659 matches
-
un vers de la mine citire: Ne scoatem țara la mezat prin târguri, // netârguindu-ne, lăsăm din prețuri, // în oase nu avem decât disprețuri, // din crug ne vindem sincopate pârguri. Ne-am ars și sufletul, rănind amurguri, // și semnele heraldice din burguri”. (Mercantilizare) Și ... ne mai amintim de Divina Comedie a lui Dante, Cântul III - ,,Lasciate ogni sperenza, voi ch'entrate!”, să ne resemnăm docili că nu e prea înaltă Golgota, iar ,,mea crucis” nu e chiar atât de grea. Cititorul constant
NOI APARIŢII EDITORIALE. ANTOLOGIA DE POEZIE ARTĂ SFÂŞIATĂ! ( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI).COORD. VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351049_a_352378]
-
întemeiat pe simbolurile purificării conduce până în fondul ritualic,când dispariția unui confrate o îndeamnă la reflecție:O lume în vis,plăsmuiri nesfârșite/ Care curg și inundă și curg/ De oboseală,de gânduri ruginite,/ A mai dispărut un poet,într-un burg.(Numele lui a fost scris).Exusperanța nostalgică,imageria echivocă,pe jumătate fabuloasă,pe jumătate reală,traduce o sensibilitate interogativă,gesticulația duioasă are o credibilă notă de sentimentalitate proaspătă,atinsă,uneori,de reflecția posomorâtă.Această sensibilitate provine și din faptul că
CRISTINA MARIA PURDESCU-MAI TÂNĂRĂ CU UN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351147_a_352476]
-
după noi există o legătură cu kor “soare” în didinga, Sudan, si cu akerta, astrul zilei în yupik, Alaska. 32) - 33) Bordei, origine necunoscută, este explicat de noi prin comparație cu barg “soare” în limba lak din Daghestan, de unde și burg “castel” în germanice plus suf. - ei, borgei, varianta existența în Banat, în nordul Olteniei (confirmare telefonică academician Grigore Brâncuș, București) apoi cu g/d s-a ajuns la bordei. Acest tip de locuință avea baza rotundă și amintește de forma
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului DRUMUL SPRE IAD E PRESĂRAT CU STELE Povestire onirica de Al.Florin ȚENE Era seară și stelele picurau ceară pe fata nevăzuta a orașului adormit. Zidurile burgului vibrau istorie sub degetele nevăzute ale razelor lunii. Doar o umbră se strecura, ca un gând, pe sub pietrele roase de timp din zidul cetății. Veneam din sens invers de la un concert de vioară, susținut de Ruha. Ajuns în dreptul umbrei, luna
DRUMUL SPRE IAD E PRESĂRAT CU STELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356393_a_357722]
-
Untaru Publicat în: Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Stau cerșetori la colț de stradă Orașu-a ruginit în ochii lor Varsă noaptea păsări mari de pradă Cu ciocul ascuțit de cositor Zorile pătrund cu greu în burg Pășește dimineața printre gropi Din care izuri și miasme curg Otrăvind aleile cu plopi Oamenii se văd întâia oară Fără masca lor de curtoazie Lucizii, câți mai sunt, se înfioară Ceilalți se petrec fără să știe De undeva se-aude
JE M EN FICHE de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355534_a_356863]
-
Din care lumea împrumută O teamă când se-arată zorii Și semne mari de întrebare Coboară lent din depărtări Când trenurile cer în gări Permise de la semafoare Iar cel ascuns în noi, acuză Un dor de ducă în priviri În burguri, cârciume - fachiri Desculți, pe cioburi, se amuză. Referință Bibliografică: În pierdere de teren / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎN PIERDERE DE TEREN de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355592_a_356921]
-
gigant care se încăpățânează să le dea cu tifla zecilor de acoperișuri din țigla italienescă, azi la modă în tot pâlcul de vile cu piscină spaniolă și gazon englezesc retezat cu coasă manuală. Ceea ce nu se vedea de la distanță este burgul sau ceea ce a mai rămas din fortăreața săseasca de Ev Mediu,- casele sever aliniate pe stradele suprapuse peste tot atâtea tuneluri, subterane fatomatice mai mult sau mai putin atrăgătoare pentrz arheologii de astăzi. Acoperișurile abrupte, gangurile foarte înguste, turnurile de la
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
să se îndrăgostească de ținutul, natal. Între cunoștințele astfel predate erau și stemele locale cu care strămoșii se lăudau pe drept deoarece prezintă o importantă și glorioasă epocă a obștii. Orice elev din Transilvania îți înșiră pe degete cele 7 „burguri” cu stemele lor cu totul. Dacă nu le învață la școală le capătă de la părinți sau copii vecinului. Ce poate prezenta un Moldovalah? Republicile autonome baronale, precum Dobrogea, Vrancea sau Mehedinți încă nu au embleme. Păcat! Li s-ar potrivi
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
cu varianta gola, ce par legate de garri, astru diurn, în ngadjon, Australia, respectiv ghali în klatskanie, Alaska, galo, soarele în sinaugoro, Papua Nouă Guinee. Muntele, dealul, pomul, plantă se înalță, se ridică cresc spre soare, cer. În sfârșit, armeanul burg înseamnă piramida. Îl comparăm cu lat. burgus, chateau fort, cu germ. Berg „munte” și cu barg, soare, în limba lak din Daghestan, Caucaz. De fapt, asemănarea e cu turnul cetății că și în cula, paralelă lui gula, unde cula e
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
soare, în limba lak din Daghestan, Caucaz. De fapt, asemănarea e cu turnul cetății că și în cula, paralelă lui gula, unde cula e de origine turcă din kule și înseamnă ”locuința fortificata cu mai multe caturi”, adică etaje. Arm. burg ar veni din syriac burga ”turn.” Ne întoarcem la eg. mr, pimar unde măr e asemănător cu mura ”munți” în rohingya, Birmania, la răsărit de India și Bangladesh. Aici astrul diurn e muri într- un idiom băștinaș din Australia sau
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
cu varianta gola, ce par legate de garri, astru diurn, în ngadjon, Australia, respectiv ghali în klatskanie, Alaska, galo, soarele în sinaugoro, Papua Nouă Guinee. Muntele, dealul, pomul, plantă se înalță, se ridică cresc spre soare, cer. În sfârșit, armeanul burg înseamnă piramida. Îl comparăm cu lat. burgus, chateau fort, cu germ. Berg „munte” și cu barg, soare, în limba lak din Daghestan, Caucaz. Citește mai mult Ne referim la cunoscută construcție faraonica din Egipt, dar și din America Centrală, Mesopotamia, China
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
cu varianta gola, ce par legate de garri, astru diurn, în ngadjon, Australia, respectiv ghali în klatskanie, Alaska, galo, soarele în sinaugoro, Papua Nouă Guinee. Muntele, dealul, pomul, plantă se înalță, se ridică cresc spre soare, cer.În sfârșit, armeanul burg înseamnă piramida. Îl comparăm cu lat. burgus, chateau fort, cu germ. Berg „munte” și cu barg, soare, în limba lak din Daghestan, Caucaz. ... IV. ORIGINEA UNOR PREPOZIȚII, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017. În
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
că tematica poemelor Domniței Flori Neaga este mult mai diversificată, în atenția poetei aflându-se mediul citadin, orașul și strada, cu trecătorii grăbiți, îngrijorați de ziua de mâine, fiind una dintre temele cultivate în câteva poezii. Văzut în ipostaza unui burg medieval, orașul este depozitarul unor „idile celebre”, dar și locul unde mișună oamenii fără căpătâi și nebăgați în seamă de concitadini (Identitate), cu gara pe lângă care „trenuri trec grăbite, păsări fără zbor” (Așteptare). Cele mai frumoase versuri sunt dedicate naturii
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
că tematica creațiilor Domniței Flori Neaga este mult mai diversificată, în atenția poetei aflându-se mediul citadin, orașul și strada cu trecătorii grăbiți îngrijorați de ziua de mâine fiind una dintre temele cultivate în câteva poezii. Văzut în ipostaza unui burg medieval, orașul este depozitarul unor „idile celebre”, dar și locul unde mișună oamenii fără căpătâi și nebăgați în seamă de concitadini (Identitate), cu gara pe lângă care „trenuri trec grăbite, păsări fără zbor” (Așteptare). Cele mai frumoase versuri sunt dedicate naturii
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
eveniment petrecut în viața noastră și să învățăm, viitorul are o șansă în plus de a străluci mai intens, mai frumos, mai cu patos, măi... Eram și noi o familie, una foarte frumoasă, cel puțin așa credeau ceilalți. Trăiam în burg, eram mereu veseli și fericiți. Divorțul părinților i-a șocat pe toți din jur. A venit fulgerător și a trecut la fel de repede. Rămasă singură, cu doi copii, mama făcea adevărate sacrificii ca să ne poată oferi strictul necesar. Tata, se pare
JURNAL DE DUMINICĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362714_a_364043]
-
urle și să arză. Târziu în veacuri, poate, rătăcit Voi reveni pe urme vechi, halucinat, Cu altă zestre iar de peticit Și fi-voi jaguar sau împărat. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 10 din 7 martie 1942 RECHIZITORIU Burgul e rânced de păcate, Orbit de noapte și de scame. Gigantice clădiri durate Încep ființa să-i destrame. Ziua e șchiopă ca o targă. Ograda văduvă de spice. Nerăzbunata sete largă Țipă în creștete și bice. Molii se coc în
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
mai pot să vină Ca să ne dea un coif la fiecare. Isus a rebegit în piețe Uitat, lovit, cu față mută. Între borfași, naivi și precupețe Nimeni durerea nu-i sărută. Vrednic în sparta lui ogivă Ca să primească trei sodoame, Burgul e putred deopotrivă De bogăție și de foame. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 17, din 25 aprilie 1942 ROȘIORII DE VEDE E-o viață, mai vânătă, mai stinsă În burgul vechi de care îmi legai Adolescența mea trudită
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
în sparta lui ogivă Ca să primească trei sodoame, Burgul e putred deopotrivă De bogăție și de foame. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 17, din 25 aprilie 1942 ROȘIORII DE VEDE E-o viață, mai vânătă, mai stinsă În burgul vechi de care îmi legai Adolescența mea trudită și învinsă - Năvod de stele, vis și putregai. Îmi pare toamna mai fără conture Cu miros de rășini și de inert Decât altdată barca ei ușure Ce reteza nădejdile pe sfert. Alți
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Olimp. Încătușat pe-o rână în restriște A amuțit și parcul ca un gând. Pe bănci nu’ncearcă nimeni să mai riște Să-i gâtuie tristețile, râzând. Și totuși câtă pulbere subțire Nu se cernea din soare pe aici. O! burgul meu frumos din amintire Azi parcă din cavouri te ridici! ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 25, din 20 iunie 1942 CĂTRE DON QUIJOTE Cules din mituri, însuți tu un mit, Biet pelerin cu inima bolnavă De uriașa visului
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
THIS IS BRAȘOV Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Acesta este Brașovul. Locul unde nopțile din adâncuri de munte se aud dacii, locul unde se aude boncălăitul căilor pe pietrele cetății, burgului cu comercianți, locul unde se aude ... istoria ... Acesta este orașul în care m-am născut, locul unde cerul săruta și șoptește pământului, locul unde dăinuie în ziduri de cetate, inimi de oameni adevărați ai acestui pământ. viorel muha “ Se spune
THIS IS BRASOV de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352843_a_354172]
-
cu mari sacrificii și nu avem dreptul să nesocotim lumea și viața ce ni s-a dat! În corespondența lui cu părintele Nicolae Steinhardt, acesta îi scrie: „Credința ne dă o poziție strategică avantajoasă: un fel de retragere, de feste Burg unde nimeni și nimic nu poate să pătrundă pentru a produce incertitudine, dezolare și furie. Ce păcat că imensul dumneavoastră talent și marile dumneavoastră virtuți creștine nu sunt puse în slujba Transfiguratului!”. Sinuciderea este o altă obsesie, o temă pe
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
ei). Poetul deplânge „pângărirea” lor, intervenția brutală a omului, care nu bănuiește că între starea lui „de cenușă” și veșnicia lor e o distanță colosală. Cu omul - actant negativ - poetul se îndreaptă sigur spre alt spațiu preferat: orașul (dar, nu burgul, care adăpostește cetatea - simbol cultural). Locul e marcat, în general, de disoluția materială și spirituală a realității: „dimineața [e] cenușie”, timpul „gonește năuc”, zidul e „scrum și rumeguș”, culcuș „șerpilor și viespilor”, ziua-i „un monstru”, rumoarea (poate, altădată, plină
LIVIUS PETRU BERCEA, ÎNSEMNĂRI DESPRE POEZIA LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354303_a_355632]
-
Da ne desparte un an și-un Paște. Și dacă tu te-ai istovit, Eu n-am murit, eu n-am murit, Același trubadur pierdut În labirint, și surd și mut. Cu tine muntele îl urc, Apoi noi revenim în burg, În Evul Mediu, când muream Amanți pe rug, rubin, mărgean. De parcă nu ne-am fi văzut, Necunoscuți, nici duh, nici lut, Departye ești, aproape cauți, Unul e Mickey, altu-i Mouse. Nu-mi fac iluzii, Don Juan E mort de trei sute
ROMAN TRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354409_a_355738]
-
liniștită spre amurg, Se răspândește în culori ce curg, Precum în suflet teama ce-nfioară. Și clipele tăcute-ncet se scurg, Chiar ziua se grăbește-acum să moară, Iar sufletul, pentru a nu știu câta oară, Din nou se regăsește trist în burg. Și-n târg, doar gară pentru doi, firește, Prin care trece lent un tren de marfă, Iar pe peron o umbră se ivește, Se-aude ș-un suspin, un glas de harfă, Dar zborul violet, ce răscolește, E doar o
CURCUBEU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352593_a_353922]
-
împrejurimile orașului Prin structura și poziționarea geografică, Rottweil este un oraș de dimensiuni medii în regiunea Schwarzwald-Baar-Heuberg al cărui centrul principal este orașul universitar Villingen-Schwenningen. Localitățile care se află în jurul orașului, sunt așezate aidoma acelor de ceasornic: Zimmern unter der Burg, Schömberg, Wellendingen, Frittlingen, Aldingen, precum și: Deißlingen, Zimmern ob Rottweil, Dunningen, Bösingen, Villingerdorf și Dietingen. Datorită creșterii demografice, în 1970 Rottweil a depășit cifra de 20.000 de locuitori, fiind declarat reședință de județ și reprezentând o baza puternică de legătură
ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAŞ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353596_a_354925]