7,603 matches
-
pliuri ale carcasei poate să fie astfel diferit de numărul de pliuri echivalente și este, de obicei, mai mic la anvelopele actuale, cu rețea de cord din vîscoză sau nylon, care au rezistență mai mare decît rezistența cordului etalon din bumbac. În țara noastră se fabrică o serie largă de anvelope, de diverse tipuri și dimensiuni, destinate pentru tractoare, mașini și remorci agricole. Caracteristicile tuturor anvelopelor sunt standardizate (STAS 8258/86 și STAS 8258/88), și sunt prezentate în tabelele 27
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
soldat din infanterie. șnur terminat cu ciucure ce se atârnă la mânerul sabiei. veche unitate de măsură pentru greutate(egală cu 3,18-3,23 grame). titular al unei înalte funcții din sfatul domnesc. țesătură deasă și groasă din fire de bumbac sau de cânepă. administrator, intendent. timbrare, a lipi marca adezivă sau a imprima mecanic marca pe o scrisoare sau altă trimitere poștală. fir de metal sau șiretăîmpletit sau răsucit) de lână, de mătase, întrebuințat ca ornament la îmbrăcăminte. manta țărănească
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
războaie de țesut), dar pot constitui și elemente de construcție sau decorațiuni. Sunt renumite, în acest sens, porțile maramureșene, unde sculptarea măiastră a lemnului duce, uneori, la adevărate capodopere. - țesutul este un meșteșug ce folosește ca materii primă lâna, inul, bumbacul și mătasea și are ca produse finite diferite obiecte de îmbrăcăminte, așternuturi, covoare, ștergare ș.a. Prin această îndeletnicire, se creează portul și specificul interioarelor din casele țărănești, de o mare diversitate și originalitate. - cojocăritul sau prelucrarea pieilor este, de asemenea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
așteaptă ploaia s-o mai răcorească. Așa mi-a spus Coca, vecina mea, în spovedania ei firească. Nu mai pot suporta durerea, ori unde ar sta: în haina de catifea, în pantofii de lac, în rochia de voal sau de bumbac, în inima sângerândă, că nu se mai recunoaște în oglindă... Poate ar trebui să mă plâng, ca orice nătâng din mahala! Sinceri, cu sufletul scos din teacă, așteaptă înghețul cu ninsori și promoroaca urcată până la frunte! Zăbovesc tânguindu-se, răcnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
cuprinde două compartimente: primul, la parter, a fost organizat cu articole de artă populară provenite de la cooperativa “Arta Casnică”; cel de-al doilea, la etaj, cuprinde elemente de pe o rază mai mare si anume: covoare, țesături, broderii din borangic si bumbac, costume”de Breaza” și costume de tip “mocănesc”, sculpturi în lemn, obiecte de uz casnic cu ornamentatii și alte obiecte specifice așezărilor din zona subcarpatică prahoveană. Casa de cultură “Ion Manolescu” cuprinde o sală de spectacole de 300 de locuri
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fistichiu de pe stradă, care mușcă din brioșe (cu vanilie, oare?), adul mecă lacom cu vârful nasului aproape de-a binelea vârât în gâtul proaspăt cumpăratei sticluțe cu parfum (dezgustător!), poartă mănuși de antilopă, arborează eșarfe de cașmir, de mătase, de bumbac și, din nou, de bumbac, ridică o batistă pierdută de pe trotuar (o fi avut monogramă?), poartă neglijent cărticele în format minuscul bine pitite în buzunarul hainei (nu se văd, dar se ghicesc, după cum se lipește, molatec, stofa pe contururile rectangulare
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
din brioșe (cu vanilie, oare?), adul mecă lacom cu vârful nasului aproape de-a binelea vârât în gâtul proaspăt cumpăratei sticluțe cu parfum (dezgustător!), poartă mănuși de antilopă, arborează eșarfe de cașmir, de mătase, de bumbac și, din nou, de bumbac, ridică o batistă pierdută de pe trotuar (o fi avut monogramă?), poartă neglijent cărticele în format minuscul bine pitite în buzunarul hainei (nu se văd, dar se ghicesc, după cum se lipește, molatec, stofa pe contururile rectangulare ale volu mului). Alexandre zâmbește
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
odaia îl strânge, că pereții se adună ca un veșmânt strâmtat la mijloc de brâul care se petrece peste cute, falduri și îndoituri înșelătoare de mătase. Sare în picioare, se spală pe față, își pune cea mai bună că mașă (bumbac de culoarea lavandei, un dar de la Dominique) și iese în oraș. Bulevardele pariziene îl primesc cu brațele larg deschise, îmbiindu-l cu patiserii și larmă elegantă, de oraș în care porți ciorapi fini. Alexandre trage aer în piept, se oprește
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Secesiune", sau războiul civil din S.U.A., s-a desfășurat în intervalul 1861-1865, între statele puternic industrializate nord-americane, antisclavagiste, aboliționiste, și cele 11 state din sud, sclavagiste, secesionste, care au refuzat să accepte abolirea sclaviei negrilor care lucrau pe plantațiile de bumbac. Victoria a aparținut taberei nordiste. 128 Alexander Hamilton (1755-1804). Om politic și revoluționar american, filozof politic, economist, avocat, unul dintre "Părinții fondatori" ai S.U.A. 129 Thomas Jefferson (1743-1826). Om politic și revoluționar american, "părinte-fondator", principalul autor al Declarației de independență
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
minime și să facă grafice statistice la tot ce este grafico-statisticabil. * Acum merge să vadă într-un muzeu istoria naturală, Evoluția, căci nu ajung gravurile de acasă. Intră în sala în care stau la uscare, dincolo de vitrine, piei umplute cu bumbac, păsări, insecte din toate clasele, în atitudini comice sau tragice; unele conservate în sticle de alcool. Apolodoro se agață strâns de tatăl său. Sunt de-adevăratelea, papá? Sunt din carne? Și când s-a calmat: Cum le-au adunat? Privește
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cuprinsese glezna, căci se lovise amarnic de fierul balustradei, nici că Își pierduse un pantof, care pășea pe fundul apei acum, În locul lui. Cineva Îl ținea atârnat deasupra râului de câteva secunde bune, iar el horcăia, strangulat de cămașa din bumbac gros, saliva i se scurgea pe bărbie, Își mușcase limba, care i se umflase, aerul puturos, plin de duhurile animalelor stârpite la abator, părea de smoală În pieptul lui, greu și păstos. Singurul lucru care i-a trecut prin minte
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
el în dreapta drumului, printre pancartele care avertizau, în litere scrise cu hemoglobină, Don’t step off the road, iar cu semne prelinse de la dreapta la stânga același lucru în trei limbi locale. Au dispărut după un desiș de măciulii albe de bumbac înfipte pe tije înalte și unduitoare. Am profitat pentru a verifica rapid ce filmasem, iar rezultatul m-a deprimat și mai tare. Când au revenit, după mult timp, ea cărându-l în spate, transpirată, udă, el strângând-o cu cioatele
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
paște împrejur cât îl lasă mațul ce-l ține priponit... Când termină de păscut iarba din cercul în care trăiește, se așază chincit și ncepe să moară... A făcut o pauză. — Mielul vegetal. Călătorii voștri descriau de fapt tijele de bumbac, văzute de departe. Leila râdea cu un râs nou, pe care nu i-l știam. Noaptea la hotel, făcând amor, mi-a cerut să nu mai pun mâinile pe ea. — Fă doar așa din bazin, fără mâini, mi-a șoptit
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
casnic. Casa are și o funcție religioasă, majoritatea gospodăriilor având un mic altar cu icoane, candelă, cărți de rugăciune, buchet de busuioc, aghiasmă. Interiorul unor case mai vechi este o adevărată expoziție de ștergare, altădată din borangic, iar acum din bumbac, decorate cu motive geometrice, zoomorfe, antropomorfe sau vegetale, covoare, țoale-macaturi și obiecte de îmbrăcăminte. În exterior, casele vechi sunt văruite cu var cu chindros (albastrul cerului), iar casele noi, cu patru-cinci camere, majoritatea cu parter și mansardă, sunt văruite cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și frunze de nuc sau arin ori se cumpăra boială de la evreii din Lespezi. Tot femeia era aceea care se ocupa de zestrea fetelor ca să aibă cât mai multe țesături, alesături, cusături. Materiale folosite pentru aceste produse erau inul, cânepa, bumbacul și borangicul, obținut din gogoșile viermilor de mătase. Țesăturile și cusăturile cele mai vechi au constituit un izvor nesecat de inspirație pentru creatorii populari din această zonă și vor rămâne ca lucrări de artă de o mare valoare. O parte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
credința și cultul pentru tot ceea ce marchează existența noastră ca oameni. Portul bărbătesc este sobru și cuprinde cămașa bărbătească dintr-o singură bucată, lungă și largă, și cămașa cu fustă (fustanelă) care este făcută din pânză de in sau de bumbac, țesută în două ițe, croită cu mari clini laterali, cu platcă. Atât la mâneci, guler, în față și la poale sunt cusuți pui cu ață neagră sau albastră, specificul zonei fiind culoarea albastră. La mijloc, se purta brâu țesut cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
colțar este purtat mai ales vara. În rest, femeile purtau tulpan, o broboadă de culoare închisă. Când timpul se răcea, purtau barize țesute în stative din borangic sau casânci (basmale de cașmir). Cămeșa era făcută din pânză de in sau bumbac. Aceasta se compunea din cinci lați: unul pentru partea din față (piept), altul pentru spate, câte unul pentru mâneci, iar al cincilea, tăiat în două bucăți, se folosește la clinuri. Ornamentele sunt florale sau geometrice. Dispunerea motivelor decorative pe suprafața
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
galben, negru, vișiniu, albastru, verde. Toate acestea dădeau strălucire și frumusețe cămeșii. O altă componentă a costumului femeiesc, folosită atât la muncă, cât și sărbătoarea este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de rochie, bluză sau fustă, o aprinde și împreună cu nașul, dă părinților copilul zicând: „Primiți de la noi un cin Și de la Dumnezeu un creștin.” Nașii oferă o traistă plină cu cămășuțe, bonețele și pelinci (bucăți de pânză din in sau bumbac, din finet) care constituie zestrea pentru copil. Se mai dă o pernuță și oala de lut pentru încălzit apa la baie pentru cel mic. Cumătrii sărută mâna nașilor și spun: „Mulțămim c-ați botezat, Și l-ați creștinat.” Apoi moașa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
memoriile astea jalnice. Kazuko, Nu mai e nimic de făcut. Rămâi cu bine! De fapt, moartea mea este naturală. Un om nu poate trăi numai de dragul principiilor. Am o rugăminte, deși mi-e cam jenă. Îți amintești de chimonoul de bumbac al mamei, pe care l-ai modificat ca să-l pot purta anul viitor? Te rog, pune-l în sicriu. Voiam să-l port. Mijește de ziuă. Te-am făcut să suferi prea mult. Rămâi cu bine! Efectul băuturii de aseară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
să investească sume amețitoare; partea invizibilă este restul de nouă zecimi s-o numim brandul intern -, adică cea în care, de obicei, companiile nu consideră că trebuie să investească mai mult decât salariile, cheful de Crăciun și niște tricouri din bumbac printate cu logo-ul companiei. Problema este că partea de la suprafață, cea vizibilă brandul extern adică -, se bazează pe partea invizibilă, de sub apă pe brandul intern. Și când brandul intern o duce rău, nici cel extern nu poate păcăli prea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în metaforă, substantivul acesta, râvnit acum de toată mitocănimea română înduioșată, este folosit în mod mercantil, la gradul superlativ, deocamdată. Avem, de exemplu, regele cremei de ghete, care lustruiește cel mai bine; avem regele berei, cea mai spumoasă; avem regele bumbacului; unde crește el; avem... regele fotbalului! Pe Ghiță-n sus și Ghiță-n jos!... O fi el așa și-așa, da' nu contează. De 'telectuali, sîntem sătui! Și presa, toată ziua: Regele Ghiță!... Să vie Ghiță, că altfel nu ne
Nevoia de regi... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9165_a_10490]
-
și 01.01.2011 - 31.12.2012, înscriși pe lista subs emnatei, urmărindu-i până la împlinirea vârstei de 1 an. Studiul a fost efectuat pentru prima perioadă pe un lot (martor) de 85 de sugari care au purtat scutece de bumbac refolosibile și pentru cea de-a doua perioadă pe un lot (cazuri) de 64 de copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 12 luni care au purtat scutece de unică folosință. Datele extrase din foile de observație s-au referit
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
în cea europeană. Motive și forme pe care le considerăm inerent occidentale sunt de fapt împrumuturi din arta musulmană. Stefano Carboni, organizatorul expoziției de la Metropolitan, semnalează mereu adevăratele lor origini. Negustorii venețieni au adus din călătoriile lor nu numai mirodenii, bumbac și săpun dar și covoare, vase decorate sau manuscrise care au stârnit încă de la început entuziasmul concetățenilor lor. Fascinați de Orient, înainte de a-l privi și reprezenta cu dușmănie, venețienii colecționează obiecte islamice înțelegând sau nu contextul în care au
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
Când firul de lână era gata, acesta era preluat de Țesătoare care Țeseau pături, postavuri pentru îmbrăcăminte(sursa:Mihai Leonte, p.128 ,din Metafore aprinse). ,, Portul de aici e unic în Banat. Femeile poartă oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negre, încingându-se cu brăciri mult împodobite cu ciucuri de diferite culori. Bărbații se încing cu cureauă, brăciri sau chimbir. Iarna poartă cojoc sau burcă frumos împodobită și de la opincă în sus obielele negre cu alb
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]