190 matches
-
de 10 - 20 Hz. Undele descrise de Jewett sunt: unda I ce reprezintă potențialul evocat la nivelul nervului auditiv îPGAN) porțiunea cohleară, unda II - porțiunea retrocohleară a nervului auditiv până la nivelul nucleilor bulbari cohleari, unda III reprezintă depolarizarea nucleilor cohleari bulbari până la complexul olivar superior, unda IV reprezintă depolarizarea complexului olivar superior, unda V reprezintă conducerea prin lemnisculul lateral controlateral până la mezencefal îcoliculii inferiori), unda VI - reprezintă depolarizarea în corpii geniculați mediali, iar unda VII reprezintă conducerea prin radiațiile auditive. (figura
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și practic lipsit total de dioxid de carbon, iar în timpul expirației se elimină aer pulmonar sărac în oxigen și bogat în dioxid de carbon. Inspirația este un act activ, expirația este un act pasiv. Această ritmicitate pornește din centrul respirator bulbar dar se află și sub influența dioxidului de carbon din sânge și a scoarței cerebrale. Cu fiecare inspirație obișnuită pătrunde în plămâni un volum de aer de aproximativ 500 ml. Același volum de aer părăsește plămânul prin expirație. Difuziunea gazelor
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
centrolateral În cordoanele antero-laterale medulare sub forma căilor (tracturilor). A. CĂILE LEMNISCALE Căile lemniscale sunt În mod clasic admise ca vectori ai senzațiilor tactile și kinestezice. Fibrele celui de al doilea neuron (nucleii Goli și Burdach) se Încrucișează În regiunea bulbară pentru a forma banda lui Reil mediană (lemniscus medial) centrolateral și a ajunge la Nucleul ventro-postero lateral al talamusului (VPL). B. CĂILE EXTRALEMNISCALE Aceste căi sunt clasic admise ca fiind căile conductoare ale senzațiilor termoalgezice. De la cornul posterior, fibrele deutoneuronului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mod special tractului neo - spino talamic (Ken-, 1979).. La nivelul talamusului s-au pus În evidență proiecții ale fibrelor spino talamice nociceptive În nucleul VPL și În nucleul submedius la care sosesc aferente din lamina I și din cornul dorsal bulbar. Alte studii au relevat În cazul leziunilor hemoragice În nucleul ventro - postero lateral și În putamen, apariția de dureri musculare și parestezii, ca și cum s-ar scoate din funcție o cale descendentă, inhibitorie cu sediul În centrii amintiți. În 1994, Casey
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și C . Pe de altă parte fibrele spino-reticulo talamice ajunse la nivelul substanței reticulate a bulbului fac sinapsă cu grupe de neuroni enkefalinergici care (atunci când sunt stimulați) au acțiuni dezinhibitorii asupra neuronilor nucleului giganto și paragiganto celular din formația reticulată bulbară care În continuare generează impulsuri inhibitorii asupra neuronului II . Un alt circuit scurt (local) este cel de potențare având ca mediatori serotonina și metenkefalina. El funcționează În felul următor: stimulările vehiculate prin tractul neo spinotalamic ajung pe colaterale la substanța
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
pe interneuronii spinali enkefalinergici exercitând efecte inhibitorii puternice ce acționează sinergie cu cele realizate de interneuronii substanței gelatinoase din cadrul mecanismului de poartă Melzack-Wall, având ca efect blocarea eliberării substanței P . Calea inhibitorie serotoninergică cu origine În neuronii serotoninergici din nucleii bulbari ai rafeului acționează cel puțin parțial prin intermediul receptorilor opioizi și invers (naloxonul scade eficiența serotoninei la nivel spinal, iar morfina nu are, efect pe un creier golit de serotonină). Calea inhibitorie noradrenergică descendentă are origine În locus coeruleus (punte), nucleul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
legături și comunicări permanente, cât și reacții compensatorii de exemplu atunci când unul din sisteme este inhibat/suprimat, celălalt se activează compensator (Kirchgessner și colab., 1982). 1.10.2.2 Căi ascedente inhibitorii Pe lângă fibrele plecate din nucleul dorsal al rafeului (bulbar) care inhibă descendent, așa după cum s-a menționat, neuronii cornului dorsal există și fibre ascendente care finalizează În locus coeruleus, de asemenea cu rol inhibitor; În acest caz Însă, fibrele inhibitoare rafeo-coeruliene inhibă neuronii inhibitori de origine ai tractului descendent
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de NO în sensibilizarea centrală, în hiperalgezie și în durerea cronică a fost demonstrat în numeroase modele de injurie periferică. S-a dovedit că aferențele nociceptive sunt subiectul unei modulări descendente atât facilitatorie cât și inhibitorie de la sit-uri supraspinale, bulbare. Modularea descendentă de la bulbul rostral ventro-medial pare să contribuie la hiperalgezia observată în țesuturile inflamate, la distanță de locul insultei (hiperalgezie secundară) și implică mecanisme similare celor din măduva spinării (receptori NMDA, producere de NO). Organismul răspunde la cererile crescânde
Durere () [Corola-website/Science/313574_a_314903]
-
Face parte din afecțiunile neuronului motor definită clinic printr-un complex lezional având ca rezultat simptome combinate de neuroni motori centrali și periferici (fasciculații, amiotrofii distale, semne piramidale). În funcție de predominantă tablourilor clinice, se definesc următoarele variante de S.L.A.: paralizia bulbara progresivă cu predominantă fenomenelor bulbare; atrofia musculară progresivă cu predominantă simptomelor de neuron motor periferic și scleroza laterală primară cu predominantă simptomelor de neuron motor central. Simptomatologie: - amiotrofii distale, cu debut de obicei asimetric, progresive, precedate de fasciculații; - semne piramidale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
motor definită clinic printr-un complex lezional având ca rezultat simptome combinate de neuroni motori centrali și periferici (fasciculații, amiotrofii distale, semne piramidale). În funcție de predominantă tablourilor clinice, se definesc următoarele variante de S.L.A.: paralizia bulbara progresivă cu predominantă fenomenelor bulbare; atrofia musculară progresivă cu predominantă simptomelor de neuron motor periferic și scleroza laterală primară cu predominantă simptomelor de neuron motor central. Simptomatologie: - amiotrofii distale, cu debut de obicei asimetric, progresive, precedate de fasciculații; - semne piramidale: spasticitate, hiperreflexie osteotendinoasa, semnul Babinski
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de neuron motor periferic și scleroza laterală primară cu predominantă simptomelor de neuron motor central. Simptomatologie: - amiotrofii distale, cu debut de obicei asimetric, progresive, precedate de fasciculații; - semne piramidale: spasticitate, hiperreflexie osteotendinoasa, semnul Babinski prezent în 50% din cazuri; - fenomene bulbare: tulburări de fonație, deglutiție, fasciculații și atrofii ale limbii, uneori atrofii simetrice ale feței și fenomene de labilitate emoțională. Investigații paraclinice: - E.M.G.: poate îmbracă toate aspectele denervarii (fibrilație, fasciculatie, unde lente de denervare, descărcări de tip pseudomiopatic), semnalandu-se uneori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de prurit, senzație locală de arsură. În ciuda întinderii erupției și a fenomenului dureros, starea generală a bolnavilor este satisfăcătoare. Diagnosticul clinic este confirmat prin citodiagnostic. Pemfigoidul benign al mucoaselor. Leziuni oculare - inițial apar bule pe 1/3 inferioară a conjunctivei bulbare. Apare synblepharom care progresează și paralel corneea se epitelizeaza, suprafața devenind uscată și opaca. Se ajunge la amauroza și cecitate totală. Pot fi afectate și mucoasa bucala, vulvară, laringiana, esofagiana. Leziunile cutanate, ce apar în 1/3 din cazuri, sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
a crăpat și a vătămat tare biserica Sfântul Spiridon”. Ca urmare, este demolată și refăcută, fiind gata în 1807. În anul 1786 este înălțat și turnul clopotniță, rezidit apoi în 1808. În 1862 însă i se modifică acoperișul din formă bulbară în formă de culion, pe care o păstrează până astăzi. Statura lui impunătoare a făcut ca să i se spună San Marco al Iașilor. De o parte și de cealaltă a intrării pe sub turn se află două cișmele. Mai întâi însă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la 51% din bolnavii cu SM. Paralizia facială periferică, ca expresie clinică a SM poate fi întâlnită în fazele de debut. În plus s-au descris manifestări dischinetice faciale de tip miochimii, hemispasm unilateral sau chiar în basculă. Nervii cranieni bulbari pot fi prinși la debut, în formele grave de SM sau ca simptome terminale în formele cronice cu evoluție progresivă. Se manifestă cu tulburări de fonație, de deglutiție și pot fi însoțite de tulburări cardiorespiratorii. Am lăsat la urmă nervul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
HARDING A.E. și colab., 1992; MATTHEWS P. M. și colab., 1991). Malformația Arnold-Chiari cu debut clinic în perioada adolescenței se diferențiază greu de SM, mai ales că uneori această malformație se manifestă prin pusee și remisiuni de sindrom cerebelos, sindroame bulbare, 153 cu instalarea în cele din urmă a unei parapareze spastice. Diagnosticul de SM este pus cu ajutorul radiografiilor, tomografiilor computerizate sau în cele din urmă cu RMN-ul articulației cranio-cervicale. De asemenea examenul LCR este normal (WOLPERT S. M. și colab
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
este exprimat în primul rând de tulburările vasomotorii. De la deficiența gravă circulatorie decurg toate celelalte tulburări funcționale. Cauza apariției acestor tulburări a fost îndelung discutată și s-au reținut două teorii: teoria nervoasă centrală (în care sunt implicați centri vasomotori bulbari, datorită unei excitații periferice, după care apare vasoconstricția apoi vasoparalizia cu întreg cortegiul simptomatic al șocatului) și teoria toxică, adică a resorbției masive de heteroproteine apărute în țesuturile zdrobite și ca atare resorbția lor aducând tulburările vasomotorii. Analizând literatura europeană
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se declanșează impulsuri ce merg și inhibă centrul expirator, apoi fenomenul începe din nou. c. centrul pneumotaxic din protuberanță reglează respirația numai în anumite stări. Dacă se secționează nervii vagi, centrul pneumotaxic produce o inhibiție intermitentă, ritmică, asupra centrului inspirator bulbar, menținând mișcările respiratorii alternativ. Reglarea reflexă - se realizează prin nervii aferenți sau eferenți care vin sau pleacă din centrii respiratori din bulb. Astfel nervul vag realizează mecanismul de autoreglare sau servomecanismul “feed-back”. Chemoreceptorii din zonele reflexogene reprezentate de sinusul carotidian
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
clasă de ulcere aparte, ci doar manifestarea tardivă a unui ulcer de stress. 5) ulcerul Cushing apare cu localizare duodenală sau gastrică ca o consecință a creșterii central - mediată a acidității gastrice în: tumori cerebrale, poliomielită, operații pe regiunea centrilor bulbari și pontici. 6) leziuni asimilate cu ulcerul, neîndeplinind definiția endosocopică sau histologică: i) ulcerul Dieulafoy (ulcus simplex) este o leziune superficială situată în porțiunea superioară a stomacului produsă de injurie mecanică sau peptică și care se manifestă majoritar cu hemoragie
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]