1,667 matches
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ALMA - ROMAN IN LUCRU Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cap.6 - ALMA A doua zi când s-au întâlnit la școală, Emma o întâmpină jovial. - Buna Alma. - Bună. Ce faci? - Te așteptam. - Da? De ce? Se miră Alma. - Ardeam de nerăbdare să discutăm despre Maria și Panait. - Ce să discutăm? Ori ești bântuită de viziuni închipuite? Răspunse Alma iritată. - Nu, nu, cât voi vă străduiați să rezolvați
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
epigrame - Cooperare, A propos de Caracal, I-a dat păpucii («Se scuturau în parc toți nucii, / Când a venit acasă beat, / Și ea i-a dat, din prag, păpucii... Să nu mai doarmă încălțat...!»), Unui lider («Ai ținut una și buna: / Mâna-n ghips să nu ți-o puie, / Să nu poată să se spună / Că începi să-ți faci statuie.»), Pledoarie strălucită și Conducătorul auto -, de Nicolae Paul Mihail (cel ce a semnat și cu pseudonimul Nicomah), considerat de contemporani
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
n-am spart-o. Mi-ar fi părut rău! Spre seară, când mamare mulgea capra, stăteam nerăbdătoare să se umple oala. Nu așteptam să-l fiarbă, nu, beam laptele cald plin de spumă, făcându-mi mustăți și râdeam zgomotos, iar buna mea mamare mă dojenea prefăcut, abia ascunzându-și râsul. Nici nu știu ce-o amuza... mustățile din spuma laptelui sau râsul meu sănătos de copil fericit? Avea multă răbdare cu mine, trebuia să ma nasc băiat, făceam toate năzbâtiile posibile
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
trestie gânditoare" (Pascal) ce mă aflu și eu pe acest pământ, nu pot pune stavilă gândurilor care își cer dreptul la întrupare prin cuvânt, după puterea mea de înțelegere. Ceea ce se petrece în lumea de azi, chiar daca este „cea mai buna din toate lumile posibile” (Leibniz), ne creează immense neliniști și ne pune pe gânduri. Am încercat să surprind noi forme care își caută făgaș în peisajul scurgerii rapide a prefacerilor, de parcă oamenii nu-și mai găsesc locul. Viteza cu care
GÂNDURI DESPRE MERSUL LUMII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363350_a_364679]
-
o știi bine, Ca nevoie ai de mine. Biet năsucul murdărel, Cine-l face curățel? Când te umpli de culoare, Cine mi te șterge oare? Deși mă vezi murdărică, Tare-mi place curățica. Fiindcă noi doi împreună Facem zilnic treaba buna. Îmi place să fiu curată, Spălata și apretata, Că la cel mai mic strănut Să fiu gata să te-ajut! Creioanele Dorm cu toate-ntr-o cutie În deplină armonie, Stau alături ziua toată Fără să știe de ceartă. Cu
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
și femei căsătoriți care nu mai țin cont de promisiunile făcute în fața legii și se dedau la flirt și la orice alte fapte rușinoase, începând cu o îmbrăcăminte neadecvată care să provoace, până la hărțuiri sexuale, sociale, financiare și susținând că buna credința și bunul simț sunt „noțiuni perimate”, promovând desfrâul și comportamentul antisocial. Și din păcate mulți dintre acești indivizi au fost puși în conduceri și se înțelege ce reguli de conduită pot dezvolta și ce oameni formează pentru viitor. De
DESPRE DECENŢĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361027_a_362356]
-
generozitate surprinzând asocierea misterelor cu întrebări și răspunsuri majore. Textul creează emoții... literar este frumos construit, cu o undă de tristețe minunat redată și catalizând speranțele în încercarea de a rămâne lângă cititor pentru a construi împreună o lume mai buna... textul ar trebui înțeles la modul simbolistic șifigurativ fiindcă avem nu numai fragmente de admirat educațional și nu știu nici acum dacă e scris pentru copii sau oamenii mari. Referință Bibliografică: Suzana Deac - Lumea incredibilă a Suzanei / Aurel Avram Stănescu
LUMEA INCREDIBILĂ A SUZANEI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361190_a_362519]
-
din pat, îmi atârn în grabă stetoscopul la gât, apuc tensiometrul și ies grăbită din camera de gardă. Un bătrân, 71 de ani, respira greu, probabil edem pulmonar acut. Îmi recompun expresia feței și intru hotărâtă în sala de urgențe. - Buna seara. Sunt medicul de gardă. De când e în starea asta? Nu aștept răspunsul. -Oxigen, prinde-i o linie, îi recoltezi sânge, doua fiole de Furosemid. Îl însoțesc pe coridorul lung și întortocheat, ca un labirint. Ușile salonului de terapie intensivă
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
Și cu laba mi-l înhață, Miorlăindu-i jucăuș: - Mai mănâncă de acuș! Focul arde fâl, fâl, fâl, Apa curge gâl, gâl, gâl, Vântul suflă vâj, vâj, vâj, Mâța vine pâș, pâș, pâș. Dovleac mic și dolofan, Te-a pus buna pe divan, Ți-a făcut ochi, nas și gură Și-mi zâmbești ca o făptură. Uite iarna, vine, vine! Cu steluțe fine, fine, Iar de-o să ne fie frig Ne-ncălzim cu un covrig. Un ponei, dragii mei, E- un
FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364110_a_365439]
-
fiecare dată s-a dovedit științific faptul că un creier de om execută de milioane de ori mai multe calcule decât procesorul unui calcultor. Evident, creierul omului nu se ocupă doar de faptul că trebuie să calculeze mutarea cea mai buna într-un joc de șah sau de faptul că trebuie să aibă grijă ca nu cumva omul să se lovească de marginile ringului de dans, el are multe alte sarcini în plus, de a coordona câteva sute de mușchi ai
DESPRE INTELIGENŢĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367852_a_369181]
-
destul de mult de-acasă, încât avea liniștea necesară. Și, fiindcă veni vorba de cariera Lidiei Elron: care au fost succesele ei cele mai importante? Cel mai mare succes este că AM REZISTAT. (Și Lidia Elron râde ca după o glumă buna, satisfăcută fiind că ea este personajul principal al acestui pariu cu viața, dar aruncând mai serios o privire în urmă, această rezistență se relevă ca un lanț de fapte mai mici și mai mari, care înseamnă voință, tenacitate, muncă, optimism
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
ceasuri până s-a pus în mișcare fanfara orașului și să începem să ocupăm amfiteatrul ridicat special pentru acest scop, de promenadă, deconectare, responsabile și solemne certitudini istorice. M-a nedumerit întâi și-ntâi lipsa oricărei „cicăleli propagandistice”, verva și buna dispoziție presupuse de deferența de simbol și heraldică citadină, cea statală și federală mergând mână în mână, pavoazarea și ornarea cu simbolurile steagului înstelat al Americii și cel de heraldică al statului California, drapele fluturând parcă la unison, respectul până la
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
și avem încredere în voce. Suntem totuși când ne trezim dimineața și ne gândim câte camere o sa fie ațintite asupra noastră, da. În ce privește concertele, aseară am susținut unul în Budapesta, săptămâna trecută în Rusia, și sperăm că vremea o să fie buna mâine. Dacă da, o să “Rock like a hurricane”, altfel, o să “Rock like a tropical tornado”. Ileana Sima - Revista Armonii Culturale: Domnule Rudolf, vă gândeați în 1965,atunci când ați pus bazele trupei, că o să ajungă așa atât de importantă? Rudolf: Nu
CONFERINŢĂ DE PRESĂ DIN 08.06.2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367187_a_368516]
-
de viața veșnică. Până atunci însă, mai avem ceva de învățat. Iubirea Lui a fost înlăcrimată, pentru ca noi să nu mai trebuiască să deprindem plânsul. În antiteză cu lacrima Lui, nouă ne este adresat un îndemn cu valoare de veste buna: ”Învață de la toate să zâmbești,/ Învață de la Isus să iubești!” (Învață) Să urmăm această chemare și să dăruim la rândul nostru, iubire, însă nu o iubire înlăcrimată, ci acea iubire însoțită de zâmbet, despre care apostolul Pavel spunea că „este
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Vă rog, să mă lăsați să plâng și eu în locu-acela sobru și stingher, am să vorbesc doar eu și doar cu mine n-am să vă tulbur somnul efemer. Am incercat de-o vreme buna-ncoace să dau frâu liber dorului iubit s-au adunat prea multe, iar acum aș vrea să plâng că nu sunt fericit. Lăsați-mă să plâng, nu-mi găsesc locul sau poate nici nu vreau să îl găsesc, nu pot
VA ROG... de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368593_a_369922]
-
PENTRU EMINESCU Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Dacă uneori mi-a lipsit inspirația în a scrie sau a picta o ilustrație la poezia ta, niciodată nu mi-a lipsit buna mea intenție de a fi în stare să te preamăresc prin cuvânt și desen. Semenii mei dragi ce-mi vor savura bunele intenții, să mă judece ! Totdeauna am avut în minte preafrumoasa ta poezie și îngerescul chip, de la care am
GÂNDURI PENTRU EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363750_a_365079]
-
sacrificiilor a trei persoane în vârstă: Directorului Ion Iancu Bidian (n.1934), Doamnei Rodica Moschinschki, secretară (90 de ani), Doamnei Irina Nasta, decedată. Președintele Asociației „Institutul Român- Biblioteca Română, Freiburg e.V.este Prof. Dr. Matei Cazacu -Paris. Pentru o buna funcționare Biblioteca are nevoie -în afară de forțele voluntare - de trei angajați permanenți, cu diferite grade de răspundere, și de fonduri de întreținere, adică de un buget anual de minimum 60.000-70.000 Euro. Este o sumă greu de adunat dar
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
discipline în România și în Israel. A fost apreciată și iubita ,nu numai că profesoară,ci și ca prietena, de către colegi, amici, cunoștințe, si de asemenea de prietenele mele și desigur,de familie. Era o femeie bine, inteligență, înțeleaptă și buna sfetnica. Legătură mea cu ea a fost strînsă, deschisă; eram foarte apropiate.Am învățat multe de la ea, în diferite domenii, nu numai eu, ci și fiii mei. Referință Bibliografica: MAMA MEA, GIOCONDA ȘI EU / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluente Literare, ISSN
MAMA MEA, GIOCONDA SI EU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350373_a_351702]
-
pupându-l pe piept și pe obrajii la fel de transpirați, în timp ce el se ștergea de pupături. Ajuns înăuntru Veronel dărui gazdelor cu gesturile unui sacerdot care oficiază în săptămâna mare, darurile pământului natal, atât de prețuit de toți cei de față. Buna Hilde luă pachetul legat cu sfoară și dispăru! Heimlch se trânti într-un fotoliu și începu să se scobească în nas, o chestie ce părea mult mai importantă decât iarna nucleară. Veronel se așeză timid pe colțul unui alt fotoliu
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
omului. „De la mama învățat-am dulcea limbă s-o vorbesc, / Tatăl meu mi-a dat cel nume de la neamul strămoșesc, / Moșu' ce-a făcut războaie toată viața dumnealui, / Ca să știu ce-a fost în urmă, mai încol' de timpul lui. Buna m-a-nvățat cu gustul pâinii calde din cuptor / Și să țin pe mai departe rânduiala vremii lor, / Preacucernicul, credința dădătoare de putere, / Iară dascălul de țară, limba - fagure de miere. // Satul, datina-nțeleaptă și respectul ce-i de dat
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
din sat. Parcă-ntinerise baba; ochii îi ardeau în grindă nebună de fericire, cum se văzuse în oglindă. Dar intră nepotu-casă și când o vede lungită: - Mamaie, ce e cu tine? Coasa ta e ruginită! - Bine zici, mânca-te-ar buna! i-a răspuns pierzându-și suflul și-n fața lui “frumoasa” din oglindă pân' la urmă și-a dat duhul. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: FRUMOASA DIN OGLINDĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1279, Anul IV
FRUMOASA DIN OGLINDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349776_a_351105]
-
colectare al laptelui din sat. - Uite, iar vine Iacob în casă! zicea mama - Las să intre, ce-ai cu el? răspundea tata - Nu mai suport! Iar îmi cere căldare de muls vaca! Auzim bătăi în ușă: Poc! Poc! Poc! apoi: - Buna ziua... buna ziua!... Acasă-s gospodarii? - Acasă, da, acasă, unde să fie!? Luați loc... acolo pe pat? - Da, da mda... mda... nu vă deranjați stau aici, oriunde Dupa puțină tăcere, uncheșul începea: - Ce mare rugăminte aș avea la dumneavoastră, pani
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
așteptarea lungă,strigam mereu că te iubescspre tine să ajungă.Știam că o să vii cândvade undeva din stele,și-mi vei aduce nafurasfințită printre ele.La poarta sfântă eu mă stingcând plec spre nemurire,doar chipul tău eu vreau ... IV. BUNA DIMINEATA, IUBITO, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1126 din 30 ianuarie 2014. visul nu mai este, de ce a murit? te-am văzut în lacrimi care au atins inima din mine când te-a cucerit. Bună dimineața! azi e
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
piese muzicale interpretate la pian de elevii pregătiți de familia Anghelina și prof. Nick Negruțiu: Antonia Cociubei, Debora Moisi, Daria Petrușan, Vanesa Moisi, Timotei Petrușan, Dorotea Petrușan, Paula și Diana Sîrb, Andrei Tirla, Mihăiță Cociubei, Andrei Petrache, Tabita Cicortaș, Ghiță Buna, Așera Cociubei, Remus Petrache. Orchestra de mandoline a bisericilor din Salonta și Tinca (premiată de Executivul local cu cea mai înaltă distincție a orașului - „Medalia de Onoare a Municipiului Salonta”) a fost dirijată de Teofil Marișcaș și a interpretat, alături de
SUNET DE RUSALII ÎN INIMA SALONTEI MARI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361994_a_363323]
-
piese muzicale interpretate la pian de elevii pregătiți de familia Anghelina și prof. Nick Negruțiu: Antonia Cociubei, Debora Moisi, Daria Petrușan, Vanesa Moisi, Timotei Petrușan, Dorotea Petrușan, Paula și Diana Sîrb, Andrei Tirla, Mihăiță Cociubei, Andrei Petrache, Tabita Cicortaș, Ghiță Buna, Așera Cociubei, Remus Petrache.Orchestra de mandoline a bisericilor din Salonta și Tinca (premiată de Executivul local cu cea mai înaltă distincție a orașului - „Medalia de Onoare a Municipiului Salonta”) a fost dirijată de Teofil Marișcaș și a interpretat, alături de
SUNET DE RUSALII ÎN INIMA SALONTEI MARI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361994_a_363323]