171 matches
-
și școală primară, din 1865. Et.: ap. brusture ( lappa ), pentru care DEX indică etimologie necunoscută + suf. feminin -oasă. Cercetările lui I.I. Russu ( Limba traco dacilor ) duc la concluzia că brusture are o etimologie daco-getă, aparținând substratului autohton al limbii române. BUDĂIUL TRECĂTOARE, izvor din Gura Văii, pe lângă care trecea drumul care ducea la Bacău, peste Culmea Petricica. Et.: ap. budăi, cu sensul « jgheab din lemn pentru a capta apa unui izvor » d. mag. bődőny și ap. trecătoare d. a trece (lat.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lui I.I. Russu ( Limba traco dacilor ) duc la concluzia că brusture are o etimologie daco-getă, aparținând substratului autohton al limbii române. BUDĂIUL TRECĂTOARE, izvor din Gura Văii, pe lângă care trecea drumul care ducea la Bacău, peste Culmea Petricica. Et.: ap. budăi, cu sensul « jgheab din lemn pentru a capta apa unui izvor » d. mag. bődőny și ap. trecătoare d. a trece (lat. traicere ) + suf. - ătoare. CĂLUGĂRA, islaz comunal în Gura Văii. Aici va fi fost cândva un schit sau adăpostul unui
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cu articol proclitic (mai ales la masculine), dar și enclitic ; b) acuzativul cu prepoziție - cu, de, în, la, pe, spre. Iată exemple, selectiv, pentru situațiile menționate mai sus: Cotul lui Briceag, Balta Chilioaiei, Balta lui Măcău, Bordeiul Stângaciului, Botul Stâncii, Budăiul lui Hoza, Cabana lui Duță, Coasta Runcului, Crucea lui Ciuraru, Dealul Viilor, Drumul Lupăriei, Fântâna Jidanului, Fântâna lui Spoială, Grădina lui Bucur, Groapa Bolovanului, Masa lui Vodă, Mormântul Uriașului, Piscul Corbului, Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița Pachiței, Valea lui Busuioc
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
unele dintre ele fiind pe cale de a ieși din vorbirea curentă. Câteva sunt strict locale, altele au proveniență ardelenească, fiind aduse odată cu migrările “bejenarilor” peste munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
curentă”, formate cu ajutorul prepozițiilor. Tipurile de toponime compuse includ următoarele situații mai importante: substantiv +substantiv cu articol hotărât antepus - Bordeiul lui Stângaciu, Cabana lui Ciobanu, Fântâna lui Lazăr, Groapa lui Strachină, Pârâul lui Strechie; substantiv + substantiv cu articol hotărât postpus - Budăiul Durzescului, Coasta Plaiului, Dealul Hanganului, Dealul Săliștei, Fântâna Horgăi; substantiv + adjectiv - Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt, Valea Rea; substantiv + prepoziție + substantiv - Cărarea de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul la Stâncă, Fântâna la Baltă, Poiana la Ulmi; prepoziție
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
rece! Zilele-s foarte faine, în schimb. Sînt foarte singur acum. Radu e la P. Neamț. John s-a angajat pe la Roman. Liviu (fratele lui Radu) e pădurar pe aici (dar e ocupat!). Ovidiu va pleca în "război". Și Ileana Budăi e la P. Neamț, la liceu. T. ar trebui să mă salveze! Doamne al ei! Cum aflu adresa de acasă a lui Paler (Octavian n. red.)?! Pentru că ar trebui să-i răspund la o scrisoare! Bucurie și liniște, dragul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
marmură" a lui Jünger, citită după Babel, mi s-a părut ștearsă. Mi-a plăcut și ultima carte a lui Fulga. Și Bioy Casares. În rest, lecturi amestecate! Și multe. Raveca mă alimentează cu de toate. Sper să țină! Ileana Budăi mi-a scris de o excursie a ei, la Iași, de faptul entuziasmant că te-a întîlnit la Pogor (sediul muzeelor literare n. red.)! Îți mulțumesc pentru că ai fost atent cu ea! Țin la pisicile mele! De acum voi începe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
teza de licență n. red.). Mai am de scris la ea. Și-s tare întors pe dos de moartea unei fete pe care o iubeam mult, o Lili, o colegă a lui T., a treia minune alături de T. și Ileana Budăi! Am îngropat-o ieri și sînt profund amărît, așa cum am fost în toate zilele din urmă cînd am fost la casa ei, la înmormîntarea ei. Ce stupizenie! De supărare, n-am ascultat nimic de o săptămînă și voi contiua să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
eluviale și coluviale, ceea ce a determinat ca acumulările de apă să se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane libere este partea centrală a Colinelor Tutovei: Aici, pentru a asigura apa pătabilă, construiesc „budăie” sau „buduroaie” (halău, halăie, se zice în Lunca) - amenajări în preajma izvoarelor - și „trifuri” (grupări de fântâni pe aceeași lentil acviferă, iar așezările omenești s-au fixat în funcție de aceste posibilități. Apa acumulată în depozite deluviuo-coluviale se găsește la limita gradului de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe aceeași lentil acviferă, iar așezările omenești s-au fixat în funcție de aceste posibilități. Apa acumulată în depozite deluviuo-coluviale se găsește la limita gradului de potabilitate, iar izvoarele au, în general, un debit de 5 l/s. De la colectarea apelor în budăie avem toponimul Buduioasa (pădure și loc de cultură), iar în satul Lunca colectarea apei din izvoare se face la Șipotele lui Boghian, Șipotele lui Olaru și în fântâni de suprafață, dacă sunt săpate în șes. Principala apă curgătoare din comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au muncit și pe unde, apoi, au avut pământurile de cumpărătură și de la reformele agrare. Dacă pornim cu ochii roată de la casa părintească a lui Ilie Vraciu, vedem în dreapta pârâului Dunavăț, Sub Margine, Hălmaciu (cohalm, corhană?), pe sub margine de pădure, Budăi (loc de adăpat vitele), Rânza (țarină), Valea lui Pește (unul Pește, familie de Fruntești, a „închiriat” această vale de la boierii Rosetti sau de la Sterian). Ar putea fi și Valea cu pește, dar nu avem cunoștință de iazuri amenajate pe valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu hotarele moșiei Oțelești și Mărăști a existat un cătun numit Buduioasa, înregistrat de recensământul din anul 1772-1773-1774. Deși se afla pe moșia Filipeni a răzeșilor, a fost trecut ca aparținând la satul Mărăști. Numele i-ar veni de la niște budăie pentru colectat apa, scobite în trunchiuri de copac și folosite la adăpatul vitelor. Pe locul unde a fost cătunul Buduioasa s-au găsit resturi ceramice, cărămizi, vetre de foc, dovezi certe a unei locuiri vechi. Nu știm nimic de soarta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sigur că Sovromtransporturile și-au făcut datoria cu prisosință, încât din vastul teritoriu împădurit al acestor locuri au mai rămas doar câteva oaze, nici acestea de neglijat. Spre Cucorăni și dincolo de ei sunt trecute în hărțile regionale pădurile Ursachi și Budăi, Ichim și Cervicești. 4 Ibidem. 5 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, parohia Cucorăni, dosar 16/1902, 1903, 1905, Corespondență, f. 36 v. 6 Cultul ortodox..., p. 108. 7 Ibidem. 8 Gh. Ungureanu, op. cit., p. 59. 9 Ibidem, p. 60. 10 Augustin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
CIOBANU, Ion C. (27.X.1927, Budăi, j. Orhei - 19.I.2001, Chișinău), prozator. Este fiul Ecaterinei și al lui Constantin Ciobanu. După ce a absolvit Școala Pedagogică din Orhei, urmează cursurile literare superioare de pe lângă Uniunea Scriitorilor din URSS (1959). A activat în domeniile pedagogic, politic și obștesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
s-au găsit resturi ceramice din pastă poroasă, asociate cu mărgele și vârfuri de săgeți din bronz, aparținând perioadei hallstattiene. La vest de sat, pe locul numit „Izvorul Rece”, au fost descoperite fragmente ceramice de tip Poienești. La punctul numit „Budăiul Dracului”, situat pe valea pârâului Drăghia, la est de sat, s-au găsit fragmente ceramice cu decor în bandă îngustată, pictat în roșu, negru și alb, aparținând culturii Cucuteni A3. Pe interfluviul format de Valea Drăghia cu Valea Lungă, la punctul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de cuvânt al Parchetului Capitalei Bogdan Staicu. Procurorii din dosarul "Retelor false" au abuzat de proceduri poate chiar mai mult decât în cazul elevilor de la Dimitrie Bolintineanu. După cum reiese din actele de urmărire penală, procurorii de la Parchetul condus de Remus Budăi au audiat câteva sute de pacienți, majoritatea dintre ei fiind bolnavi de cancer sau diagnosticați cu schizofrenie. Mulți dintre ei au ajuns însă la audieri, cu escortă, însoțiți de polițiști, după ce procurorii au emis pe numele lor direct mandate de
Procurorii de la Bac au ridicat și bolnavii de cancer, pentru audieri by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/77931_a_79256]
-
Șun, care dorea cu înverșunare să facă pipi pe monument, mă tîra îndărătnic către treptele din marmoră neagră. Deodată soldatul se însufleți, făcîndu-ne un semn energic să plecăm. Pe holul facultății erau afișate posturile libere. Puteam alege între Hîrtoape și Budăi. Ne-am privit în lumina ochilor atât de fierți încît ne bușea rîsul. Cînd mi-a venit rîndul, la comisie am intrat țeapăn de emoție. Numai figura fină a președintelui mă calmă, dar fața colerică a secretarului mi se păru
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
, Axentie (14.II.1934, Budăi, j. Orhei), poet și publicist. Absolvent al Facultății de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Republica Moldova (1956), a fost redactor-șef al ziarului „Tinerimea Moldovei” (1965-1969) și redactor-șef adjunct al săptămânalului „Literatura și arta” (1981-1990). A debutat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285760_a_287089]
-
104 Școala cls. I-VIII sat Cornești, comuna Miroslava Utilități 30 pentru Școala cls. I-IV sat Prosălnici, com. Miroslava 1805 105 Școala de Arte și Meserii sat Plugari, comuna Plugari Utilități 30 1806 106 Școala cls. I-VIII sat Budăi, oraș Podu Iloaiei Utilități 15 1807 107 Școala cls. I-VIII sat Perieni, com. Probota Utilități 100 1808 108 Școala clasele I-VIII "Petru Anghel" sat Probota, com. Probota Utilități 50 1809 109 Școala cls. I-VIII sat Borosești, com.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
câteva povestiri științifico-fantastice, ca într-o culegere din 1968, intitulată Fantastic! Aventurile unui băiat pe Terra Ignota. SCRIERI: Bună dimineața!, Chișinău, 1952; Nuvele, Chișinău, 1954; Din câte ochii văd, Chișinău, 1957; La ospățul din vâlcea, Chișinău, 1957; Moș Ion de la Budăi pentru nepoțeii săi, Chișinău, 1957; Poem de primăvară, Chișinău, 1957; Legenda rândunicii, Chișinău, 1958; Pentru omul harnic, Chișinău, 1958; Cin’ le paște le cunoaște, Chișinău, 1959; Floare a pământului, Chișinău, 1960; Păcălici, Chișinău, 1960; Cu soarele și cântecul la drum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
de cu sară, prin sâtă deasă, de toate făinele în covată: de păpușoi, de sacară, de grâu, de hrișcă etc. Se moaie cu apă caldă și se lasă până a doua zi să dospească; a doua zi se pune în budăi și se umple. Pentru a o umple, trebuie să torni mai întâi o tingire de apă caldă numai «înfierată», apoi alta «cu mărgele» (când face apa mărgele) și alta fiartă. Putina se pune pe cuptor și până sara e gata
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]