502 matches
-
Timiș, Tisa etc.). Mai important este reflexul slav, Ibr, al originalelor străvechi, traco-dacice, care trebuie să fi existat și în Peninsula Balcanică și care s a păstrat în romînă (ca și alte forme slave arhaice), dar s-a pierdut în bulgară și sîrbă, prin mutațiile fonetice cunoscute petrecute în cele două limbi neoslave (vezi dobrii > bg. dobăr, srb. dobar). Astfel încît vechiul nume traco-dacic sună în limba romînă Ibru (cu desinența u, specifică toponimelor cu formă masculină, mai ales după grupul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numele peștelui respectiv). Filiera maghiară prin care ar fi fost preluată forma veche latinizată Samus, și care ar explica și a > o și păstrarea lui s final > ș, propusă de Melich, necesită alte cîteva intermedieri (gotă, gepidă, vandală, hună, avară, bulgaro turcă) pentru a asigura transmiterea numelui pînă la venirea ungurilor (care în mod sigur nu s-au întîlnit nici cu tracii, nici cu latinii, iar romînii le-ar fi transmis toponimul fără finalul latinesc -us, după cum îi obligau legile lor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Tybiscus (ca urmare a confuziei cu Timișul). Baza toponimului a fost considerată pe rînd: traco-dacă (comp. zendicul peretu și i.e. pate, „a se așterne, a se lărgi“; scitică ori celtică, (radicalul parth din Parthona, Parteno, Parthanum); germanică (Tiza, trecut în bulgaro turcică și din aceasta în maghiară). De la unguri ar fi luat-o slavii (sub forma slov. Tisa, Cisa, pol Cyssa, ceh Tisa, srb. Tisa, cr. Tisa, bg. Tisa) romînii (Tisa, Tisă) și germanii (Teiss, Teisse, Theysse < Têse). Forma „longobardă“ Tiza
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
română de la verbul a șterge (apare în Noul Testament de la Bălgrad, 1648). Tot derivate românești sunt ștergătoare și ștergură. Un compus românesc este mâneștergură. Alte împrumuturi sunt chindeu din maghiară (kendő) (care înseamnă și „batistă“), peșchir din turcă, senic probabil din bulgară. Un sinonim rar (numai în Oltenia) este profes, de origine necunoscută. Cuvinte din germană Din limba germană, au pătruns multe cuvinte în celelalte limbi europene. Nu este vorba despre elementele vechi germanice (vizigote, longobarde etc.), care reprezintă superstratul limbilor romanice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în primul rând cârnații. Cuvântul cârnat, cu varianta populară cârnaț, există și în aromână și provine din lat. *carnaceus (moștenit și în italiana dialectală, spaniolă și portugheză); forma mai apropiată de etimon este cârnaț. Din română a fost împrumutat de bulgară, sârbă, croată. Slănină este un cuvânt slav derivat de la slanŭ „sărat“, care există și în neogreacă. În Transilvania și Banat, ca și la istroromâni, se mai păstrează un sinonim al lui slănină, și anume lard < lat. lar(i)dum, cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unui singular analogic colac, după modelul lui sac-saci etc. (la fel s-a întâmplat și în cazul lui copaci, a cărui formă actuală de singular, copac, este refăcută după forma de plural). Forma de singular colac a fost reîmprumutată de bulgară, ca și de turcă și maghiară. Cozonac „prăjitură făcută din aluat dospit, frământat cu ouă, lapte, unt, zahăr și alte ingrediente“ este un cuvânt înregistrat abia în Dicționarul francez-român al lui Pontbriant, deci la sfârșitul secolului 19. Etimologia sa nu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
maghiară, cu înțelesul de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
înțelesul de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur este un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
conține neologisme turcești cunoscute aproape numai de păturile superioare ale societății și care au dispărut odată cu această epocă, la fel ca termenii neogrecești contemporani lor. Cuvintele din turca osmanlie au pătruns în română fie direct, fie prin intermediul unor limbi slave (bulgară și sârbă); acestea din urmă sunt, pentru română, împrumuturi bulgărești sau sârbești, conform principiului etimologiei directe. În timpul din urmă, E. Suciu a invocat, pentru originea cuvintelor turcești, variante regionale, învechite sau din argoul turcesc, care explică mai adecvat originea unor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
astfel de situații, se apelează la criteriul răspândirii geografice. Cuvintele răspândite pe tot (sau aproape tot) teritoriul dacoromân (unele dintre ele regăsindu se și în dialectele sud-dunărene), de felul lui babă sau lopată, pot fi considerate vechi slave sau vechi bulgare. Faptul că un cuvânt slav se găsește în sudul teritoriului dacoromân este un indiciu că termenul respectiv provine din bulgară sau sârbă; dacă însă este un cuvânt răspândit numai în nordul domeniului dacoromân, este mai probabil să fie din limbile
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ele regăsindu se și în dialectele sud-dunărene), de felul lui babă sau lopată, pot fi considerate vechi slave sau vechi bulgare. Faptul că un cuvânt slav se găsește în sudul teritoriului dacoromân este un indiciu că termenul respectiv provine din bulgară sau sârbă; dacă însă este un cuvânt răspândit numai în nordul domeniului dacoromân, este mai probabil să fie din limbile slave vecine (ucraineană, polonă, rusă). La fel trebuie procedat și pentru separarea cuvintelor bulgare de cele sârbești (ultimele se găsesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și nouă, iar cel al ucrainismelor la șase; în cazul acceptării etimologiei multiple, numărul cuvintelor sârbești din română crește de la două la douăzeci și patru. Există și false împrumuturi slave: cută „îndoitură într-un obiect de îmbrăcăminte; urmă, dungă“ nu este din bulgară (cum se indică în DEX), pentru că este puțin răspândit în acestă limbă (apare numai în regiunea Vrața, apropiată de regiunea în care se vorbesc graiuri românești, și nu există în dicționarele bulgărești, cu excepția dicționarului-tezaur al lui Gerov); chiar dicționarul etimologic
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în treisprezece limbi (belarusă, bulgară, cehă, italiană, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovenă, ucraineană). Din același domeniu, au fost împrumutate cuvintele găleată, mioară, mocan, putină, urdă, vătui. Din alte domenii, foarte răspândit este mămăligă, prezent în unsprezece limbi (bulgară, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovacă, turcă, ucraineană). În bulgară, s-au împrumutat însă din română și mulți termeni de cultură modernă (abonament, album, ambulanță, bulevard, vizită, vot). În limbi neînvecinate, împrumuturile românești sunt culte și livrești, au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
săsească, sârbă, slovenă, ucraineană). Din același domeniu, au fost împrumutate cuvintele găleată, mioară, mocan, putină, urdă, vătui. Din alte domenii, foarte răspândit este mămăligă, prezent în unsprezece limbi (bulgară, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovacă, turcă, ucraineană). În bulgară, s-au împrumutat însă din română și mulți termeni de cultură modernă (abonament, album, ambulanță, bulevard, vizită, vot). În limbi neînvecinate, împrumuturile românești sunt culte și livrești, au caracterul unor exotisme, folosite pentru a crea culoarea locală, uneori și istorică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
română, categoria numită „allers et retours“ sau „(cuvinte cu) dus și întors“, menționată cu privire la franceză și engleză: unele cuvinte românești exportate ajung în limbile din care au fost ele însele împrumutate de română: grindă și hârleț, provenite la noi din bulgară, au fost ulterior exportate în bulgară. Pentru viața cuvintelor transmise altor limbi, este important de precizat când au avut loc aceste exporturi. Vechimea lor poate fi dovedită prin păstrarea unor sunete care, între timp, au evoluat în română la altele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sau „(cuvinte cu) dus și întors“, menționată cu privire la franceză și engleză: unele cuvinte românești exportate ajung în limbile din care au fost ele însele împrumutate de română: grindă și hârleț, provenite la noi din bulgară, au fost ulterior exportate în bulgară. Pentru viața cuvintelor transmise altor limbi, este important de precizat când au avut loc aceste exporturi. Vechimea lor poate fi dovedită prin păstrarea unor sunete care, între timp, au evoluat în română la altele (conservarea unor faze fonetice intermediare între
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a fi presat, este o creație românească cu suf. -ac de la rădăcina pe care o întâlnim în reavăn, râu, rouă, auă etc. Harag, arac „par ce susține plantele agățătoare (vița-de-vie, fasolea)”, considerat achiziție recentă (din greaca medie, din turcă sau bulgară), este rezultatul românesc al unor îndelungate evoluții fonetice datorită cărora putem identifica structura a r/l-ac asemănătoare cu alac, clacă, colac, crac, arc,, sau lacăt, lega, rug etc. Cf. rom. par, sl. kol „par, țeapă, arac”, lat. palo „arac
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
măi, folosite pentru exprimarea unei adresări către una sau mai multe persoane de sex masculin de regulă și pentru a exprima admirația, mirarea, nedumerirea, neîncrederea sau ironia. În ambele situații semantice formele au la origine ideea de „mare, mai mare”. Bulgara are forma baĭ folosită ca adresare unui bărbat mai în vârstă, în rusă aceeași formă are sensul de „om influent, cu stare”, iar în dialectele turcotătare bai înseamnă „om bogat, stăpân, conducător, șef”, pe când în albaneză bej s-a folosit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pot oferi un sprijin comparativ. De exemplu: CATÂR este analizat ca turcic pentru că el se găsește în turcă (katιr), în azeră, la tătarii din Crimeea și în alte dialecte turcice, de unde ar fi trecut în rusă (dial. káter, katâr), în bulgară (katắr), în română. Redând limbii române vasta conjunctură istorică a devenirii sale, constatăm că acest cuvânt conturează ideea largă de degajare, de mișcare spre ieșire (în jos), de aruncare sau scoatere cu efort, de forțare a trecerii și de finalizare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a răspopi”. Rusa veche atestă pe catârĭ și adjectivul katârĭski, acesta din urmă în textul: „kto igraet kartami, i šahmatî, i pročimi katârskimi igrami” „cine joacă cărți, șah și alte jocuri josnice” ( Interpretarea sensului ne aparține - M.L.). De la aceeași rădăcină, bulgara are pe káțam, kățam, „a se pune” (despre păsări) și „a ateriza”, precum și pe katerea se „a se cățăra, a escalada”, căruia în română îi corespunde a se cățăra. La formele menționate sunt de adăugat alb. qit, qis „a scoate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din latină a atras după sine șirul de falsuri menite să dea impresia unui întreg pe care să se poată baza cultura și educația: după ce se nasc în Iliria din latini, românii devin păstori nomazi și transhumanți; invazia slavă și bulgară a determinat o parte a populației macedoromâne să migreze spre nord, peste Dunăre, unde regiunile erau mai puțin locuite și le puteau oferi, „începând din secolul al VI-lea și al VII-lea, o oarecare siguranță” (p. 212); „românii n-
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
III. Cazul acuzativ. Este cazul obiectului direct și are marca -t: hosszú elet-et élni „a trăi viață lungă”; jó napot „(vă doresc) o zi bună”. Marca obiectului direct este de origine pronominală. Ea are ascendență comună cu articolul hotărât din bulgară: -ăt, -ta, -to; te. IV. Cazul dativ. Sensul obiectului indirect se exprimă prin -nak, -nek „spre, către, la”: Jánosnak „lui Ianoș”; A fizetést átadom az asszonynak „Salariul îl predau soței”; neki „lui, ei”. Echivalentul german al afixului maghiar este nach
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
primit înaintea noastră. Un alt argument în acest sens este că la noi nu și-au păstrat nimic din numele turcesc (deoarece în România nu au avut suficient timp să se implanteze și pe plan lingvistic), în timp ce denumirile lor în bulgară și sârbă provin din cuvântul kebab. Bucătăria târgoveață, cea pomenită de Radu Anton Roman, nu se mărginește însă la mititei și alte produse ale grătarului. Există o mulțime de alte feluri de mâncare, pe care le putem grupa în „familii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
să apună incandescent în oglinda mării, am coborât să mă așez pe o stâncă rotunjită de vânturi, privirea mi-era țintuită pe discul roșu aprins al soarelui, când în spatele meu o voce, Te așteptam de mult! mi se adresează în bulgară după cum mi-am putut da seama, și nu m-am întors, Hai, ispitește-mă! îmi vorbește din nou, și-am rămas așezat pe stânci cu fața la soarele din care marea începuse să muște și cu spatele la cel ce mă lua drept altcineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lui. Dar ceea ce izbește vederea sunt analogiile cari există între stările de lucruri de la noi și cele de dincolo de Dunăre. În orice caz între Costinescu, Carada, Pătărlăgeanu, între ignoranța și nesățioasa demagogie română pe de o parte și între cea bulgară, recrutată din elemente cu totul asemănătoare, nu poate exista o deosebire esențială. Ai noștri sunt mai practisiți, iată totul. Demagogia aceasta are majoritatea în Adunare. Cu toate acestea principele s-a convins de absoluta ei incapacitate de-a da o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]