217 matches
-
Dragoș, născut la data de 18.05.1991, și Buga Ghenrieta Nicoleta, născută la data de 6.12.1997. 47. Bulbuc Svetlana, fiica lui Bulbuc Constantin (fiul lui Bulbuc Moisei, născut la 3.09.1936 în localitatea Cetatea Albă) și Bulbuc Nina, născut la data de 24 aprilie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bender, str. Petrovscogo nr. 24, ap. 53. (3.236/2006) 48. Bulgari Anatolie, fiul lui Gheorghe și Vasilisa (născută la
ORDIN nr. 2.607/C din 13 octombrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203955_a_205284]
-
August nr. 23, ap. 4. (730/2009) 4. Bucur Lucia, fiica lui Dumitru și Lidia, născută la data de 29 decembrie 1985 în localitatea Brînza, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Cahul, satul Brînza. (742/2009) 5. Bulbuc Inna, fiica lui Constantin și Nina, născută la data de 7 octombrie 1988 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Bender, str. Petrovscogo nr. 24, ap. 53. (683/2009) 6. Burcă Adela, fiica lui Petru
ORDIN nr. 2.429/C din 8 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
Soloteanei Biserică Catul Birt Vadu Izei Uloha Bistra Catul Râuri Viile Apei Valea Arinului Blidari Câmpulung la Tisa Vișeu de Jos Bocicoiel Cărbunar Zugău Boiu Mare Cercănel Bontăieni Cernești Botiza Chechiș Bradova Chiuzbaia Unirii Breb Cicărlău Brebeni Coaș Budești Coltău Bulbuc Colțirea Buleasa I Copalnic Buleasa ÎI Copalnic Mănăștur Buleni Coroieni �� Buteasa Coruia Calai Craciunești Calinești Culcea Candela Culoaia Canton Danova I Cartier Chelința Danova ÎI Cartier Sălsig Dănești Cartier Șomcuta Dăneștii Chioarului Cărpiniș Deal Râuri Cătun Desești Ceretiv Dobric Cetățele
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
data de 22 ianuarie 1951 în localitatea Isacova, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Traian nr. 23/1, ap.105. (4.800/2008) 136. Jubea Andrei, fiul lui Oleg și Lidia (fiica lui Bulbuc Chiril, născut la 15.03.1919 în localitatea Ermoclia, județul Tighina), născut la data de 8 decembrie 1987 în localitatea Căușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tănătari, raionul Căușeni. (4.970/2008) 137. Jumbei Vladislav, fiul
ORDIN nr. 1.995/C din 20 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214067_a_215396]
-
20.07.1930 în localitatea Mereni, județul Chișinău) și Parascovia, născut la data de 25 septembrie 1956 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Dante nr. 17. (16.050/2003) 51. Bulbuc Vasile, fiul lui Andrei (născut la 3.07.1928 în localitatea Ermoclia, raionul Ștefan Vodă) și Efrosinia, născut la data de 15 ianuarie 1970 în localitatea Ermoclia, județul Ștefan Vodă, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău
ORDIN nr. 1.825/C din 3 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
Ștefan Vodă) și Efrosinia, născut la data de 15 ianuarie 1970 în localitatea Ermoclia, județul Ștefan Vodă, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Sucevița nr. 36, bl. 1, ap. 39. (2.979/2004) Copii minori: Bulbuc Cătălin, născut la data de 11.03.1993, și Bulbuc Laurenția, născută la data de 10.02.1997. 52. Buzu Vasile, fiul lui Grigore (născut la 28.01.1931 în localitatea Peresecina, județul Orhei) și Maria, născut la data de
ORDIN nr. 1.825/C din 3 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
1970 în localitatea Ermoclia, județul Ștefan Vodă, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Sucevița nr. 36, bl. 1, ap. 39. (2.979/2004) Copii minori: Bulbuc Cătălin, născut la data de 11.03.1993, și Bulbuc Laurenția, născută la data de 10.02.1997. 52. Buzu Vasile, fiul lui Grigore (născut la 28.01.1931 în localitatea Peresecina, județul Orhei) și Maria, născut la data de 8 februarie 1962 în localitatea Peresecina, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean
ORDIN nr. 1.825/C din 3 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
Gruiului, Pirita, Podu Lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică, Vâltori Comuna Almașu Mare Sate: Almașu Mare, Almașu de Mijloc, Brădet, Cheile Cibului, Cib, Glod, Nădăștia Comuna Blandiana Sate: Blandiana, Acmariu, Ibru, Poieni, Răcătău Comuna Ceru-Băcăinți Sate: Ceru-Băcăinți, Bolovănești, Bulbuc, Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare, Viezuri Comuna Cricău Sate: Cricău, Craiva, Tibru Comuna Galda de Jos Sate: Galda de Jos, Benic, Cetea, Galda de Sus, Lupșeni, Mesentea, Măgura, Oiejdea, Poiana Galdei, Răicani, Zăgriș Comuna Ighiu Sate: Ighiu, Bucerdea
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
sub lună, S-o țâp în literatură.) Când prin stele se degajă Măestrii necunoscute, Nu mai știu să-nchin o vrajă Sub fereastra unei ciute. P^ormă, insomnii imunde, Drese-n magma lor letală, Dau buluc să mă scufunde în bulbuci de văicăreală. Hop și-un zgripțor se arată, Să-mi bea vutka și tutunul... Floribunzii ani de-al^ dată N-au marșarier, niciunul... ßcolîrel și școlîrițî N-o să mai putem fi niciodată mici, nu-i așa?" - Kawabata - Fusei și io
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
interes conservativ prezente în situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare sunt următoarele: dedițel - Pulsatilla patens, dedițelul mare - Pulsatilla grandis, iris bărbos - Iris aphylla ssp. hungarica, curechi de munte - Ligularia sibirica, târtan - Crambe tataria, capul șarpelui - Echium russicum, bibilică - Fritillaria meleagris, bulbuci de munte Trollius europaeus. Vegetația tufărișurilor este doar insulară, ocupând 1% din întreaga suprafață a sitului. Cu toate că în perimetrul sitului au fost înregistrate insule de tufărișuri, considerăm că ele nu aparțin tipului de habitat ponto-sarmatic tipic deoarece nu a fost
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
și pentru calitatea peisajului. Alte habitate, de interes conservativ mai redus, sunt cele de tipul pajiștilor mezofile, prezente în zona microdepresionară a sitului, care ocupă o suprafață de 1 ha. Ele adăpostesc specii de interes conservativ precum: bibilică - Fritillaria meleagris, bulbuci de munte - Trollius europaeus și se află în imediata vecinătate a pajiștilor stepice, interferând cu acestea din punct de vedere floristic. Porțiunea joasă a pajiștii, cu exces de apă la început de vară, este dominată de graminee înalte, între care
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
higrofile, cu specii de stuf și papură. La marginea stufărișului, se găsesc și fragmente mozaicate de graminee higrofile, precum iarba câmpului - Agrostis stolonifera. Dintre speciile de interes conservativ care sălășluiesc în acest habitat umed, fac parte bibilica - Fritillaria meleagris și bulbucii de munte - Trollius europaeus. Pâlcuri de stuf de mici dimensiuni, cu o suprafață de 3-4 mp, se găsesc pe rupturile de pantă de pe versanți, pe coama dealului și în zone microdepresionare cu regim hidric ridicat, datorită microreliefului. În imediata apropiere
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
de munte - Trollius europaeus este prezentă în sit, cu o populație medie. Habitatul speciilor Fritillaria meleagris și Trollius europaeus este constituit din pajiști joase, microdepresionare, cu fenomene de înmlăștinire cel puțin în perioada de primăvară. Amenințările pentru laleaua pestriță și bulbucii de munte sunt: potențiala schimbare a climatului, scăderea regimului hidric, înțelenirea pajiștii și restrângerea suprafețelor înmlăștinite, colectarea speciilor, precum și insuficienta cunoaștere a valorii lor conservative de către comunitatea locală. Specia izvorașul cu burtă galbenă - Bombina variegata, este menționată în Formularul Standard
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
9 km de oraș și la 1 km lateral de drumul european E85 se află rezervația floristică Ponoare unde există dediței (Pulsatilla patens și Pulsatilla montana), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa și Iris sibirica), bulbuci (Trolius europaeus) etc. Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraș, pe teritoriul comunei Moara, se află rezervația floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare, dar și cu alte plante rare, printre care
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
1976). Vegetația este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
glaciare. Pe scurt, recolonizarea Insulelor Feroe s-a făcut cu plante aduse din Scoția și Norvegia. Vara înfloresc în multe locuri diverse specii de flori sălbatice, care, împreună cu iarba înaltă, dau un aspect plăcut insulelor. Floarea națională este galbena (Mýru) Sólja, bulbucul de baltă (Caltha palustris L.). Cu Føroyaskøra, crețișoara feroeză (Alchemilla faeroënsis), insulele și-au dat numele unei specii de plante. Rândurile de cărbune de sub straturile de bazalt mai tinere indică faptul că aici a existat la un moment dat o
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
mesteacăn etc.), conifere (molid, brad, pin), arbuști (alun, păducel, corn, porumbar), zmeurișuri, murării, alături de numeroase specii de ierboase, care alcătuiesc bogatele fânețe și pășuni existente pe întreg arealul satului. De menționat este prezența unor plante rare, ocrotite de lege, precum bulbucii de munte (trollius europaeus) etc. Satul Damiș a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1264, sub denumirea "Damusuemezew". La 1587-1589 este menționat ca "Damos", la 1622 "Damos Lok", la 1828 și 1851 ca "Dámos", iar la 1913 ca
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
nordică), Dosul Bârsei (cu expunere estică și sudică). În afara de aceste furdulauă, mai erau câteva parcele situate pe lângă sat, având următoarele denumiri: Dedița, Țighireaua, Toag, Turnu Dejii, Dumbrava, Recea, Călina, Păiuș, Via lui Cocean, După Grădini, Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Terase, Via lui Iuănaș, Dealu’ lui Iștoc, Tăurile lui Peiter. În furdulăul Fânață sunt următoarele subdiviziuni: Dealu’ Fânațălor, Răchițile Coratorilor, Scoruși, Tufoi, Grebloasa, Prunii Filerului, Prunii lui Iuănu l(u)i Zaharie, Nucuț, Pădurea Dănilii, Între Păduri, Barc, Prunii lui Bulbuc, Budalău, Sub Lunci, Iștocoaia, Râtu’ Herții, La Părău’ Sălățigului. În furdulăul Dosu’ Bârsei sunt următoarele subdiviziuni: Sonde, Toagu’ Vilii. Potrivit legendei, biserica din Domnin a fost construită în secolul XVIII (1753) de către patru meșteri (un bătrân cu cei trei fii
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
se mai întâlnesc cu totul excepțional exemplare de tisa (Taxus baccata). Alte specii rare din categoria foioaselor sunt mesteacănul pitic (Betula nana) și sălcia pitica (Salyx repens) - relicte glaciare. Dintre formațiunile ierboase ocrotite sunt de menționat: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bulbucii de munte (Trollius europaeus), limba siberiana (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata). Nu este lipsită de interes nici prezenta plantelor medicinale și aromatice. Există 2 arii protejate: Pădurile din jurul depresiunii dețin importante resurse cinegetice ocrotind și animale protejate prin lege
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
finalul romanului, ci și în desfășurarea acțiunii, în scena licitației la care se vindeau mobilele învățătorului, sugerând destinul tragic al lui Ion și al Anei, precum și viața tensionată și necazurile celorlalte personaje: Titu, Zaharia Herdelea, Ioan Belciug, Vasile Baciu, George Bulbuc etc. Acțiunea romanului începe într-o zi de duminică, în care toți locuitorii satului Pripas se află adunați la hora tradițională, în curtea Todosiei, văduva lui Maxim Oprea. Nu lipsesc nici fruntașii satului, familia învățătorului Herdelea, preotul Belciug și „bocotanii
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
pe Ion. Glasul iubirii Căsătorit cu Ana și așezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui pătimașe, nu se poate mulțumi cu averea pe care o dobândise și râvnește la Florica. Sfârșitul lui Ion este năprasnic, fiind omorât de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui, așadar Rebreanu propune pentru sfârșitul pătimașului Ion o crimă pasională. Finalul romanului surprinde satul adunat la sărbătoarea sfințirii noii biserici, descrie drumul care iese din satul Pripas, viața urmându-și cursul firesc
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
Poienii Narciselor" sunt semnalate mai multe rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), buhai ("Listera ovata"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), taulă ("Spiraea salicifolia"), untul-vacii ("Orchis mario"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), gălbășoara de turbărie ("Lysimachia thyrsiflora"), "Cnidium dubium" o specie de plantă perenă bienală din familia Apiaceae, orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), poroinic
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
care maestrul insistă să cânte și vocal, nu doar instrumental. La propunerea acestuia, la întoarcerea în țară, a început să strângă și să compună piesele primului album de muzică populară. În anul 1992 a avut loc întâlnirea cu profesorul Aurel Bulbuc cu care a înființat ansamblul “Dor Transilvan”, care activează și în acest moment în cadrul întreprinderii de transport urban Cluj. Tot în anul 1992 a avut loc întâlnirea cu D-na Florentina Satmari, una din cele mai mari realizatoare de emisiuni
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
independență, cu țăranii Ilie Strugaru și Costan Scurtu. Învățătorul G. Ciocârlă afirma poetului îi plăcea să se plimbe pe ulițele retrase ale satului. La 30 august 1908 participă la sfințirea bisericii din Măgura, unde era paroh fostul său coleg, Zaharia Bulbuc, de unde pleacă direct la Leșu, însoțit de fratele său Leon. Aici Coșbuc îl descoperă pe Petrea Istrate, “cantor diplomat”, “un adevărat rapsod al satului”, tânăr și “iubitor de povești”, care avea în biblioteca personală toată Istoria românilor a lui Alexandru
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]