13,206 matches
-
în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului cântec un fulger, a căzut o stea, e steaua mea cea norocoasă, s-a rătăcit de toamnă codrul cu vraja lui cea inocentă în fântâni de somn adânc dorm bunicii mei pe câmp, tata s-a făcut a iarbă, mama, rădăcini de prunc, auguridă de durere, la umbră deasă de nuc. cade totul în târziu și se-ndoaie totu-n noi când vin toamnele tărcate cu vântoase și cu ploi
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_ion_ionescu_bucovu_1382161169.html [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
UNUI PEDAGOG DE ȘCOALĂ VECHE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1386 din 17 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului „Care este rostul trecerii mele prin viață?” scria în discursul pe care l-a conceput, migălos, cu ocazia pensionării, bunicul meu, un pedagog de școală veche, referindu-mă aici la anii 1932 - 1973, care au marcat cei 41 de ani de muncă „depusă pe ogorul școlii”cum îi plăcea să menționeze de câte ori avea ocazia. M-a încântat această expresie pentru că
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
și contribuție voluntară. „Am iubit munca de învățător și de aceea, mi-am propus ca în localitățile unde voi fi numit învățător, să muncesc în așa fel încât să fiu cât mai de folos copiilor și satului/orașului”, mai scria bunicul. Este suficient să vizionezi emisiuni care prezintă cazuri în care unor cadre didactice le este complet străină ideea de devotament și implicare, atât de îndrăgită și uzată de pedagogii de școală veche. Nu poți să nu te întrebi ce s-
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
Țene, președintele Ligi Scriitorilor ce a vorbit despre carte și meseria de scriitor. Acesta i-a înmânat tinerei autoare Diploma de Excelență și un pachet de cărți din partea Ligi Scriitorilor.În continuare scriitorul Gavril Moisa, secretarul general al Ligi Scriitorilor, bunicul autoarei, a evidențiat evoluția manuscrisului până a văzut lumina tiparului. În încheiere a vorbit profesoara Ioana Iovănaș care în cuvântarea sa a subliniat, printre altele, calitățile pe care le are fosta ei elevă. În încheierea, tânăra autoare a acordat autografe
LANSAREA CĂRŢII OCHI DE COPIL , DE MARIA LUCIA REBREAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lansarea_cartii_ochi_de_copil_de_m_al_florin_tene_1333993628.html [Corola-blog/BlogPost/357140_a_358469]
-
dar el mi-a strigat râzând că nu-i nimeni acasă! Puteam să nu-l cred, tocmai pe el !? Apoi făcu stânga-mprejur și continuă să cânte, încet și dureros : Foaie verde foaie lată, Nici bunica nu e fată, Nici bunicul nu-i flăcău- Frunză verde ciucălău! Costel Zăgan,DEȘERTUL DE CATIFEA (107) Referință Bibliografică: GRAMATICA AMINTIRILOR / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1034, Anul III, 30 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate
GRAMATICA AMINTIRILOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Gramatica_amintirilor_costel_zagan_1383162387.html [Corola-blog/BlogPost/357529_a_358858]
-
21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului II Porecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
și a unei verișoare a mea, o fată de-a lui tata Laie, căsătorită cu Tică Cornea, zis Chioru, astăzi decedat, precum și un loc de casă al lui nea Titu. Pe acest loc, într-un colț, fusese pe vremuri gospodăria bunicului meu, moșu’ Chircuț, moștenită de la părinții lui. În jurul terenului, care înglobează cele trei gospodării și terenul lui nea Titu, există gospo- dăriile a trei perechi de frați, ai căror părinți se chemau Teșcuț iar terenurile respective de la ei proveneau: în
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
La Șipot (Izvoru’ lu’ Voica, La Roman), se află gospo¬dăriile altor doi frați Teșcuț - Oprea și Pătru, astăzi decedați, iar peste drum - gospodăria colegului meu de clasă din școala generală, Neluț Sima, văr cu primii doi, pe al căror bunic îl chema Oprea Teșcuț. Terenul aflat mai jos de gospodăria lui Neluț Sima, a fost pe vremuri stăpânit de o soră a lui Oprea Teșcuț, măritată cu Gheorghe Ureche, zis Turcu, deci cu același nume, Teșcuț, înainte de măritiș. Pe acel
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
arabile, aparținând unor rude și descendenți ai aceluiași Oprea Teșcuț - toate situate în spatele bisericii; este de reținut faptul că biserica nouă se află la mai puțin de 100 de metri de gospodăria părinților mei. Interesant este faptul că și pe bunică-mea Hobzoaica o chema tot Teșcuț (Floarea) înainte de căsătorie, fiind soră cu Pâclă. Teșcuțoaia, mama lor, ajunsese celebră în sat și chiar în Loviște pentru faptul că, fiind o femeie zdravănă și iute la mânie, nu se da în lături
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
mașinii începu să se reverse muzica. Romanțe despre o tinerețe pierdută. Apoi, apăsă cu nădejde pedala accelerației și microbuzul prinse viteză. Șoseaua își încolăcea și-și descolăcea spinarea udă și gri peste dealuri și văi. De pe scaunele din fața Soranei, un bunic cu nepotul său de doi, trei ani, continuau încă de când porniseră la drum, să-și tot povestească ceva unul altuia. Bătrâna zâmbi și intră în vorbă cu ei. Uneori se mai auzea sunetul vreunui mobil, dar - surprinzător - conversațiile se încheiau
FRAGMENT DIN ”SPECII” – VOLUMUL DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443807239.html [Corola-blog/BlogPost/368127_a_369456]
-
și-mi veți da dreptate, desigur! Doamna Florica Bud - președinta Cenaclului Scriitorilor din Baia Mare, își desăvârșește proza prin articolul: ,,Pthita noastră cea de toate zilele/Bucatele copilăriei” - un exercițiu de literatură gastronomică, prilej de aducere aminte de anii copilăriei, de bunicii și casa dumnealor cu târnaț, de uneltele din curtea unei gospodării țărănești - lucruri indispensabile traiului. Notez, așa în grabă, deși fiecare ar merita atenție: thiclăzău - călcător, fierul de călcat, cociorva - instrumentul fără de care nu se putea lucra la/în cuptor
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
Nu-mi vine să recunosc, însă și eu am început să predau în primul meu an de carieră profesorală tot la țară, undeva în zona Bacăului. Abia după doi ani am reușit să mă transfer la oraș, când a ajuns bunică-tu director la fabrica de avioane și a tras și el niște sfori cum am încercat să facem și noi cu tine. - Da mamă, însă tu erai femeie, era greu cu naveta și nu te comparai cu mine ca bărbat
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
30 de km de Iași. În tot acest demers ne sprijină și primarul comunei Scânteia, Sacaleanu Fanica, cu care a vorbit azi dimineață Iulia la telefon. Familia Alecsa își crește cei doi nepoți, după moartea fiicei și trăiesc din pensia bunicului și din alocații. Repet: a fost foarte greu să-i alegem, dar în funcție de evoluția campaniei, am dori cu ajutorul vostru să-i ajutăm pe toți orfanii acelui accident cumplit. Ne-am oprit apoi la un alt caz. Ghetau Ilinca (2 ani
Campanie umanitara: "Globuri cu suflet" by http://www.iasi4u.ro/campania-umanitara-ghetute-pline-cu-cadouri-de-mos-nicolae-2009/ [Corola-blog/BlogPost/95061_a_96353]
-
a întâmplat ca atunci când mergi în vizită la părinții iubitului tău sau într-un restaurant să te simți ciudat? Nu te speria, e ceva normal, mi s-a întâmplă și mie, si prietenei tale cele mai bune, și mamei și bunicii tale. Omul este cea mai adaptabila ființă de pe această planetă, tot ceea ce îți cer este să fii naturală, lasa-te pe tine la suprafață, dar acel tu care crezi că se potrivește cu situația din acel moment. Revenind la rețetă
A DOUA PARTE) de DIANA ILIA în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ca_de_la_femeie_la_femeie_al_doilea_capitol_a_doua_parte_.html [Corola-blog/BlogPost/354329_a_355658]
-
Căci își dorea nespus de tare S-o vadă unchiul, chiar aici. A doua zi am început Cu un periplu-n magazine, Bifând din lista ce-am avut Prieteni, rude, sau vecine. Pe seară m-am oprit puțin Chiar la bunicii lui cei dragi, Să fierbem un ibric cu vin Și să gustăm din cozonaci. A treia zi i-am întâlnit Foștii colegi de facultate Și zău că nu m-au plictisit Povești și snoave depănate. Puțin mai greu mi s-
AMICUL MEU CORPORATIST de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_manolescu_1451840672.html [Corola-blog/BlogPost/378563_a_379892]
-
eu mă voi bălăci toată ziulica în valuri pe la umbra stâncilor sau a falezei. - Vreau să-mi povestești cât mai multe despre tine și despre faptele tale. - Chiar dacă m-am implicat în acțiunile oștirilor române, mare lucru n-am realizat. Bunicul îmi povestea că nu a reușit să-l salveze pe Mihai Viteazul, marele unificator al celor trei principate românești la 1600, formând România Mare! A fost ucis mișelește de un trădător, pe când ieșea din cort în tabăra de pe Câmpia Turzii. - Când
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1426143717.html [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
venit în întâmpinarea celor care acum își cumpără, poate, cel dintâi costum, din dorința de a le oferi un produs SLIM FIT de înaltă calitate, croit pe gusturile moderne ale celor tineri. Dar, în același timp, dorim ca și părinții, bunicii sau invitații la această ceremonie să se simtă bine și să fie eleganți, pe tot parcursul acelei zile de neuitat. Am propus pentru această ocazie o reducere mare de -40% tocmai la costumele negre și bleumarin, costume care nu pot
Ne-am gandit la absolventii de liceu si facultate by http://www.iasi4u.ro/ne-am-gandit-la-absolventii-de-liceu-si-facultate/ [Corola-blog/BlogPost/96004_a_97296]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > BUNICUL ȘI... PUTEREA UNEI NUCI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu știu dacă apelativul “Bunicule!” are aceeași rezonanță în ființa celor care receptează îngereștile voci ale nepoțeilor sau nepoțelelor, comparativ cu
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416293066.html [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > BUNICUL ȘI... PUTEREA UNEI NUCI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu știu dacă apelativul “Bunicule!” are aceeași rezonanță în ființa celor care receptează îngereștile voci ale nepoțeilor sau nepoțelelor, comparativ cu emoția care mă coplesește pe mine când sunt strigat cu acest cuvânt menit a săgeta inimile cele excluse de la alte dulci alinări. Interesant, îmi
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416293066.html [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
inimile cele excluse de la alte dulci alinări. Interesant, îmi zic adesea, cum îi este dat omului să aibă bucurii revelatoare pentru fiecare etapă a vieții! Mă întreb totodată, oare eu produceam același balsam bunicilor mei, la vreme când declinam substantivul bunic la cazul vocativ? O, dar ce mult e de atunci! Vremuri imemoriale... Ei, nu chiar imemoriale, dar aproape uitate. Deși trăinicia nu a fost apanajul memoriei mele - la care se adaugă acum și inamicul care tulbură ținerea de minte la
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416293066.html [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
uitate. Deși trăinicia nu a fost apanajul memoriei mele - la care se adaugă acum și inamicul care tulbură ținerea de minte la vârsta încărunțirii -, o împrejurare e mereu reînviată în copilul care supraviețuiește în mine. Toamna, pe vremea culesului nucilor. Bunicul meu de pe tată era o fire închisă și rar îi răzbătea lumina lăuntrică pe chipul său posac. Uneori, toamna, pe când nucii își dăruiseră deja recolta, mă chema la el discret și cu un aer misterios. Băga apoi mâna în sân
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416293066.html [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
dânsul de pe ogorul dezgolit de holdă, pe care-l cerceta melancolic. Abia atunci când, cu mâna tremurândă, îmi întindea darul, licărea pe chipul lui de dăruitor luminița aceea atât de absentă în restul zilelor. Deși aveam podul plin de nuci, zâmbetul bunicului mă îndemna să adaug plusvaloare darului său nesemnificativ. Și nuca lui supraviețuia celorlalte din pod până primavara târziu. Iar cu nuca aceea - oferită de prisos, dar primită ca prinos -, iată-mă-s ajuns la vremea când caut o noimă în
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416293066.html [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
darului său nesemnificativ. Și nuca lui supraviețuia celorlalte din pod până primavara târziu. Iar cu nuca aceea - oferită de prisos, dar primită ca prinos -, iată-mă-s ajuns la vremea când caut o noimă în lumina tainică a ipostazei de bunic. Dagele mele nepoate! Că numai fete le-a dat Domnul copiilor mei... Cine ar fi crezut că la vremea mea de bunic, nuca... nu va mai însemna nimic. Nu, nu fiindcă fructul acesta și-a pierdut valoarea în sine, ci
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416293066.html [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
ca prinos -, iată-mă-s ajuns la vremea când caut o noimă în lumina tainică a ipostazei de bunic. Dagele mele nepoate! Că numai fete le-a dat Domnul copiilor mei... Cine ar fi crezut că la vremea mea de bunic, nuca... nu va mai însemna nimic. Nu, nu fiindcă fructul acesta și-a pierdut valoarea în sine, ci pentru că nepoatele îmi sunt la mii de kilometri, iar pe calea asta, internetul, nebănuită de binicul meu de demult, nucile nu au
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416293066.html [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
în el. Și cum e posibil ca domnia ta să ai podul plin de nuci, primește te rog nuca mea ca pe un prilej de a naște un zâmbet rar pe un chip împietrit de vreme și de vremuri. Referință Bibliografică: BUNICUL ȘI... PUTEREA UNEI NUCI / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1418, Anul IV, 18 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416293066.html [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]