1,635 matches
-
fluturi. Măști ritualice Măștile pot avea forme variate și reprezenta personaje diferite, dar toate măștile au în comun capacitatea de a evidenția profunzimea esenței umane. Dansul cu măști pentru alungarea răului, a maleficului, este unul dintre ritualurile săvârșite în templele budiste tibetane. Măștile folosite la acest dans sunt, în general, sculptate în relief, doar o mică parte fiind plană. Acestea reprezintă în afară de chipul lui Buddha, alți zei, bonzi și sfinți din vechime, dar și zeii gardieni ai celor două culte religioase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
acel judecător drept pe care l-a pus Dumnezeu înlăuntrul nostru. Conștiința este glasul lui Dumnezeu în om și ea pururea îl mustră, când greșește. Această lege a firii o au și chinezii, o au și creștinii, o au și budiștii și brahmanii și mahomedanii. Este legea cea dintâi pe care a pus-o Dumnezeu în inima omului de la creație. „Omul nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură, dar este o trestie gânditoare.” Acest gând al lui Pascal
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
carte, Zile și gânduri (Pandora-M, Târgoviște, 2002), Florin-Gheorghe Mageriu pledează cu morga unui specialist pentru poezia ZEN, citându-l în sprijinul preferinței sale pe Bodhidharma, fondatorul cultului CHAN. Această situare a unui poet român amator în descendența unui preot budist de acum o mie cinci sute de ani este de un comic irezistibil. (Este ca și cum în China de azi, la un cămin cultural dintr-un sat de pe malul fluviului Iantzî, ar apărea discipoli ai lui Zamolxis). Așa-zisa poezie ZEN
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
acuzat de absolut nimic. Că mi-a luat sticla de vodcă? Doar i-am oferit-o eu! Totuși... Nu găsesc nici un argument. Fănică continuă pe un ton monoton, resemnat. Noi, cei de pe navă, sîntem de toate națiile. Creștini, păgîni, musulmani, budiști și de toate religiile din lume. Ne temem unii de alții. Și eu l-am făcut pe un angolez. L-ai omorît? întreb îngrozit. Nu chiar. Adică nu știu. Nava aștepta să fie primită în port și era o vîntoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
lui Pavel, Protoevanghelia lui Iacob sau Evanghelia lui Nicodim, texte asupra cărora doresc să mă opresc în continuare. II Bineînțeles, nimeni nu ne obligă să citim scrierile apocrife ori măcar să le cunoaștem fragmentar. Nimeni nu ne obligă să citim teologie budistă ori medievală occidentală. Dar merită să ne întrebăm cu toată sinceritatea: nu pierdem oare ceva important ignorând asemenea texte? Un bun prieten, cercetător la Institutul Sources chrétiennes, îmi mărturisea la un moment dat că el nu citește absolut nimic în afara
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
doi, când, zâmbitor, dar ferm, precum sadicii din filmele de groază americane, șoferul ne cere să-i arătăm biletele sau abonamentele. Noi, excedați, îi replicăm că i le-am mai arătat o dată la urcare. Netulburat, cu o expresie de pasivitate budistă care l-ar fi scos din minți până și pe Buddha însuși (dacă l-ar fi prins nedormit), omul ne spune că regula prevede ca biletul să fie arătat și la urcare, și la coborâre. Nu mai are nici un rost
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
spera să prindem un loc liber. În parte, este vina noastră: într-un tipic acces de contrapragmatism, ne-am abătut din drum pentru a vizita unul dintre cele mai impresionante temple zen din Tohoku, Zuiganji, ridicat de preoții din secta budistă Tendai în secolul al nouălea și celebru mai ales pentru ușile sale glisante (fusuma). Ajunși, în fine, pe plajă, suntem literalmente sufocați de aerul fierbinte (este luna august) și de miile de trupuri care umplu aproape fiecare centimetru pătrat acoperit
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
priviri se întorc pentru a contempla ceea ce niponilor nu le-ar trece prin minte nici măcar într-o mie de ani: încălcarea flagrantă a unui regulament (cu atât mai puțin de față cu omul legii). Acesta, cufundat într-o tipică transă budistă, este trezit de rumoarea gloatei. Își mută blând ochii de pe nisip pe întinsul promenadei, așteptându-se să descopere doar virginul spațiului. Ceea ce găsește însă îi depășește complet frontierele (și așa destul de strâmte) ale imaginației: un alb pletos mușcă hotărât din
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a realizat astfel adevărul Căii. Întors ulterior în Japonia, cel care a dobândit iluminarea în Țara din Mijloc, cum este numită China într-o expresie niponă, avea să compună o serie de texte, primul dintre ele, O poveste despre practica budistă (Bendowa), fiind elaborat la scurt timp după mutarea la Anyoin, în 1230. Adunate de cel mai important dintre discipolii săi, Koun Ejo, acestea sunt cunoscute astăzi sub numele de Ochiul și Comoara Adevăratei Legi (Shobogenzo). Cele nouăzeci și cinci de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fidelă a tradiției. Pentru a vă face să pricepeți mai bine acest amestec inedit, dar și pentru a vă oferi un exemplu, cât se poate de concret, de hibridizare, vă propun să aruncăm o privire scurtă și rapidă asupra arhitecturii budiste din perioada Kamakura (1185-1333). Sfârșitul de secol al XII-lea aduce cu sine o perioadă de intense transformări în artă și în arhitectură, tendință ce se afirmă în replică la conservatorismul aristocratic din perioada Heian (784-1185) și care propune, în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
că ludicul este permanent potențat de tenebros. În ceea ce mă privește, cred că Nakata are dreptate doar până la un punct. Într-adevăr, groaza, atât în Occident, cât și în Orient, are ca punct de pornire convingerile religioase dominante (creștine versus budiste). Însă, în opinia mea, teroarea occidentală nu ia neapărat în calcul ideea de posesiune demonică (filmul citat, The Exorcist, constituie doar un exemplu de nișă), ci pe cea a întoarcerii fizice de pe tărâmul de dincolo. În aceasta constă dihotomia care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
piesele clasice de kabuki: de cele mai multe ori, copila inocentă și lipsită de apărare se transformă, după suferința provocată de iubitul care o înșală, într-un demon răzbunător și feroce, cu ale cărui puteri supranaturale nu se pot lupta nici măcar călugării budiști. Pornind pe acest fir, am găsit avansată, într-un interesant studiu fundamentat psihanalitic, ideea unui psihic masculin japonez care nu și-a putut niciodată depăși groaza pe care i-o inspira alteritatea feminină și care nu a găsit altă formă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fi executate decât sub pretextul inocent al ludicului. Prin urmare, jocul devine o modalitate de asceză, o disciplină de concentrare a atenției și de contemplare privilegiată a frumosului absolut (de altfel, mulți dintre maeștrii de go intrau în ierarhia călugărilor budiști, asumându-și nume de clerici). Oglindă transfiguratoare a realității, jocul însuși trebuie să rămână fidel calității umane ultime, care normează comportamentul perfect în societate. Astfel, înfruntarea este pusă la punct cu precizia unui act deopotrivă moral și artistic. Întocmai lui
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
De fapt, Japonia și-a pierdut caracterul religios (care, s-o recunoaștem deschis, n-a fost niciodată prea pronunțat), extras dintr-o osmoză a shintoismului animist și a budismului zen contemplativ. Continuând să meargă la altarele shinto și la templele budiste din imitația inerțială a unei tradiții al cărei sens îi scapă complet, niponul contemporan, chestionat în privința motivației actelor sale, se autodeclară "laic". Totuși, îi place să celebreze căsătoria în tradiția shinto, în fața unui altar amenajat adesea și ne găsim deja
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
încred în evrei", astăzi se aude adesea afirmație de asemenea de nesusținut "nu trebuie să mă încred în musulmani". Unii evrei și musulmani gândesc același lucru despre creștini. În India cred lucruri asemănătoare unii hinduși despre musulmani, iar în Sri Lanka budiștii naționaliști despre tamil, însă este totdeauna valabil și contrariul. Credincioși de proveniență diversă dau etichete defăimătoare necredincioșilor sau credincioșilor de credință diversă, ateilor, scepticilor sau celor în dubiu, și chiar în acest caz atitudinea este reciprocă, pentru a nu mai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
era să îl organizăm după domenii problematice precum etica sexuală și bioetica, etica economică, medicală și etica statului. Prea complex pentru perspective globale. La cina care se organizase după seminarul meu, avusesem o conversație animată cu specialiști ai tradițiilor hinduiste, budiste, chineze, musulmane și creștine ce mă determinase să decid pentru o a treia posibilitate, asupra căreia meditasem îndelung. Scurtul meu sondaj la masă avusese ca rezultat un consens empiric fundamental: sunt patru imperative etice, care nu se regăsesc doar în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
meu sondaj la masă avusese ca rezultat un consens empiric fundamental: sunt patru imperative etice, care nu se regăsesc doar în Cele Zece Porunci ale Bibliei ebraice, confirmate în Noul Testament și Coran, ci și în Patanjali, fondatorul yoga, în canonul budist și în tradiția chineză: "Să nu ucizi, să nu furi, să nu minți, să nu comiți fapte impure". Faptul că această coincidență nu era o întâmplare ține de preistorie. Încă de pe atunci pe această planetă oamenii erau pretutindeni interesați, cum
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
rămâne mereu recunoscător lui Dalai Lama pentru a fi primul ce a semnat Declarația la Chicago pe 4 septembrie 1993, după o dezbatere dificilă, și pentru că am prezentat-o publicului. După actul solemn de deschidere a Parlamentului au fost tocmai budiștii, sub conducerea lui Dalai Lama, cei ce au ridicat obiecții pentru cele scrise: demnitarii creștini, evrei și musulmani, atât în discursuri, cât și în rugăciuni, au cerut în bună credință de "a urma unitatea religiilor în Dumnezeu" și chiar au
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
musulmani, atât în discursuri, cât și în rugăciuni, au cerut în bună credință de "a urma unitatea religiilor în Dumnezeu" și chiar au pus în mod inconștient pe Buda la același nivel cu "Dumnezeu". Ar fi trebuit să știe că budiștii refuză conceptul de Dumnezeu și acceptă doar o realitate supremă spirituală (Ultimate Reality), pe care o numesc "Marea Ființă" (Great Being) sau "Puterea Transcendentului" (Power of the Trascendent) sau "Autoritatea spirituală supremă" (Higher Spiritual Authority). Ar fi putut vorbi despre
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
toate aceste definiții de cele mai multe ori ca expresie paradoxală de reverență față de misterul absolutului, care nu se lasă închis în concepte sau reprezentări: o theologia negativa împotriva reprezentărilor prea umane și "teistice" despre Dumnezeu. De aceea, cum am precizat deja, budiștii care, deși acceptă în mod absolut o realitate superioară (dharmakăya, buddhakăya, nirvana), refuză conceptul de Dumnezeu. În orice caz mi se pare incontestabil faptul că Dumnezeu nu este persoană la fel cum este omul: Cel ce înțelege și pătrunde tot
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mai sus. Îndeosebi în budismul meditativ sau zen, s-a dezvoltat o metodă perfect calculată din punct de vedere psihologic, care prevede acordarea maximei atenții propriei respirații, ajutându-se de un ritm calm al ritualului sau recitarea monotonă a sutrelor budiste. Am luat parte la diferite exerciții de meditație în Myanmar, India, Japonia, Tibet și Hawaii. Înțeleg că și creștinii pot să experimenteze liniștea, calmul, uitarea de sine, eliberarea autentică chiar și prin ritualismul ecleziastic sau acțiunea liturgică. Acest exercițiu ce
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
budism a aproximativ jumătate de milion de "intangibili". Modelul lui Buda Dacă m-aș fi născut în Sri Lanka, Thailanda, Myanmar sau în Japonia, țări pe care le cunosc și le admir, aș fi probabil unul din sutele de milioane de budiști ale acestor țări. Aș împărtăși cu hindușii viziunea ciclului eternei renașteri și a vârstei omenirii, precum și ideea determinării prin karma, sau mai exact a acțiunii vieților precedente. În calitate de budist aș refuză însă autoritatea Vedelor și supremația brahmanilor, sacrificiile cu împrăștierea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
comiți fapte exagerate sexual. Poate aș fi ajuns să concep ideea unei etici comune chiar și ca budist, care, conform Declarației Parlamentului religiilor mondiale de la Chicago în 1993, se întemeiază tocmai pe aceste patru constante etice. Doar al cincilea precept budist, abținerea de la consumarea oricărui tip de substanță stupefiantă, nu este acceptat de celelalte religii deci și nu poate fi parte integrantă a unei etici mondiale. Pentru a merge și mai departe cu imaginația, mă gândesc că, budist fiind, aș fi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
al cincilea precept budist, abținerea de la consumarea oricărui tip de substanță stupefiantă, nu este acceptat de celelalte religii deci și nu poate fi parte integrantă a unei etici mondiale. Pentru a merge și mai departe cu imaginația, mă gândesc că, budist fiind, aș fi avut fără îndoială mai multe dificultăți dacă mi-aș fi dorit să devin călugăr (ca în budismul theravăda), pentru atingerea concentrației prin intermediul excercițiului meditației. Doar acest lucru îmi permite să ies din ciclul renașterilor și să ajung
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lucru îmi permite să ies din ciclul renașterilor și să ajung în nirvana, în "extincție", unde se sfârșesc aviditatea, ura și iluzia, unde mă așteaptă nu nimicul, ci beatitudinea. De asemenea, m-aș fi simțit foarte puțin atras de monahismul budist în aceeași măsură ca și de cel creștin. Ambele presupun aceleași lucruri: izolarea de lume, respectul unor reguli severe, viața în sărăcie și abstinență sexuală. Dar, în timp ce în creștinism monahismul are un rol marginal, în budism este în centrul religiei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]