KorAP: Find »[drukola/base=buda & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...96 >

2,397 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004

de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru a se prinde pește; - Zăvoi - pădurice din Lunca Siretului formată din plopi, răchite, sălcii, arini, pe teritoriile satelor Buda, Lespezi, Heci;Zăvorul Sirețelului - loc mai strâmt al Văii Sirețelului, înainte de a pătrunde pe teritoriul satului Dumbrava. V.S. 1.3 ISTORICUL CERCETĂRILOR ZONEI În ceea ce privește comuna Lespezi, au apărut de-a lungul timpului lucrări cu caracter general sau lucrări speciale asupra

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
Ciubotaru. - În „Studiul monografic asupra resurselor materiale existente în nordul Moldovei și valorificările în construcții” din 1970, de Elisabeta Păun, Orest Nichita, Florica Vasilescu și Gheorghe Bagu, tratează situația depozitelor de nisip din județele Suceava și Iași, dar și de la Buda - LespeziIași. - Alt grup de cercetători, condus de profesorul universitar C. Martiniuc, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, a sintetizat în 1978 concluziile cercetărilor referitoare la grosimea stratelor de nisip și condițiile de calitate tehnică din zonă. - Cercetătorii ieșeni au efectuat

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
mai multe analize și au făcut prezentări de date în comunicări științifice și studii de doctorate, susțineri și propuneri de valorificare industrială (la turnătorii de metale neferoase, la fabricarea sticlei). Iată o parte din rezultatele cercetărilor asupra nisipurilor din zona Buda Lespezi: a) zăcământul prezintă două straturi de nisip alb: unul de cca. 2 m grosime și altul de 10 m grosime; b) SiO2 - 92, 72 %, Fe2O30,40%, Al2O3 - 2,65 m, CuO - 1,80 m, MgO - 1,80 m; c

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
favorizate de pante de peste 4-5 grade și prezența straturilor de argilă la baza văilor și de apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmațiene, care dau naștere la numeroase izvoare cu apă potabilă (la Colac, Șipoțel, Diudiu, Bursuc-Deal, Buda, Dumbrava). Râpi torențiale, alunecări de teren, surpări și rostogoliri apar pe toți versanții din comună. CLIMA Se încadrează în climatul temperat-continental de nuanță moderată, specifică dealurilor între 200 și 400 m. Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
Minima absolută s-a înregistrat la Lespezi pe 30.08.1961 (2,01 mc/s). Hidronimul Siret, de origine indo-europeană, provine de la serum = lichid, apă; stru = a curge; apă care merge. Afluenții Siretului sunt: Probota, Heci (Trestioara), Conțeasca pe dreapta, Buda, Sirețel pe partea stângă. Comuna Lespezi este bogată și în ape subterane, care se găsesc la baza terasei vechi și în terasa de bază, fiind folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
Alunecările de teren și eroziunea se produc la Dumbrava pe coasta Peterului, Dealul Strahotin din Lespezi și Între Pâraie (lângă Trestioara), la Heci. Pentru ameliorarea acestor fenomene s-au executat lucrări de regularizare, care vor trebui însă continuate, atât la Buda, cât și la Heci. V.S. II. POPULAȚIA ȘI AȘEZĂRILE COMUNEI LESPEZI 2.1. EVOLUȚIA ISTORICĂ A PROCESULUI DE POPULARE 2.1.1. ISTORIA VECHE PÂNĂ LA 1409, PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ DIN COMUNĂ Așezată pe Valea Siretului, într-un cadru natural prielnic

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
1983, p.341). Pe Dealul Viișoara, spre Vânători, s-au descoperit fragmente ceramice și o greutate de lut ars, eneolitică și fusaiole bitoncronice, toate aflate în colecția învățătorului I. Gordin, din Lespezi. Așezări cucuteniene sunt semnalate de asemenea între satele Buda și Budeni și la intersecția pârâului Buda cu drumul județean 208. La Bursuc-Deal, au fost descoperite trei lame și un fragment de topor din neoliticul primar, de către muzeograful Daniel Sava, în 2008. În epoca bronzului (2000-1150 î.Chr.), se dezvoltă

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
Vânători, s-au descoperit fragmente ceramice și o greutate de lut ars, eneolitică și fusaiole bitoncronice, toate aflate în colecția învățătorului I. Gordin, din Lespezi. Așezări cucuteniene sunt semnalate de asemenea între satele Buda și Budeni și la intersecția pârâului Buda cu drumul județean 208. La Bursuc-Deal, au fost descoperite trei lame și un fragment de topor din neoliticul primar, de către muzeograful Daniel Sava, în 2008. În epoca bronzului (2000-1150 î.Chr.), se dezvoltă creșterea animalelor, populația tracogetică preferând terenurile joase

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
toate gârlele lor”. Satul Heci mai este pomenit în documente și în anii 1444, 1453, 1514, ca moșie a Mănăstirii Probota. În 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. În 1790, satele Buda, Heci, Lespezi erau menționate în documente ca sate din ținutul Sucevei. În 1803, satul Lespezi era înglobat în satul Brăteni. La 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace, datorită faptului că Lespezi era

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
ai căror soți, fii, frați nu s-au mai întors, peste jumătate din cei plecați. Este și cazul prizonierului Vasile I. Drob, care a murit în Uniunea Sovietică. În memoria lor, s-au ridicat monumente la Lespezi, Heci, Bursuc Deal, Buda. Numele celor căzuți la datorie au rămas înscrise pe plăcuțele monumentelor: 1. Eniu C. Ion 09.08.1923, Lespezi, plt. Șc. Militari 2. Bucoveanu V. Gheorghe 08.05.1923 Sg. maj. 1944 3. Blejușcă N. Dumitru 21.06.1922, Lespezi

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
stabilit în nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, unde lucrau pământurile mănăstirii. La Diudiu, între Heci și Bursuc Deal, a venit în secolul al XVIII-lea un grup de țigani lingurari. În număr mai mic sunt și la Lespezi, Buda și Dumbrava. Marea majoritate a etniei s-a amestecat cu populația română, astfel încât astăzi mai sunt doar 7 rromi declarați. Evreii. În prima jumătate a secolului al XIXlea, în comuna Lespezi au ajuns polonezi, armeni și evrei din Galiția și

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
Pașcani până în 1940. În 1942, comuna Lespezi făcea parte din plasa Dolhasca, iar în 1950 intra în componența raionului Pașcani. În urma împărțirii teritoriale din 1968, este comună în județul Iași, având în componență satele Lespezi, Bursuc Deal, Bursuc Vale, Heci, Buda și Dumbrava. La 1900, comuna Lespezi făcea parte din Plasa Siretul de Sus, cu reședința la Lespezi. Pretura era în clădirea cu etaj de pe colț unde a fost oficiul poștal și laboratorul de cofetărie. Roșca a fost ultimul pretor înainte de

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
din 1992 primăria a fost condusă de: - Primar Gheorghe Gabor;Viceprimar Constantin Rotaru; - Secretar Marin Caba. După alegerile din 2000: - Primar Gheorghe Ștefan; - Viceprimar Laurențiu Caba; - Secretar Corina Gherman. După alegerile din 2004: - Primar Ioan Lazăr; 2.3.1 SATUL BUDA Este situat la NE, la 4 km de centrul comunei Lespezi, pe valea pârâului Pietrosu, care izvorăște de sub Dealul Buda și se varsă în Siret, pe partea stângă. „Buda” este un cuvânt de origine slavă și înseamnă locuințe retrase în

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
Primar Gheorghe Ștefan; - Viceprimar Laurențiu Caba; - Secretar Corina Gherman. După alegerile din 2004: - Primar Ioan Lazăr; 2.3.1 SATUL BUDA Este situat la NE, la 4 km de centrul comunei Lespezi, pe valea pârâului Pietrosu, care izvorăște de sub Dealul Buda și se varsă în Siret, pe partea stângă. „Buda” este un cuvânt de origine slavă și înseamnă locuințe retrase în pădure sau locuințe de curătură. Poate proveni și de la un oarecare proprietar Buda. Satul a fost înființat înainte de anul 1800

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
După alegerile din 2004: - Primar Ioan Lazăr; 2.3.1 SATUL BUDA Este situat la NE, la 4 km de centrul comunei Lespezi, pe valea pârâului Pietrosu, care izvorăște de sub Dealul Buda și se varsă în Siret, pe partea stângă. „Buda” este un cuvânt de origine slavă și înseamnă locuințe retrase în pădure sau locuințe de curătură. Poate proveni și de la un oarecare proprietar Buda. Satul a fost înființat înainte de anul 1800. - 1780 - sat în ținutul Sucevei; - 1803 - sat în ocolul

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
valea pârâului Pietrosu, care izvorăște de sub Dealul Buda și se varsă în Siret, pe partea stângă. „Buda” este un cuvânt de origine slavă și înseamnă locuințe retrase în pădure sau locuințe de curătură. Poate proveni și de la un oarecare proprietar Buda. Satul a fost înființat înainte de anul 1800. - 1780 - sat în ținutul Sucevei; - 1803 - sat în ocolul Siretului de Jos, contopit cu satul Dolhasca; - 1832 - înglobează satul Budeni (Vârâții Budei); - 1833 - sat în ocolul Șomuz; 1834 - sat în ocolul Siretului; - 1844

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
1834 - sat în ocolul Siretului; - 1844 - înglobat în satul Dolhasca; - 1845 - separat de satul Dolhasca; - 1846 - contopit cu satul Dolhasca; - 1854 - separat de satul Dolhasca; 1865 - sat în comuna Dolhasca; - 1896 - pierde cătunul Vârâții Budei, devenit satul Budeni; - 1898 - satul Buda avea 165 de case, populația de 719 persoane (360 bărbați și 359 de femei), din care contribuabili 120. Împroprietăriți la 1864 și 1879 erau 68 de fruntași, 94 de mijlocași și 19 codași, stăpânind 44 de fălci și 30 de

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
meseriașilor individuali (tâmplărie, cizmărie, croitorie, împletituri de nuiele - Lilian Todirașcu din Heci etc.). În celelalte sate componente găsim mici prese de ulei, mori de măcinat porumb și ateliere de prelucrare a lemnului. La nivelul comunei se exploatează pietriș, nisip (între Buda și Lespezi), tot mai rar gresie. Pe teritoriul comunei, din cele 70 de societăți comerciale, majoritatea au ca obiect comerțul, și doar câteva SRL-uri, asociații familiale și persoane fizice autorizate prestează servicii și prelucrează lemnul: - S.C. Noroc bun SRL

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
se făcea prin unitățile cooperației de consum existente în fiecare sat. După 1990, pe teritoriul comunei s-au înființat societăți comerciale, având ca obiect de activitate comerțul: Lespezi În 2009, erau înregistrate 53 de firme (18 la Lespezi, 9 la Buda, 6 la Bursuc Deal, 5 la Dumbrava, 24 la Heci). În același an, bugetul local era de 5.020 mii lei. V.S. 3.5. CĂILE DE COMUNICAȚII Dacă Lespezi a fost cu un pas înaintea comunelor din jur, din punct

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
mare parte, cu automobilul. Transportul de călători este deservit de curse de autocare, între Botoșani și Piatra Neamț și Pașcani - Vânători. Microbuzele de tip maxi-taxi, care aparțin unor societăți de transport particular, deservesc linii între Pașcani și următoarele localități: Vânători, Sirețel, Buda și Tudora. O parte din călători folosesc și taxiurile particulare din orașele din apropiere. A crescut mult și numărul autoturismelor persoanelor fizice, care ajunge la 376, la care se adaugă 52 de autoturisme și camioane ce aparțin persoanelor juridice. Sigur

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
la începutul sec. al XX-lea cam ½ din suprafața teritoriului, iar în momentul de față doar 178 ha (4,25 %). Defrișările au favorizat eroziunea torențială, surpările de maluri și alunecările de teren care se produc pe Valea Trestioarei (Heciului), Valea Buda și Valea Sirețelului, în special partea sudică. SIRETUL, care brăzdează comuna de la N la S, favorizează surpările de maluri și inundațiile terenurilor agricole și chiar a vetrelor de locuit, așa cum s-a întâmplat în 27 iunie 2008, când au fost

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
ridicarea învățământului lespezean, dar și a comunității locale, intrând în conștiința urmașilor. Vasile Pienescu (1870-1939), născut în satul Botești - județul Suceava la 6 septembrie 1870, absolvent al Școlii Normale „Vasile Lupu” din Iași, a funcționat ca învățător suplinitor la Școala Buda, iar în 1890 ia examenul de învățător și este numit la școala din satul Gura Negrii, comuna Dorna - Suceava. În 1904 se transferă în satul Drăgușeni - Suceava, după care în toamna anului 1911 se transferă la Școala din târgul Lespezi

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
alții la înființarea obștii „Ridicarea Țăranului” din Sirețel și a făcut parte din conducerea Federației „Buciumul Moldovei” din Fălticeni până la retragerea din activitate. În 1926 s-a mutat în orașul Pașcani, la conducerea școlii Lespezi venind prin transfer de la Școala Buda, învățătorul Alexandru E. Bratu, o mare personalitate a învățământului lespezean. Absolvent al Școlii Normale, își începe cariera la școala din Buda, în perioada primului război mondial, rămânând în conștiința localnicilor ca un profesionist deosebit, un bun sfătuitor atât pentru copii

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
din activitate. În 1926 s-a mutat în orașul Pașcani, la conducerea școlii Lespezi venind prin transfer de la Școala Buda, învățătorul Alexandru E. Bratu, o mare personalitate a învățământului lespezean. Absolvent al Școlii Normale, își începe cariera la școala din Buda, în perioada primului război mondial, rămânând în conștiința localnicilor ca un profesionist deosebit, un bun sfătuitor atât pentru copii, cât și pentru părinți. Transferat la școala din Lespezi ca învățător și director, post vacant prin plecarea mentorului său, Vasile Pienescu

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
de absolvire a cursului primar se desfășura în a doua parte a lunii iunie și, pentru prestigiul de care se bucura școala heceană, aici se desfășurau examenele de absolvire a cursului primar, cu participarea școlilor de băieți și fete din Buda, Probota, Valea Seacă și Uda - Tătăruși. Astfel de examene au avut loc la 17-18 ianuarie 1936, 20 iunie 1937, 23 iunie 1938 având ca președinte de comisie pe învățătorul Gheorghe Curcă. La 23 iunie 1938, au participat școlile: - Școala de

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]