171 matches
-
iarna, cu viteze ce ating 30 - 35 m/sec., aducând zăpadă, furtuni de zăpadă și ger, și sporadic vara, aducând un aer fierbinte și uscat din răsărit. Rețeaua hidrografică din zonă este alcătuită din râul Bahlui, pârâul Bahluieț și pârâul Budăi. Regimul hidrografic al acestor cursuri de apă se caracterizează prin variații ale nivelelor și debitelor, cu creșteri ale acestora primăvara și vara și cu scurgeri minime toamna și iarna. Cea mai importantă acumulare de apă de pe teritoriul localității Budăi o
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
pârâul Budăi. Regimul hidrografic al acestor cursuri de apă se caracterizează prin variații ale nivelelor și debitelor, cu creșteri ale acestora primăvara și vara și cu scurgeri minime toamna și iarna. Cea mai importantă acumulare de apă de pe teritoriul localității Budăi o reprezintă lacul artificial construit în anul 1965 pe cursul pârâului Bahluieț, la 2,5 Km în amonte de confluența cu râul Bahlui (pe locul vechiului iaz Budăi.("” Budăiu - iezișor lângă satul Budăiu, comuna Sârca, plasa Cârligătura, format de pârâul
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
toamna și iarna. Cea mai importantă acumulare de apă de pe teritoriul localității Budăi o reprezintă lacul artificial construit în anul 1965 pe cursul pârâului Bahluieț, la 2,5 Km în amonte de confluența cu râul Bahlui (pe locul vechiului iaz Budăi.("” Budăiu - iezișor lângă satul Budăiu, comuna Sârca, plasa Cârligătura, format de pârâul Budăiu”"), cu scopul de a scoate de sub efectul inundațiilor orașul Iași și zona industrială a acestuia. Lacul are și scop piscicol, dar asigură și necesarul de apă pentru
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
plasa Cârligătura, format de pârâul Budăiu”"), cu scopul de a scoate de sub efectul inundațiilor orașul Iași și zona industrială a acestuia. Lacul are și scop piscicol, dar asigură și necesarul de apă pentru irigarea culturilor agricole din zonă. Zona satului Budăi este bogată în ape subterane, care sunt puse în evidență de apariția unor izvoare. De altfel, și denumirea de Budăi este dată după fântâna Budăi (Cf. Constantin Todi, fost professor de istorie la Școala ”Al. I. Cuza”, Podu Iloaiei, în
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
acestuia. Lacul are și scop piscicol, dar asigură și necesarul de apă pentru irigarea culturilor agricole din zonă. Zona satului Budăi este bogată în ape subterane, care sunt puse în evidență de apariția unor izvoare. De altfel, și denumirea de Budăi este dată după fântâna Budăi (Cf. Constantin Todi, fost professor de istorie la Școala ”Al. I. Cuza”, Podu Iloaiei, în Monografia comunei Podu Iloaiei, județul Iași.. Credem, totuși, că denumirea satului vine de la una dintre îndeletnicirile de bază ale localnicilor
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
piscicol, dar asigură și necesarul de apă pentru irigarea culturilor agricole din zonă. Zona satului Budăi este bogată în ape subterane, care sunt puse în evidență de apariția unor izvoare. De altfel, și denumirea de Budăi este dată după fântâna Budăi (Cf. Constantin Todi, fost professor de istorie la Școala ”Al. I. Cuza”, Podu Iloaiei, în Monografia comunei Podu Iloaiei, județul Iași.. Credem, totuși, că denumirea satului vine de la una dintre îndeletnicirile de bază ale localnicilor, și anume "butnăritul", producerea de
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescărușul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, țarca, sticletele, cucu, șoimul, bufnița și pupăza. În concluzie, satul Budăi, cu un relief variat, este străbătut de două cursuri de apă mai importante, și anume pârâul Bahluieț și râul Bahlui, având o faună și o vegetație specifice zonelor de silvo - stepă. Teritoriul actualului sat Budăi (în prezent cartier al orașului
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
și pupăza. În concluzie, satul Budăi, cu un relief variat, este străbătut de două cursuri de apă mai importante, și anume pârâul Bahluieț și râul Bahlui, având o faună și o vegetație specifice zonelor de silvo - stepă. Teritoriul actualului sat Budăi (în prezent cartier al orașului Podu Iloaiei) a fost locuit din cele mai vechi timpuri. În jurul său au fost descoperite resturi de cultură materială (ceramică de tip Cucuteni și din perioada migrațiilor) datând din secolele II, III, IV d. Hr
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
jpg Biserica din satul Sticlăria, cu hramul Duminica tuturor Sfinților, care și-a păstrat și hramul bisericii vechi(Sf. M.Mc. Dimitrie), a fost construită în perioada 1953-1957, prin contribuția localnicilor și a locuitorilor satelor din zonă, la inițiativa preotului Ioan Budăi. Până atunci, enoriașii erau nevoiți să se înghesuiască în bisericuța aflată în partea satului numită Ruși, unde astăzi se mai pot vedea urmele străbunilor prin intermediul unei troițe și a câtorva morminte. Demn de remarcat este că din vechea biserică s-
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
10 vânători și 25 artilerie Chișinău, 25 infanterie Vaslui și 12 infanterie Bârlad. Divizia a participat la eliberarea Basarabiei și apoi la luptele pentru ocuparea Odessei. Unul dintre cei care s-au remarcat în aceste lupte a fost și Dumitru Budăi din comuna Crețești, decorat și felicitat personal de mareșalul Ion Antonescu. Școala din Crețești a fost înființată în 1860 și era printre primele școli din județul Fălciu (dupa cele din Scoposeni, Bunești și Stănilești înființate în 1859). După numirea lui
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
din care oamenii î-și făceau sumane și bernevigi. Locuri ce nu trebuie uitate; „Livadă, Via Mânăstirii, Iazul Călugărilor, Drumul Călugărilor, În Țarnă, La Plop, La Tei, Pruna, Poiana din Pruna, Gura Drumului, Cărarea Dorobanțului, În Poeană, În Râpă, La Budăi, Pe Lac, În Dodan, Pe Vlamnic, La Tochile, Pachet, La Cheatră, Pădurea Buzii, Pe Coastă, Izvorul Smeilor(în zona casei, Severică), Cetatea Smeilor(lângă hotar, pe dealul de răsărit—probabil o râpă foarte mare), Pârâul Vladnicului(În Râpă), Pârâul Horăieții
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
n. 6 noiembrie 1927 - d. 2001) a fost un prozator, publicist și om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului Suprem din RSS Moldovenească (1986-1990). s-a născut la data de 6 noiembrie 1927, în satul Budăi (astăzi în raionul Telenești), într-o familie de țărani. A absolvit Școala pedagogică din Orhei, apoi cursurile literare superioare de pe lângă Uniunea Scriitorilor din URSS (1959). Devenit în anul 1947 membru al PCUS, a absolvit în anul 1951 Școala comosomolistă centrală
Ion C. Ciobanu () [Corola-website/Science/312571_a_313900]
-
de pedagogi, cum ar fi: Beniamin Cogan, Ilie Țehman, Mendel Șapocinic, Miron Strulovici, David Ghițel Bronștein, Ștefan Guțu, Ion Canicovschi, Ludmila Năstase, Buma Vainboim, Israil Iosilevici. Printre absolvenții școlii din Telenești se numără scriitorii și publiciștii Ion Constantin Ciobanu (n.Budăi), Axentie Blanovschi(n. Budăi), Tudor Gheorghe Țopa ( n.Chițcanii-Vechi), Boris Druță (n. Inești) și Efim Josanu, artiștii Gheorghe Mustea (n.Mândrești), Valeriu Găină (n. Căzănești) și Anatol Roșcovan, medicii Vadim și Mihai Hotineanu, Vladimir Țîchinovschii, Stanislav Ungureanu (1952-), Boris Sasu
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
fi: Beniamin Cogan, Ilie Țehman, Mendel Șapocinic, Miron Strulovici, David Ghițel Bronștein, Ștefan Guțu, Ion Canicovschi, Ludmila Năstase, Buma Vainboim, Israil Iosilevici. Printre absolvenții școlii din Telenești se numără scriitorii și publiciștii Ion Constantin Ciobanu (n.Budăi), Axentie Blanovschi(n. Budăi), Tudor Gheorghe Țopa ( n.Chițcanii-Vechi), Boris Druță (n. Inești) și Efim Josanu, artiștii Gheorghe Mustea (n.Mândrești), Valeriu Găină (n. Căzănești) și Anatol Roșcovan, medicii Vadim și Mihai Hotineanu, Vladimir Țîchinovschii, Stanislav Ungureanu (1952-), Boris Sasu, Nicolae Buruiană, Constantin Martâniuc
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
Distanțe: 15 km pînă la Dubasari, 50 km pînă la Chișinău. Satul se află printre dealuri cu panțe domoale, cu podișuri și culmi întinse, cu vai și vâlcele coborând cătinel spre lunca Nistrului, cu rănii și ranisuri pe malul Rîului. Budăiul, Zăvoiul, Lanul, Colacul, Holmul, Stîncă, Costișa, Ibrineasa, Obrocul, Solonețul, Baltă, Ceairul, Rărișul, Chistelnița-sunt cuvinte vechi, denumiri semnificative ce evocă particularitățile fizico-geografice și naturale ale terenurilor din preajma satului. Odată cu construirea barajului de la Dubăsari în 1954 s-a format o mare artificială
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
Țipala este o comună în raionul Ialoveni, Republica Moldova. Localități componente ale comunei: Țipala, Bălțați și Budăi. Populația comunei este de 4295 locuitori. Distanța directă până la orașul Ialoveni este de 25 km. Distanța directă până la orașul Chișinău este de 22 km. Hramul satului este de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Comuna e legată cu orașul Chișinău
Țipala, Ialoveni () [Corola-website/Science/305186_a_306515]
-
prin două șosele și un tronson de cale ferată. Aici se află unicul tunel basarabean, cu o lungime de 800 m, construit în 1927 de o firmă franceză și distrus în 1944 la retragerea trupelor germane. Satele Țipala, Bălțați și Budăi, fondate de voievozii Moldovei, mazili și răzeși, își deapănă existența din adâncul secolelor, trecând prin războaie, epidemii și calamitați naturale. În 1940 au căzut jertfă invaziei sovietice. În primul război mondial au decedat pe câmpul de luptă 24 bărbați din
Țipala, Ialoveni () [Corola-website/Science/305186_a_306515]
-
Puhoi este o comună din raionul Ialoveni, Republica Moldova, formată dintr-un singur sat. Se învecinează cu satele Țipala, Budăi, Văratic, Geamăna și Chetrosu. Comuna Puhoi este situată în partea centrală a Republicii Moldova și în partea de sud-est a raionului Ialoveni, la o depărtare de 33 km de capitala republicii, orașul Chișinău și la aproximativ 15 km de calea ferată
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
fac parte din județul Chișinău „ocrugul” 2 și sunt conduse de Dumitru Baltaga protoier al Costești, Constantim Cuma și anchetatorul bisericesc, preotul din s. Mereni Mihail Friptu. În acest ocrug intrau și satele din jurul Costeștiului, și anume: Hansca, Țîpala, Rezeni, Budăi, Bălțați, Cigîrleni. Către anul 1923 în Costești erau de acum 956 case, 3486 bărbați și 4175 femei. Satul dispunea pe atunci de 1 moară cu aburi, 23 mori de vânt, 3 școli primare mixte, o biserică ortodoxă, post de jandarmi
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
Botoșani În Județul Botoșani au fost distribuite patru mandate de deputați și unul de senator. După numărarea voturilor din toate secțiile din județul Botoșani, PSD a primit trei locuri la Camera deputaților, respectiv Tamara Dorina Ciofu, Mihaela Huncă și Marius Budăi și un loc la Senat - Doina Federovici. PNL a ocupat și el un loc la Camera deputaților - Vasile Cristian Achițe. Sălaj La Camera Deputaților au fost ocupate trei scaune de către PSD-istul Iuliu Noșa, UDMR-istul Deneș Sereș și PNL
Rezultate alegeri 2016. Lista senatorilor și deputaților din viitorul Parlament by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102663_a_103955]
-
acestor restanțe îi stupefiază. Foarte mulți au ajuns, însă, să fie executați silit sau transferați firme de recuperare, după ce nu au mai avut posibilitatea să își achite ratele. Peste o mie de pensionari au veniturile poprite din cauza restanțelor, spune Marius Budăi, directorul Casei de Pensii. o sută optzeci și trei de mii roni ce provin din popririle aplicate pensionarilor. Sunt la diferite instituții cum ar fi cooperative de credit, primării, bănci, CAR Pensionari, executori judecătorești, administrații financiare publice. Rămân cu circa
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]