). Studiu lingvistic. În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 94-120). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Greenfeld, L. (1992). Nationalism: Five Roads to Modernity. Cambridge, MA: Harvard University Press. Grice, H.P. (1975). Logic and conversation. În P. Cole și J.L. Morgan (coord.), Syntax and Semantics
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pp. 461-500), București: Editura Politică. Mârza, I. (1982-1983). Manuale de istorie folosite la școlile din Transilvania între mijlocul secolului al XVIII-lea și mijlocul secolului al XIX-lea. Sargetia, XVI-XVII, 577-605. Mârza, I. și Călugăru, D. (1989). Însemnătatea didactică a Bucoavnei de la Bălgrad (1699). În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 25-42). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Mead, G.H. (1934). Mind Self and Society: From the Standpoint of a Social Behaviorist. Chicago: The University of Chicago Press. Merton, R.K. (1973). The
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mârza, I. (1982-1983). Manuale de istorie folosite la școlile din Transilvania între mijlocul secolului al XVIII-lea și mijlocul secolului al XIX-lea. Sargetia, XVI-XVII, 577-605. Mârza, I. și Călugăru, D. (1989). Însemnătatea didactică a Bucoavnei de la Bălgrad (1699). În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 25-42). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Mead, G.H. (1934). Mind Self and Society: From the Standpoint of a Social Behaviorist. Chicago: The University of Chicago Press. Merton, R.K. (1973). The Normative Structure of Science. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]