690 matches
-
Drumul Împărătesc al Poetului - pe urmele lui Mihai Eminescu - Editura AUGUSTA, Timișoara, 2004). • Autor al lucrării „Efigii în filigran” - primul volum cu subtitlul „Profiluri autohtone” (care reproduce - din cele peste 600 de materiale de presă care vizează activitatea artiștilor plastici bucovineni / publicate de subsemnatul până în luna octombrie 2009 / - 114 articole: 88 de texte - interviuri, evocări, cronici plastice - care vin în sprijinul conturării portretelor unui număr de 60 de creatori, precum și 26 de texte care panoramează viața artistică din zonă - saloane anuale
PROFIL DE JURNALIST de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341686_a_343015]
-
la Haus-Hof-und Staatsarchiv din Viena, ne semnalează faptul că la Suceava ar fi putut să apară prima gazetă în limba română din Bucovina. Cu cca. 15 ani înaintea lui Teodor Racoce Cu cca. 15 ani înaintea lui Teodor Racoce, tălmăcitorul bucovinean care întocmea, în anul 1817, prospectul unei foi periodice în limba română (care n-a mai apărut, dar care a constituit premisa pentru apariția, în anul 1920, a celei dintâi publicații în limba română tipărită la Cernăuți - „Crestomaticul Românesku sau
LA SUCEAVA AR FI PUTUT SĂ APARĂ PRIMA GAZETĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DIN BUCOVINA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341683_a_343012]
-
Florian Bruja de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, „Conflictele antisemite din Bucovina, în vara anului 1930”. Bazat pe un bogat material arhivistic, autorul prezintă incidente antisemite petrecute în unele localități din județele Suceava și Câmpulung. El menționează că „antisemitismul bucovinenilor a fost constant și nu s-a născut în perioada interbelică. În condițiile în care evreii din Bucovina au fost asimilați culturii austro-germane, antisemitismul nu a răbufnit violent. După 1918, rezistența evreilor față de măsurile de centralizare ale guvernelor de la București
STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752]
-
în Slovacia, iată, se poartă aceași politică practicată în Serbia și Bulgaria: nu se recunoaște oficial că valahii nu sunt alții decât românii, așa cum în Basarabia rușii nu recunosc că moldovenii sunt români, iar în Bucovina ucraineni nu recunosc că bucovinenii sunt români. Era de așteptat la mai mult din partea slovacilor! Pe lângă faptul că atât ei, cât și românii au fost secole de-a rândul sub dominație austriacă și austro-ungară și au avut aceleași zile amare, adăugăm miile de soldați români
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]
-
sfătuit să rămână ascuns. Își lasă barbă și se adăpostește prin diferite case din Sibiu. Primarul din localitatea Gălănești, județul Rădăuți, refugiat și el, îi face un buletin de identitate pe numele de Ion Vladimir Spânu, negustor de cherestea, refugiat bucovinean, sub care va pribegi prin Transilvania aproape trei ani de zile. Este eliminat din Societatea scriitorilor și Sindicatul ziariștilor, este epurat și din Universitate, iar Gândirea este suprimată. În preajma Crăciunului publică sub numele Victor Mărginaș un colind în paginile Telegrafului
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
soțul iubit care nu-i acasă? Pe nepoate le-au iubit, că noi, fiecare, Câte-o floare am sădit în gradina mare. Când gătesc pentru ai mei, mă gândesc că toate Astăzi sunt doar amintiri, vii și minunate. VASILE Vasile bucovinean de-a lui obârșie, Cu ochii verzi ca de jad, plin de bonomie. E isteț și chiar plăcut într-o conversație Uneori frumoasa-i gură bătea câmpii cu grație. La un bal de ofițeri, o-ntâlni pe Fany Și-pe
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
Mihai Leonte, din cărțile personale . 1. Armonii majore, Ed. Neutrino, anul 2010 2. Memorii accesibile, Ed. Brumar, Timișoara, anul 2011 3. Metafore aprinse, Ed. Brumar, Timișoara , anul 2012 Ca și la celelalte cărți, Metafore aprinse, începe cu descrierea din amintirile bucovineanului, amintiri spuse prin cuvinte simple; Amintiri despre mine.Prin poezia sa, Mihai Leonte , și-a impus să ne arate și celelalte preocupări ale sale, la fel de primare ca și profesia care i-a fortificat sufletul și spiritual pentru iubirea unei vieți
METAFORE APRINSE DIN AMINTIRILE POETULUI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343640_a_344969]
-
ce-l caracterizează tuturor convivilor, cu care îi place să tăifăsuiască și să petreacă timpul liber într-un hohot de râs continuu.” Bucovineanul om de cultură, istoric și critic literar, George Muntean, îi face un succint, dar remarcabil portret: „Acest bucovinean, rudă apropiată cu Eusebiu Camilar, transplantat în sudul țării, se dovedește a fi un om plin de umor și bunăvoință, generos și cald, prieten devotat și înțelegător al celor omenești, plin de emoții în fața paginii albe, pe care se transcrie
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
simplu, contraargumente pentru a netezi sau a atenua vectori cârcotași peste energiile noastre literare. Profesorul de limba română, Constantin T Ciubotaru a scris peste 3000 de pagini, în pondere proză scurtă, tradus fiind în Germania, Belgia, Spania, SUA, Canada, Austria. Bucovinean stabilit prin repartiție guvernamentală( ca toate generațiile de intelectuali din anii 50 până la revoluția din 1989) la Roșiorii de Vede, a fost recenzat, analizat, criticat de o seamă de scriitori din țară dar și în afara țării. Spunea Nicolae Dina, un
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
alegorii inspirate de studiul unui gen literar, după cum spuneam despre scriitorii filologi. Am remarcat o povestire deosebită cu titlul Dor și Dora, o povestire pe simeza literaturii fantastice, foarte bine scrisă, impecabil scrisă. O poveste de dragoste trasă din istoricul bucovinenilor, din miturile și superstițiile lor, o poveste Lostriță, magică, dar modernă prin temporalitate, personajul principal, Dor, fiind elev de liceu, emancipat, cu drag de cultură. Locul ales sau chiar întâmplat, un sat în care mai bântuie vrăjitoare, în care se
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
tot felul de tratate. Mai mult sau mai puțin secrete. Cel numit Pactul Ribentrop-Molotov nefiind nici în ziua de azi desființat, deși s-a dovedit a fi unul criminal ! Între iunie 1940 și iunie 1941, 300.000 de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 57.000 au murit. Între martie 1944 și mai 1945, 390.000 de de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 51.000 au murit. Între mai 1945 și decembrie 1953, alți 1.654
TABLETA DE WEEKEND (122): PREZENT LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A REÎNTREGIRII NEAMULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379945_a_381274]
-
s-a dovedit a fi unul criminal ! Între iunie 1940 și iunie 1941, 300.000 de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 57.000 au murit. Între martie 1944 și mai 1945, 390.000 de de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 51.000 au murit. Între mai 1945 și decembrie 1953, alți 1.654.000 de de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 215.000 au murit. Unii basarabeni habar nu au de toate
TABLETA DE WEEKEND (122): PREZENT LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A REÎNTREGIRII NEAMULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379945_a_381274]
-
57.000 au murit. Între martie 1944 și mai 1945, 390.000 de de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 51.000 au murit. Între mai 1945 și decembrie 1953, alți 1.654.000 de de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 215.000 au murit. Unii basarabeni habar nu au de toate aceste adevăruri zguduitoare. Aud că tov. Voronin s-a supărat că la marea adunare ar fi participat și moldoveni de dincolo de Prut și alți
TABLETA DE WEEKEND (122): PREZENT LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A REÎNTREGIRII NEAMULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379945_a_381274]
-
moldovean ori român...E vorba că și de identitate. Comunitățile se fondează pe bază de etnii, națiune, așa cum sunt comunitatea ucrainenilor, rușilor, evreilor, bulgarilor etc. Noi avem o etnie-română și înseamnă, ca comunitățile noastre trebuie să se numească a românilor (bucovineni, ardeleni, moldoveni, dacă doriți să accentuați regionalismul. Dar, cred, ca cel mai bine s-ar înscrie în programul unirii că asociațiile să poarte un singur nume: românești, în care să se regăsească și ardeleanul cu munteanul și cu moldoveanul. Și
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
țară, și aici sunt de acord cu maestrul în litere Vlad Pohilă, care, într-un mesaj mi-a spus că pentru el cuvântul Țară înseamnă exclusiv România și are perfectă dreptate, așa gândesc și eu împreună cu toți românii: moldoveni, basarabeni, bucovineni, ardeleni, munteni, olteni, bănățeni... R. Moldova e un stătuleț făcut la comanda Moscovei, în 1940, ca și Transnistria în 1992... Așa că nu mai avem nevoie de conducători, de teapa celor care s-au tot perindat la noi. Decât să avem
CU OCHIUL DIN FRUNTE PRIVIT de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371387_a_372716]
-
nimeni nu-l crede și pierde repede toate locurile de muncă. Neavând calificare, productivitatea muncii sale este foarte scăzută motiv pentru care nu este preferat de angajator deși vigoarea sa fizică l-ar recomanda. Îmi amintesc de „excavatoarele cu barbă” bucovineni pe car îi găseai pe toate șantierele mari ale țării. Erau calificați pentru munca lor, datorat și unui mediu școlar corespunzător. Câștigau o avere cu mușchii brațelor lor. Unde or fi rămas în negura vremii? Calificarea este astăzi un factor
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
nr.1-2, 2008, Biblioteca Bucovinei; - Maria Toacă - „Ce minune: greierii cântă!”; - Mihai Sultana Vicol - „Un poet al universului copilăriei”; - Mihai Păstrăguș - Al. Florin Țene - Horațiu Catalano - Constantin T. Popescu - Anica Facina - Victor-Ovidiu Cîrceie, Emilia-Sanda Cîrceie - George Timu - Cu blocnotesul printre bucovineni, vol. lll - Constantin Toni Dârțu - Tiberiu Cosovan - Gheorghe A. Stroia - Valentin Niculițov APARIȚII ÎN ANTOLOGII LITERARE: - Radu Cîrneci - „Poezia pădurii”, vol. IV, pag. 340, 341, Editura Orion, București, 1999; - Emil Satco - „Bucovina - contribuții cultural-științifice”, pag. 439, 440, Suceava, Biblioteca Bucovinei
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
cea română’’, Starpress, 2014, Ed. Olimpias,Iași; - Antologia,,Anotimpuri Românești-Vara”, Ed. Singur, Târgoviște, 2014; - Antologia „Anotimpuri Românești - Toamna”, Ed. Singur, Târgoviște, 2015 ; - Antologia „Anotimpuri Românești - Iarna”, Ed. Singur, Târgoviște, 2015; - Antologia „Anotimpuri Românești - Primăvara’’, Ed. Singur, Târgoviște, 2015; - Paraschiva Abutnăriței - ,,Bucovineni sub zodia cuvântului”, Biblioteca Miorița, C-lung Mold., 2015 Referință Bibliografică: Gheorghe Vicol - CURRICULUM VITAE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1432, Anul IV, 02 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
despre tatăl tău, despre familia ta originară din Bucovina de nord? - Amintirile dor, Emilia...Tata, nu mai este...Odată cu plecarea dumnealui, ceva s-a rupt. Se născuse în România Mare, în anul 1921, la Banila pe Siret, regiunea Cernăuți. Un bucovinean așezat, muncitor, evlavios, corect și plin de bunătate. Îi simt prezența și acum în momentele dificile. Familia mea? Bucovina de nord ! - Poate mai mult decât alți români simți drama pierderii și a teritoriilor din nordul Moldovei, în urma odiosului pact Ribbentrop-Molotov
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
pact mi-a decimat familia, m-a vitregit de a mă bucura de bunici, de tot ce își putea dori un copil la vârsta întrebărilor. - Mai povestește-ne te rog amintiri depănate de mama ta, care încă trăiește, despre drama bucovinenilor refugiați, alungați din matca lor străbună de vremuri nedrepte și despre istoria românească de pe plaiurile Bucovinei de nord? - După evenimentele de la Fântâna Albă, familia din care provenea mama, fiind mai înstărită și implicată , a pornit pe drumul Golgotei, al dezlipirii
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
în funcție de vremuri. S-au regăsit după zeci de ani. În casă nu am auzit niciodată nimic din acea perioadă. Mamei i-a mai rămas în memorie, fuga, șuieratul gloanțelor, mame împușcate, plânsul copiilor singuri... - Ce ne poți spune despre jurnalistul bucovinean Vasile Plăvan, un unchi al tău, căruia i-ai dedicat și o carte? - Vasile Plăvan, unchiul mamei, a fost o figură emblematică a acelor vremuri. Avocat, jurnalist, publicist, a fost unul dintre cei care a luptat pentru Marea Unire. A
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
omenirii, care sunt mult mai mult decât îndărătnicia de a trăi și rezistență pasivă. Noi am creat istorie”. (Destinul Imperial al Românilor. Dumnezeu, Neamul, Omul. Ed. Criterion Publishimg, Madrid, 1977, p. 29) Vasile Posteucă (1912-1972)-poet, publicist, profesor universitar. Marele bucovinean s-a născut în Stănești-Rădăuți la 10 Septembrie. Fiu de Erou și Martir (și-a pierdut tatăl pe frontul din Galiția) a terminat Liceul din Siret ca bursier și Literele la Cernăuți ca magistru. Fugar în Germania, este închis la
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
trimitere la „Coloana infinitului”, dar și la porțile maramureșene amintind, printre altele, că Brâncuși afirma că „oul este maica formelor, a tuturor formelor, doar pe brâul ouălor putându-se reprezenta infinitatea”. Batistuța bucovineană este un al doilea simbol tradițional al bucovinenilor, înțeles ca element de trecere de la o stare a vieții la alta, respectiv din starea de tânără la aceea de femeie măritată ori - după anumite alte elemente simbolice, culorile folosite în acestea și momentul dăruirii batistei - de la starea de viață
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
la Iași, Gazeta de Transilvania la Brașov, iar în anul 1840 apar Dacia Literară și Arhiva Românească, revista Magazin Istoric pentru Dacia. Dacia Literară milita pentru aceleași idei și idealuri, unind în paginile sale scrisul scriitorilor moldoveni, munteni, transilvăneni, bănățeni, bucovineni. În fapte cultural - naționale pentru românii din Transilvania, Bărnuțiu și Barițiu subliniau că pe toți românii, limba îi leagă cu o legătură frățească și-i unește într-o familie. Își intensifică activitatea George Barițiu, Avram Iancu, Timotei Cipariu ș.a. Deosebite
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
acârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții căuta să-și înstrăineze firea și să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voiește să trăiască ca frate; că în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate cămpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru menținerea, slava și mărirea asupritorilor lor și că ei drept răsplată aveau să îndure micșorarea drepturilor moștenite, isgonirea limbei lor din viata publică, din
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]