220 matches
-
ani, când abia vă întorseserăți din splendida Italie ! Te sculai devreme, așa cum ție are să-ți placă să o faci toată viața - oh, cerul rose-pâle, siluetele înroșindu-se ale celor doi plopi pe bolta învăpăiată, priveliștea ce o aveai de la fereastra budoarului tău, un incendiu care chiar în pieptul tău exploda, cu presimțirea unei mari iubiri ce va veni odată, și vei trăi atât de intens încât te va durea și fericirea... Respiră și amintește-ți mersul în șaretă, zdruncinăturile ei prin
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
parte, când îl privesc îmi retrăiesc toată copilăria. Mai ales mi amintesc o după-amiază anume, când aș fi dat oricât să-l pot citi. Fusesem pedepsită să stau închisă până la ora 6. Mă închiseseră în camera mea, care era fostul budoar al lui Margot, o cameră deosebit de ancombrată : dormeza plină de pernițe, taburete, vase de flori mai mari și mai mici, veioze ale căror abat-jour-uri cu ciucurași, pe măsură ce se întuneca, îmi păreau forme tot mai amenințătoare... în plus, oglinda, o știi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să sune telefonul. Cafeaua În bucătărie. Un bilețel de la Karen. J., Am fost o ticăloasă În ultima vreme. Îmi cer iertare și cred că ar trebui să Încercăm să rezolvăm lucrurile. CÎnd am venit, dormeai deja, altfel te invitam În budoar. XXXXX-K P.S. O fată de la serviciu mi-a arătat revista asta și m-am gîndit că te-ar interesa să o citești. Știu că Îl cunoști pe acel Exley despre care e vorba, iar articolul e În ton cu cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pe Sulfina Barbu, ministra Mediului au „înșurubat-o” aiurea în funcție băieții din opoziție, deși el nu crede ca alții că ministra ar fi „o proastă cu ghivent”, că politica românească este invadată de „Mițe Baston liberale sau pediste în budoarul funcțiilor babane”. Și Dinescu adaugă: „Sub pretextul emancipării femeii, o cohortă de muieri certate cu limba română... au înlocuit în România capitalistă garnitura tovarășelor care au alăptat, fără complexele siliconului, socialismul multilateral dezvoltat: Lina Ciobanu, Aneta Spornic, Suzana Gâdea sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și mici, vedete sau tineri aspiranți au intrat în dansul orgiastic cu o oarecare pudoare sau cu o dorință nestăvilită de a-și acoperi „sexul literar“ cu tot felul de dantele, broderii, pedanterii. Ca un deliciu suprem al fantasmelor de budoar, după ce parcurgi cartea, îți dai seama brusc că textul cel mai bun antologat nu are nici o legătură cu erotismul de vreun fel. O lecție de viață. Teoretizările exploziei de „vulgar“ după 1990 se produc încă. Dezinhibarea scriitorului român s-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
fiu Emma Peel. Anul trecut fusese aranjat în culori pastel și fier forjat, cu un aer de spațiu pentru luat ceaiul în grădină. Acum, pereții erau stacojii și mesele negre, al căror finisaj era la fel de lucios precum lacul: opium în budoar. O schimbare de imagine la fel de șocantă precum Kylie Minogue de la fetița cuminte la prințesa de cartier, deși mult mai plauzibilă. Totuși, clientela era din fericire aceeași, o selecție a celor mai drăguți băieți heterosexuali din Londra, din care marea majoritate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mai înalt grad. De data asta voi face o excepție. Justiția în România! Ce temă magnifică, mai ales pentru cei ca noi, care suntem mereu victimele cele mai sigure ale acesteia! Cu teama de a nu cădea în academisme de budoar (mă obsedează expresia aceasta a domnului Andrei Pleșu), mă întreb dacă lipsa de justiție (a dreptății) din această țară nu se datorează tocmai noțiunii de dispensă, inventată și promovată de religia ortodoxă. Biserica Ortodoxă a acordat dispense pentru orice: căsătorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
deșeuri de acest tip, în cursul peregrinărilor mele de-a lungul timpului. Sau poate aceasta este condiția prin definiție a adevăratului călător... cine mai știe? Să culeagă totul și să nu rețină mai nimic pentru el. Iară fac filosofie de budoar. România, la întoarcere, este eternă și fascinantă, începând cu fetele care făceau sampling, chiar la ieșirea din avion (de obicei, acolo te așteaptă polițiști și nu tipe care întind pliante pentru vânzători de automobile BMW), primul semn de anormalitate. Mizeria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
anticoncepționalele, chiar și când era timpul să le ia, la aceeași oră în fiecare zi, cea care o exaspera pe Henrietta cu firea ei responsabilă și conduita de cercetaș. Dar iată că Fran era cea care stătea aici, în acest budoar în alb și albastru, așteptând să afle dacă bețișorul pe care tocmai urinase avea să-și schimbe culoarea, complicându-i astfel viața peste măsură, sau dacă avea să aducă singurul ton de galben din încăpere. Dumnezeu, care participase fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
departe". Prin contrast, scena de voyeurism dâmbovițean, filtrată prin ochii unei femei, este pasivă, dar întreaga încărcătură potențial erotică este proiectată în sfera vestimentației, detaliile sartoriale și capilare anulând din start orice tensiune dramatică și, prin aceasta, exilând contemplația de budoar în sfera derizoriului: "Juna greacă simțea o plăcere din cele mai mari a privi dupe fereastră pe toți trecătorii, de la veliții boieri cu bărbile albe și cu căciuli de samur, până la calemgiii și iamacii cei cu ișlice în patru colțuri
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pentru spectacol. ― Spectacol?... Madame crede că mie îmi arde acum de spectacol? În sfârșit, Ledoulx găsise persoana asupra căreia putea să-și descarce și furia, și frica. Dacă nu era Julien, va fi Toinette. Urcă scările și intră direct în budoarul soției sale, fără să mai bată la ușă. Îl izbi un miros grețos de păr ars și își descoperi jumătatea aproape dezbrăcată și cu părul despletit. Semăna cu o gorgonă infernală înconjurată de entități fioroase cu clești de fier înfipți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
acum din partea lui un zâmbet și o privire anume, al căror subînțeles nedescifrat pe deplin o obsedă toată seara. Ea uitase deja de acea întâmplare, cu atât mai mult cu cât în ultimul timp se confrunta cu o problemă de budoar. Ledoulx, știa sigur, renunțase la farmecele ei în favoarea unei calfe înfăinate de brutar. Iar ea era presată de nevoia imediată de a-și găsi cât mai curând un amant. Trebuia să acționeze rapid dacă nu dorea să înnebunească. Toinette își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
complicată decât își imaginase citind cărțile maestrului preferat. Disperată, aruncă o privire spre ucenicul pictorului, dar Luciano i se păru cam prea serios, chiar respingător. Nu-i mai rămânea decât să-și caute un servitor, un fel de animăluț de budoar, un hermelin, cum obișnuia să spună mătușa ei, care avea un soț cu totul inapt pentru anumite treburi. ― Cred că data viitoare voi veni cu micuțul meu Bichon. E un cățel adorabil și mă iubește atât de mult... ― Un cățel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Nu pot s-o fac așa, pe maidan, în dosul brutăriei, ca tine. Consulul uitase, bineînțeles, ușa deschisă. Pe culoar, Julien consideră că auzise cam tot. Se răsuci pe călcâie. Venise timpul să se ocupe și de acel animăluț de budoar. Putea să jure că Hermelinul încă nu își revenise. Într-adevăr, îl găsi în picioare, gata de fugă. Nu apucase să se încalțe, dar îmbrăcase o cămașă cu jabou din dantelă și pantaloni de mătase. Julien îl cântări lung, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
despre detalii. Scrie-mi pe adresa hotelului Blackstone, Chicago. Al tău pe vecie, dragă Boswell, SAMUEL JOHNSON CARTEA A DOUA EDUCAȚIA UNUI PERSONAJ CAPITOLUL 1 DEBUTANTA Timpul: februarie. Locul: un dormitor mare, cochet, În casa Connage de pe Sixty-eighth Street, New York. Budoarul unei fete: pereți și perdele roz, o cuvertură roz peste patul crem. Roz și crem sunt motivele Încăperii, dar unica piesă de mobilier vizibilă este o masă de toaletă luxoasă, cu placă de sticlă și oglindă În triptic. Pe pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
parcă se Împrăștia mai repede decât umbrele nopții. - Să-ți spun ceva, a spus fata apăsat. Când mai vrei să Înscenezi o escapadă din asta, ține-te departe de băutură, iar când vrei să te magnetizezi, ține-te departe de budoar. - N-am să uit. Amory a ciocănit repede În despărțitura de sticlă și taxiul a tras În fața unui restaurant deschis peste noapte. - Alec e bun prieten cu tine? l-a Întrebat Jill după ce s-au cocoțat pe scaunele Înalte de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
narghelea essală un fum îmbălsămit. Sau Dar frumoasa esilată Fuma dintr’o narghilea Și gurița-i purpurată C’un parfum de flori ce-nbată Fumu-n aer răspândea (263, pp. 9, 90). După modelul haremului turcesc (234), opiofilia a pătruns și în budoarul nevestelor de mari dregători din spațiul românesc. La 24 februarie 1813, de exemplu, Maria - soția domnitorului 509Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean Moldovei Scarlat Callimachi (1812-1819) - scria unui spițer urmă- toarele : „Saor Lochmane, trimite-mi trei dram[uri] spirt de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dacă nu era Margotte (căci Începuse acum să se gândească la ale inimii după trei ani de văduvie decentă - mai mult discuții decât perspective, În mod sigur: discuții, examinări cinstite ad infinitum), dacă nu era Feffer cu aventurile lui de budoar nediscrimiatorii, venea Angela să-i facă confidențe. Dacă acesta este cuvântul potrivit. Comunicând haos. Devenind opresivă. Mai ales de când tatăl său nu era tocmai bine. În acest moment În spital, de fapt. Sammler avea ceva idei despre acest haos - avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Clădirea în care sunt instalate birourile Comisariatului era reședința unei familii de îmbogățiți de război, confiscată la revoluție. Parte din mobilier, de un lux țipător, a rămas, amestecat cu mobilierul birocratic mizer; în biroul lui Valeriano sunt îngrămădite chinezării de budoar: vase cu dragoni, scrinuri lăcuite, un paravan de mătase. — Pe cine vrei să prinzi în capcană în pagoda asta? O regină orientală? Din spatele paravanului iese o femeie: părul scurt, rochie de mătase cenușie, ciorapi de culoarea laptelui. Visurile bărbaților nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lui Muffy nu se mergea decât în ținută de gală. De îndată ce Julie a fost coafată și machiată, s-a îmbrăcat cu o rochie mini din mătase neagră, vaporoasă. (Chanel. Unicat. Expediată cu FedEx de la Paris.) În timp ce Julie se admira în budoarul ei, m-am așezat și am profitat de Davide și de Raquel. La anumite petreceri din New York, realmente, nu poți intra pe ușă necoafată și nemachiată. Așa era și la petrecerile lui Muffy. Coafura și machiajul îți adaugă un plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
aia e atât de scurtă că e aproape invizibilă. E antonimul lui conservator, am încercat s-o liniștesc. —Sunt în pragul disperării și tu-mi vorbești de antonime! De ce nu mă lăsați singură? plânse ea nefericită. Julie se închise în budoar. S-a schimbat și s-a schimbat și iar s-a schimbat. Zicea prin ușă că nu vrea să plece la petrecere pentru că stresul vestimentar, intelectual și sexual ar fi mai mult decât poate ea să îndure. Deși, sincer, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Zac Posen, mi-am pus pe umeri un șal din dantelă și am plecat. Cu scaunele alea divine, capitonate cu piele, cu oglinzile lui vechi, aurite, și cu lumina lui galbenă, blândă, barul de la Plaza Athénée pare mai curând un budoar din anii ’30. De fiecare dată când merg acolo, mă aștept, dintr-o clipă în alta, s-o văd apărând pe Jean Harlow din spatele unui stâlp, fumând o țigară Sobranie purpurie. Când am ajuns, Jolene, Lara și Jazz - toate îmbrăcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Încăpere albă, înaltă. Masă lungă, festivă, acoperită cu damasc. Opt tacâmuri strălucitoare, trei față în față, pe laturile lungi, și câte unul la capăt. Mesenii sunt încă în camerele lor, unde așteaptă, de multe ore,apariția capului familiei. Sonia în budoarul de domnișoară cu mărețul ei Matus, uriașul șchiop. Tolea lipit deradio, ascultând Londra, Mircea Claudiu aplecat peste căpșorul glacialei Astrid, să verifice lista cumpărăturilor pentru nuntă. În sufragerie, doar Dida, neliniștită de neobișnuita întârziere a atât de punctualului soț. Alarmată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
străinului, să-i afle identitatea, adresa, semnele particulare de recunoaștere, n-ar fi decât o inocentă impertinență sau un exces de curiozitate și chiar simpatie, nimic altceva. Un somn cosmic, total, de parcă nimic suspect n-ar putea fi descoperit în budoarul lui Mata Hari. Și în jur, pe jos, cărți haine tacâmuri, de-a valma, cum le zvârlise cutremurul. Răsfoi câteva cărți de pe covor, deschise sertare, mape, albume, dulapuri, să descopere arma ofițerului deghizat sau legitimația secretă. Se tot întorcea, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
al viitorului, sediul circului exemplar și surdomut, unde va trona Președintele exemplar al Asociației Exemplare. Strada scrâșnește, frântă sub șenilele transportatoarelor nocturne. Se transportă pereți de marmură, conducte, butoaie cu păcură, dale de beton, clanțe și robinete de aur pentru budoarul generalilor, supraveghetorii exemplari ai supravegheaților exemplari. Cer sfârtecat de șerpii de foc ai sudurilor. Cerul senin și negru, stelele rare, luna absentă, zadarnic ai căuta pe cer interlocutorii. De câteva ori a simțit, parcă, în preajmă, umbra obsesivă a urmăritorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]