2,036 matches
-
anume sens, studiile grupate în volumul de față fac un bun pandant cu investigațiile comparatiste ale lui Andrei Corbea-Hoișie despre Paul Celan și „meridianul” său centraleuropean... Faptul că Mircea A. Diaconu și-a „reîncărcat” studiile despre „iconari” sub umbrela „studiilor bucovinene” are semnificația unui rebranding, prin cartografierea unei identități regionale periferice într-un interbelic marcat de ascensiunea naționalismului radical. Focalizarea asupra tinerilor scriitori ai Bucovinei devine astfel un punct privilegiat de observație asupra modernității în criză din amintita provincie ex-austroungară. Compatibilitatea
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
cultural, tectonica politică a epocii - v. mai ales capitolul Ideologia iconaristă între deziderat și împlinire - aduce contribuții dintre cele mai serioase la istoria dreptei radicale și a ortodoxismului românesc „periferic” dintre 1918-1944. (De curînd, interesul pentru resorturile așa-numitului „legionarism bucovinean” care l-a produs inclusiv pe Corneliu Zelea-Codreanu, au fost investigate și cu instrumente ficționale în romanul Cînd ne vom întoarce al lui Radu Mareș). Dincolo de acribia cercetătorului care a defrișat răbdător și atent cărțile de istorie a Bucovinei interbelice
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
inclusiv pe Corneliu Zelea-Codreanu, au fost investigate și cu instrumente ficționale în romanul Cînd ne vom întoarce al lui Radu Mareș). Dincolo de acribia cercetătorului care a defrișat răbdător și atent cărțile de istorie a Bucovinei interbelice și colecțiile presei literare bucovinene (bibliografia finală indică aproape 20 de periodice locale din epocă), atrage atenția armătura ideatică prin care, cu aplicație și simț al nuanței, Mircea A. Diaconu scoate la suprafață identitatea și „biografia” grupării iconariste, un întreg imaginar al modernității în criză
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
din Bucovina anilor ’20. Poezia „iconaristă”, selectată încă din deceniul al patrulea în cîteva antologii locale și, incidental, în Antologia poeților tineri a lui Zaharia Stancu, îl conduce pe autor către conturarea unei forma mentis specifice și a unei „poetici bucovinene” plasate sub semnul expresionismului, al vizionarismului thanatic, al unui spiritualism sincretic și al „goticului moldovenesc” asumat ca emblemă și ca nou Sturm und Drang. Mici tururi de forță analitică sunt, de asemenea, capitolele dedicate „corifeilor” mișcării: Mircea Streinul, Iulian Vesper
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
stricat. E de regretat și faptul autorul nu și-a „periat” stilistic textele, grevate, mai ales în close up-urile analiticteoretizante, de o exprimare cam dificultoasă. Însă, pe ansamblu, soliditatea documentară, detenta ideatică, subtilitatea critică și relevanța restituirilor fac din Studii bucovinene una dintre cele mai valoroase cărți despre interbelicul românesc apărute după 1990. S-ar putea ca unele deschideri operate aici de către Mircea A. Diaconu să se dovedească productive abia de-acum înainte.
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
cu începuturile inaparente în secolul XIX, Corina Ciocârlie le urmărește în reprezentările literare ale câtorva mari scriitori ai epocii și ai acelui spațiu, căutând mărturii la Musil, la Broch, la Stefan Zweig, la Joseph Roth, la Gombrowycz, la Kundera, la bucovineanul neamț Gregor von Rezzori. Iar dintre românii trăitori un timp în Imperiu la Slavici, la Rebreanu, la Cioran. Lipsesc dintre martori scriitorii unguri și sârbi care ar fi întregit tabloul. Tema „agoniei imperiale” apare la Joseph Roth în Marșul lui
Geografii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5669_a_6994]
-
se întinde un arc al unor creații ce n-ar putea fi trecute cu vederea, cu o mare varietate de trăsături temperamentale și stilistice. Înțelegem dificultățile pe care le-a întîmpinat Vasile Tărâțeanu în alcătuirea unei antologii a producției poetice bucovinene. Dificultăți legate atît de adoptarea unui criteriu de structurare (să fie incluși doar condeierii născuți în Bucovina sau și cei veniți aici de pe alte meleaguri, doar cei ce au scris în limba română sau și cei cu un alt instrument
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
în viață și gust de viață. Altfel, dacă n-ai nici una, nici alta, treci prin viață ca o mortăciune înnăscută. Altă surpriză e descrierea potopului lui Noe, abătut de Dumnezeu asupra Rădăuților. Mulți păcătoși trebuie să trăiască în această cetate bucovineană, de s-a dezlănțuit asupra ei o astfel de urgie a cerului. Nu cumva tu, cea mai drept credincioasă fiică a cetății, ai primit vestea îngerească să te sui pe corabia salvatoare? Probabil că în loc să te oprești pe Ararat, vei
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
reportaj de G.Ivașcu, alături de Note franceze, nesemnate, dar sigur de Ivașcu. Că în aceste luni G.Ivașcu preluase funcția de secretar de redacție o poate atesta și apariția articolului Brussa, de Titus Cristureanu („Vremea” din 16 august 1942), amicul bucovinean al lui Emil Bodnăraș, doctor în științe economice și politice la Londra, fost secretar de redacție la „Viața românească”, cunoscut al lui G.Ivașcu din 1939. [T.Cristureanu fusese atașat comercial al României la Moscova, apoi la Istanbul, iar în
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Barbu Cioculescu De ziua de Sfântul Ioan, în luna iunie 1917, stil vechi, iar în stil nou pe 7 iulie, trei tineri bucovineni, profitând de libera trecere dintre Bucovina, ocupată de trupele ruse și Basarabia, pleacă spre Chișinău, deciși să predea lecții de limbă și literatură română fraților dintre Prut și Nistru. Se numeau Liviu Marian, fiul cunoscutului folclorist Simion Florea Marian, George
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
batistă, ca să-i oprească cu ea hemoragia. Dar în același moment sări un bandit și-i rupse o șuviță de păr." Comentariul: "Scene de felul acesta se întâmplau destul de des. Mai ales prin sate și orașele mai mici." Politic, tânărul bucovinean consemnează: "masa revoluționară nu era condusă de o ideologie, fie ea social-democrată sau comunistă, ci singurul țel a fost pâinea și pacea. Or însușindu-și bolșevicii lozinca aceasta era firesc ca ei să pună stăpânire pe putere." Dar când "am
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
făcut ce am putut, vor veni alții și vă vor da restul ce ni se cuvine." Un "trăiască" puternic a urmat cuvintelor frumoase rostite de acest patriot român, care la București, sub ocupația germană, s-a înconjurat de mai mulți bucovineni și ardeleni, rămași acolo, întrebuințându-i formal ca servitori, pentru a-i salva pe acești "dezertori" de la moarte, dacă ar fi dat nemții de ei." Desigur, pe memorialist îl interesau în principal problemele școlare: "De la Unire, școala basarabeană a fost
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
țineau cursuri și funcționarii nu mai luau în serios slujba lor." La sfârșitul lunii noiembrie 1918, pe o vreme geroasă, refugiatul se întoarce acasă, la Cernăuți, cu gândul de a participa la marea adunare națională. Se radicalizase: "ajungând pe teritoriul bucovinean am molestat pe toți pasagerii care vorbeau nemțește, ca un fel de răzbunare copilăroasă pentru toate necazurile îndurate de atâta vreme de către (din cauza, n.n.) regimul austriac." Cunoaștem, așadar, anul în care se scriau respectivele pagini, ce i-ar fi adus
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
așazisa „revoluție” de la Iași, când împreună cu părintele Enăchescu, îl ascund sub un poloboc, în beciul crâșmei lui Stihi din Sfânta Vineri, pe mitropolitul Calinic, salvându-l de la moarte. Răspopirea i s-a tras de la faptul că purta, vara, pe model bucovinean, pălărie în loc de potcap. „Guraliu” din fire, comunicativ adică, a apelat la două îndeletniciri, ca să subziste: negustor de tutun și mai apoi institutor, la școala din Păcurari. Ca institutor, era „șăgalnic și bun la inimă”, având metoda sa de a-i
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
balsamul astfel răspîndit evoca, precum un fagure neascuns, virtuți de compunere strictă, - chema, fără voie, ai fi spus, rîvna unor emulații instituționale. Nu mă miram să recunosc, în unii dintre acești colindători, apariții ce se iviseră cuviincios în cadrul peregrinărilor mele bucovinene, la Mănăstirea Putna, în primul rînd, - adolescenți pășind spre pragul preoției, studioși ce îmbrățișau Construcțiile, dar și alții, armonizînd parcă metodic doxă filosofică și teologie. Unul purta această vocație în chiar dubla înrădăcinare a identității sale: Andrei, prenume de mare
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
spun la librăriile Gibert Jeune, din respect pentru cei care-au scris, aici, prin mansarde sau prin camere mici, apoi, s-au învelit cu Sena, pentru totdeauna, de prea mult frig. ,,Longchamp. Două ore după vinul vărsat’’... se chinuia poetul bucovinean, înecat la Paris. Pe- acolo, mai an, am bătut bulevardele și eu cu trei prieteni, Dangabinae, dar fără cravate.
Cravate by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/3085_a_4410]
-
Românească, București, 2005), tradus în italiană în 2009 și în germană în 2011. A editat volumele: Alexandru Busuioceanu. Un roman epistolar al exilului românesc (corespondență 1942-1961, 2 vol., 2003-2004); Poezia românească din exil (antologie, prefață, note, 2006); Golgota românească. Mărturiile bucovinenilor deportați în Siberia (2009); Epurarea cărților în România. Documente (1944-1964) (2010); Instituția cenzurii comuniste în România, 1949-1977 (2 vol., în curs de apariție). Este coautoare a Dicționarului general al literaturii române (2005-2009). A beneficiat de burse și rezidente de creație
Un confesor al ființelor neajutorate, premiat de Radio România Cultural by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/40215_a_41540]
-
Crișan Andreescu Prin afișele electorale cu Mănăstirea Voroneț, PSD încearcă să-și pună ștampila pe credința creștin-ortodoxă, pe Dumnezeu și pe Biserică, a afirmat, duminică, liderul PNL Suceava, deputatul PNL, Alexandru Băișanu. Alexandru Băișanu a spus că el, ca bucovinean și creștin-ortodox, nu poate concepe ca PSD să-și pună ștampila pe credință, Dumnezeu și Biserică, arătând că PSD a amplasat afișe electorale cu sigla partidului aplicată peste Mănăstirea Voroneț, scrie Mediafax. "Îi spun lui Victor Ponta: Jos labele de pe
"Jos labele de pe mănăstirile Bucovinei", mesajul unui liberal către Ponta by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30752_a_32077]
-
chipuri ale detenției, deportarea, armata în detașamentul de muncă, exilații și experiențele stigmatelor etnice. De departe, narațiunile despre rezistența din munți sunt cele mai spectaculoase, prin doza de irealitate și mister dublate de anatomia spațiului carceral. „Ultimul mohican” al rezistenței bucovinene, Gavril Vatamaniuc, este și autorul Ultimului partizan, scris împreună cu E. Ianuș și I. Prelepcean. E încântător felul cum personajele lui cresc din aceste oralități condimentate. Sunt create instantaneu scenarii dramatice, în care se țes schimbări de macaz ideologic, căderi, trădări
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
însă, în intimitatea omului, atunci când uită ce-a iubit?! Răspunsul dorit de fiecare a nu fi adevărat este trădarea de sine, căci există și acest rău, zidit în natura omenească. Uitându-l pe cel ce-a fost zugrăvitor al spiritului bucovinean și pentru el, prin cântecul glasului său, precum meșterii Voronețului prin vopselele descoperite o singură dată în sevele vegetale și pulberi minerale, apoi înghițite pe vecie în taina frescelor, Vasile Cănănău, pradă acestui rău a căzut, uitat fiind azi și
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
de ce-au avut ei sfințenie în glas, iar azi de ce nu mai sunt asemenea decât atât de puțini, iar aceștia străbat de demult timpul, venind să amintească?! Unul dintre ei este maestrul Benone Sinulescu, iar fermecătorul glăsuitor al melosului bucovinean Vasile Cănănău apare amintit între reflecțiile acestor cuvinte nevrednice nici pe departe a-i construi statura falnică și colosal de merituoasă în împăturirea muzicii folclorice moldovenești pe straturile istoriei neamului românesc, pentru că nu m-a lăsat maestrul să uit și
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
de Cetățean de Onoare al Orașului Botoșani. Lucia Olaru Nenati, debutează editorial cu volumul de poezii ,, Cea mai tânără Ecaterină ,, în anul 1975, la editura Junimea. A colaborat la diferite Reviste: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Cronica, Ateneu, Convorbiri Literare, Pagini bucovinene, Caiete botoșenene. A scris o piesă de teatru pentru păpuși ,, Dansul literelor ,, și a făcut dramatizarea basmului ,, Făt frumos ,, de Mihai Eminescu. ,, Arca de frunze ,, este o antologie de poezie a autoarei, apărută la Editura Augusta, Timișoara, în anul 2003
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
împletit cântarea cu sonetul și ruga.La 16 ani a fost “musafirul” aproape un an al închisorii din Cernăuți, deasupra celulei care l-a “găzduit” și pe marele Rapsod Ciprian Porumbescu. Prin suferință, a îmbrățișat la îndemnul lui Crainic poezia: “Bucovinene, nu te juca. Versurile tale sună bine, mergi pe acest drum și vei realiza lucruri frumoase”. Dumitru Oniga a luat suspinul Zorilor din cutele portului popular prefăcându-l în curcubeu de metanie, convertindu-l apoi în pioșenia psalmului. Când gându
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
filiala Suceava, organizează cea de-a doua ediție a Festivalului Național al Ouălor Încondeiate, în următorul sfârșit de săptămână, în localitatea Ciocănești. Programul primei zile, vineri, 11 martie, cuprinde un moment poetic și de prezentare având protagoniști autori de carte bucovineană precum Lucian Turuc, Petru Țăranu, Sofia Vicoveanca, Mircea Nichituș, Gheorghe Grigorian, după-masa fiind marcată de prezența Fanfarei de la 10 Prăjini; pentru seară este prevăzut un recital al interpretei Sofia Vicoveanca, alături de soliștii Pamfil Roată și Sorin Filip. Sâmbătă, 13 martie
Agenda2005-10-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283468_a_284797]
-
zi, duminică 31 iulie, micul dejun a fost servit puțin mai târziu, adică mai pe la nouă... Era și firesc, nu? Am fost favorizați și de programul acelei zile: colocviu cu tema „Bucovina în opera scriitorilor” și participarea la Festivalul „Întâlniri bucovinene”. Nu am reușit să particip efectiv la toate manifestările, chiar dacă eram interesat și curios, doritor de a vedea, de a cunoaște meleagurile și obiceiurile statornicite peste veacuri de oamenii locului. Oricum, o bună parte din impresiile culese în acea zi
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]