475 matches
-
și ciocolată au berechet. Și-n mușuroi, pentru cei îndemânatici, sunt fabrici unde mămicuțele lucrează să-și îmbrace furnicuțele, fac căciulițe, bluzițe, plovărașe ciorăpei și ghetuțe pufoase. Au grădinițe, școli, teatre, cinematografe, mănâncă popcorn și înghețată din vafe. Au bunici, bunicuțe, ce-n nopți târzii le spun povești, ori le citesc poezii. Ele stau în hamac și auzi doar un oftat când Harap -Alb, prințul cel bun, este păcălit, o știm din poveste, de spân. Cei mititei, de nerăbdare dau semn
CE FAC FURNICUŢELE IARNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358393_a_359722]
-
dansați pe ape și pe oceane să dansați, dansați pe mame și pe tați, dansați cu luna peste deal, dansați în ritmuri de caval, dansați pe doină și pe dor, dansați pe ce-i înălțător, dansați pe propria cenușă, pe bunicuți și pe mătușă, dansați pe viață și pe moarte, dansați pe dragostea de carte debusolați, fără cărare, dansați mereu a disperare. miercuri, 17 octombrie 2012 Referință Bibliografică: dansați / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 656, Anul II
DANSAŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358086_a_359415]
-
Zău, așa ceva nu se cade. Maimuțoiul mi-e bunic !... Si-un altar să-i mai ridic? Un străbun cu patru labe, Eu, să venerez maimuța!? C-ar fi doar o cărămidă... Scumpa, ar fi o antropoidă! Dar să cred că bunicuța, Pân’ la urmă m-aș sfârși. Ar fi chiar o nerozie !... Poate cineva să știe ? Cum a fost și cum va fi?! Cine-mi poate demonstra, In zadar să mai întreb: Dacă eu cred, ce pierd ? Să îndur de mila
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
și vorba domoala care parcă te încălzește auzind-o. Sorina îl iubește mult pe Bubu al ei, îi sare în brațe încă de departe. Sorina are un glas că un clopoțel și îl strigă toată ziua, Bubu,Bubu, unde ești?... Bunicuța ei, Mam'Male, cum îi spune atât de dulce Sorina, muncește toată ziulica prin casă, pentru că ei, să nu-i lipsească nimic. Păpușile Sorinei, sunt mică ei avere, așezate toate frumos, în sertare și rafturi, în camera ei roz și
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
o plăcere deosebită să meargă cu Mama Mare să adune ouăle din cuibare. Odată, a găsit dormind o pisică albă în cuibarul cu ouă, mai întâi s-a speriat, pe urmă însă, a început să râdă atât de frumos, ca bunicuței i-au dat lacrimile și a strânso cu mult drag la pieptul ei. -Te iubesc mult, mult, Mam'male! -Și eu te iubesc, păpușă mea dragă. Lângă poiata păsărilor, stă Labus, un câine mare căruia nu i se potrivește numele
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
furtună,inundații... Mielul pascal Mielul pascal îl simbolizează pe Iisus Hristos, care a consimțit să se jertfească pentru păcatele lumii, murind pe cruce ca un miel nevinovat. În tradiția creștină, mielul este simbolul purității și nevinovăției, simbolul lui Iisus. Pasca Bunicuța Petra făcea pasca pentru Paște din aluatul de cozonac pe care o cocea într-o tavă rotundă. Foaia de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce făcută
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]
-
simbolul lui Iisus. Pasca Bunicuța Petra făcea pasca pentru Paște din aluatul de cozonac pe care o cocea într-o tavă rotundă. Foaia de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce făcută din același aluat. De jur împrejur, pasca avea o cununiță de aluat împletit. Între cozonac și pască, preferam pasca. De fapt, brânza de la pască ce era ușor aromată cu esență de rom și lămâie. Poftă bună
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]
-
zi de Paște, la Purani de Videle, sătenii mergeau la cimitir unde făceau pomana morților. Pe terenul aferent cimitirului se așezau mese pe care fiecare gospodar așeza bucatele pregătite pentru pomană. Îmi reamintesc, deși e o amintire foarte veche, cum bunicuța mergea cu sarmalele și ciorba în oale mari de lut pe care le lua de pe foc cu mâncarea fierbinte. La biserică, mâncarea ajungea caldă, tocmai bună de mâncat. Bătrânii spuneau că, în Săptămâna Luminată, porțile Raiului sunt deschise, iar sufletele
PURANI DE VIDELE-CIOCNITUL OUĂLOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344703_a_346032]
-
decât în restul țării. E superbă natura care revine la viață: muguri, boboci, mâțișori, miei, păsărele dansând pe crengi, jocul dragostei, trezirea la viață...Îmi reamintesc că, înainte de începerea Postului Mare, era Săptămâna Brânzei, cea mai dragă săptămână pentru mine. Bunicuța destupa putina cu brânza care avea un gust extraordinar. N-am mai simțit, niciodată, după plecarea de acasă, acel gust. La Lăsata Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”. În lunea
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
La Lăsata Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”. În lunea ce urma numită și Luna curată, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut, iar bunicuța se apuca de lucru. Bunicuța țesea pânza fină pentru cămașa de Paști al lui bunicuțu, dar și pentru ia ei, pe care aveau să le îmbrace la Paști. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute „șabace”, iar pe ia, albă
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”. În lunea ce urma numită și Luna curată, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut, iar bunicuța se apuca de lucru. Bunicuța țesea pânza fină pentru cămașa de Paști al lui bunicuțu, dar și pentru ia ei, pe care aveau să le îmbrace la Paști. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute „șabace”, iar pe ia, albă ca zăpada, a dragei bunici
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
lui, străbunica Mara sau cu brâul roșu, țesut tot de ea. Brâul era ornat cu mărgeluțe albe cusute cu dragoste și migală, de pe vremea când era încă flăcău. În Postul mare începeau „sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade, colivă și vin pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Pleca cu noaptea-n cap, și revenea în zori. După ce preotul sfințea coșnița cu tot cea avea pentru pomenirea înaintașilor, dar și a
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
și sunt sărmani, Lacrimi șterge-le de poți Și-ngrijește-te de toți. Mergi apoi la cei săraci, N-au mâncare, n-au colaci, Du-le și o jucărie, S-aibă și ei bucurie. Încălzește-le căsuța, Nu uita de bunicuța. Iarna asta tare-i grea, N-are cine-o mângâia. Copii de sunt bolnăviori, Ia-le boala până-n zori. Fă-i să zburde, sunt copii, Împarte-le bucurii. Du-te la copii cuminți, Care-ascultă de părinți, Dăruiește-le de toate
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360398_a_361727]
-
Basarabia, ai cărui părinți au fost deportați la Novosibirsk și, din ce mi-a povestit, au participat la construirea unei gigantic complex hidroenergetic la Vladivostok, nu i-a cunoscut decât foarte târziu, după douăzeci de ani, iar el crescuse cu bunicuța lui, Măriuța, în zona Reni, unde a învățat că noi românii, de-aici și de peste Prut, suntem frații lor. - Dacă știa regulamentele militare, tovarăși dragi! (a privit asistența cu aerul unui superior trimis fără voia lui) cum să calific purtarea
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
întâmplă, stăpâne? Ăștia au înnebunit! - zise vrăjitoarea. - Femeie, se răsti bărbatul, te-am adus de pe drumuri în casa mea, ți-am oferit o cameră cu pat și hrană fără să-ți cer vreo răsplată. Ți-am îndeplinit poftele ca unei bunicuțe, iar tu îmi umbli cu necuratul? Baba tresări, apoi cu obrăznicie replică: - Sunt zvonuri, clevetiri... - Dar ăsta ce-i? - și-i vârî manuscrisul sub nas. Vrăjitoarea rămase o clipă stană de piatră. Nu se așteptase la așa ceva. Căzu în genunchi
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
câte o pâine pe zi, tot anul, măcar o lună. - Din economia asta națională - din munca seacă... - în fine... dacă vreți... cum vreți voi... puteți să și mâncați... de la monologul meu... încă de pe acum... cu ce vă servesc părinții voștri... bunicuțele... - Numai să nu vă mâncați între voi... - Știu - ați mai avea nevoie de ceva... de papa... - Dar - de unde papa - pe lipsa asta de repere cardinale? - Când să își mai afle - și ei - timp - de proprii copii? - Atât de copleșiți - de
MONOLOGUL MĂGARULUI LUI BURIDAN… de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340563_a_341892]
-
la ei - acasă - uite - nu s-au găsit resurse - nu s-au agsit mijloace - nu s-a găsit potențial - să vă ofere - o băncuță... De lingiat măcar o alviță... De stat... mă rog... - Măcar să aibe loc pe ea, și o bunicuță... - Sigur, o să spuneți - vă cunosc eu cât sunteți de veseli - ar trebui să fiți internați - că eu sunt măgarul lui Buridan. Și Buridan - a fost dat afară din... sat... deși nici cu t, nu s-ar spune că nu e
MONOLOGUL MĂGARULUI LUI BURIDAN… de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340563_a_341892]
-
-urile din România. Povestea e mereu aceeași, vânzătorul e de foarte mult timp plecat printr-o țară străină, dar are o mașină rămasă printr-un garaj din România, iar acum vrea să o vândă. Dacă nu e pediatrul Toma, e bunicuța Valentina din Germania sau o doamnă divorțată dintr-un sat austriac. Schema cu transferul însă, e mereu la fel. Aceștia îți cer să pui banii pe numele tău, urmând ca apoi să le trimiți o copie doveditoare a transferului. De pe
Vreau să cumpăr o mașină de la Toma! Banii i-am transferat deja () [Corola-blog/BlogPost/338844_a_340173]
-
se petreacă. Doar că, spunea dumnealui, părinții eroilor sunt bătrâni, bolnavi, și ar trebui să vină tocmai din satul lor, pe zăpadă, până la Galați, ca să primească rația de recunoștință. Mă întreb de ce nu ar primi decorația acasă, printr-un delegat, bunicuța din Cerțești sau urmașii, mai bătrâni decât cel dispărut, ai eroului din Bălăbănești. Dacă am trăi un sentiment normal al eroismului respectat, dar și respectabil, și eroii din Decembrie ar fi sărbătoriți în orașele și comunele lor. La Galați, și
Patriotismul nu se fabrică! () [Corola-blog/BlogPost/339986_a_341315]
-
univers și o proslăvesc în vers și se-aude-n piepturi zeci glorie și slavă-n veci! Să-i cântăm acum, ce bine-i, Ave, Maicii și Reginei! CRAINIC 2 : Anul Nou bate la uși pentru toți, uncheși, mătuși, și bunici și bunicuțe și ne-aduce în ghetuțe daruri dulci și jucării adorate de copii. TOȚI INTERPREȚII (în cor) Ca pe scumpe nestemate ți le închinăm pe toate de lumină, flori suave și-ți cântăm Iisuse, AVE! (cântecele se aud din ce în ce mai estompat. Copiii
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > LA MOARTEA BUNICUȚEI Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1188 din 02 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului La nouăș'trei de ani ce-i împlinea, Ca amatoare de senzații tari, N-aș fi crezut, nici mort, în viața mea, C-o va
LA MOARTEA BUNICUŢEI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341877_a_343206]
-
c-așa și eu aș tot muri ! Dar nicidecum în chin diavolesc, Să văd moartea venind, cu ochii mei, Să urlu și-ngrozit să mă topesc ... Ca ăia de-i căra-n Merțanul ei. Valeriu Cercel Referință Bibliografică: La moartea bunicuței / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1188, Anul IV, 02 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LA MOARTEA BUNICUŢEI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341877_a_343206]
-
să își ducă bătrânețele singură, în casa pe care probabil a avut-o din tinerețe. Și pentru că Buddha i-a învățat că trebuie să își respecte bătrânii și trebuie să ofere din prinosul lor unuia care nu are, primește și ”bunicuța mea”, cum am numit-o, strachina cu orez. Plaja Bentota. O găsim scăldată de apele Oceanului Indian, așa cum a fost lăsată pe Pământ. Poate de aceea este plină de farmec: un nisip fin, ce devine fierbinte la ceas de amiază, valuri
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
să își ducă bătrânețele singură, în casa pe care probabil a avut-o din tinerețe.Și pentru că Buddha i-a învățat că trebuie să își respecte bătrânii și trebuie să ofere din prinosul lor unuia care nu are, primește și ”bunicuța mea”, cum am numit-o, strachina cu orez.Plaja Bentota.O găsim scăldată de apele Oceanului Indian, așa cum a fost lăsată pe Pământ. Poate de aceea este plină de farmec: un nisip fin, ce devine fierbinte la ceas de amiază, valuri
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
principală în căutarea eventualilor întârziați, doritori de noutăți editoriale și de spectacol. În rest, pensionarii jucau iarăși table și șah la aceleași măsuțe pătrate din piatră, copiii alergau ca întotdeauna și se ascundeau după copaci, supravegheați de ochiul vigilent al bunicuțelor și mămicilor, tinerii citeau sustrași dar și absorbiți de muzica difuzată direct în urechi, prin minuscule aparate, totul părea la fel, chiar și teii, în înțelepciunea lor, salutau ușor din frunze și crengi, adunarea aceea de oameni nostalgici, ieșiți în
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]