256 matches
-
granița visului. Sensul fimului nu poate să stea în povestea plină de clișee a tribulațiilor sentimentale și pieirii unui trișor de cazinou, narată neatașant pentru spectator. În prima parte, s- ar putea spune că Daneliuc încearcă un tablou al existenței burghezo-moșierești interbelice, roasă de setea de avere și animată de cinism. Dar partea a doua a filmului abandonează studiul de moravuri și livrează o serie de tablouri vivante ale unei dictaturi abstracte. Oameni de toate vârstele, îmbrăcați sumar, ca niște deținuți
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tranzitorii, care au suferit modificări în timp : - Colectivizarea agriculturii, căreia i se opun chiaburii, moșierii și „cozile lor de topor”, se transformă, după 1962, în conflicte între elemente înaintate și elemente înapoiate ale satului, în care binele învinge. - Decadența orânduirii burghezo-moșierești. Tema dispare, practic, după 1970. - Individualismul, sortit eșecului în fața vieții și muncii în colectiv. După 1965, e promovat personajul de tip contrar, inovatorul care are dreptate împotriva tuturor, iar Partidul e de partea lui. - Încurajarea migrației țăranilor către șantiere și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
rândul elementelor mai Înapoiate, aceasta cu ocazia vizitelor pe care cetățenii le fac la mănăstiri cu ocazia hramurilor, sărbătorilor religioase”. Se propunea scoaterea din monahism a călugărilor care au fost legionari sau care au deținut funcții În “aparatul de stat burghezo-moșieresc”, desființarea seminariilor monahale și interzicerea frecventării cursurilor Institutelor Teologice de către călugări și călugărițe, intrarea În monahism să se facă cu avizul Împuterniciților regionali pentru culte, interzicerea Înființării de schituri și mănăstiri, desființarea schiturilor și mănăstirilor Înființate după 23 august 1944
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
și Petru Dumitriu. La majoritatea este evidentă supunerea la comandamentele ideologice ale momentului (la nou-veniți mai pronunțat), conformarea la schemele maniheiste, fie în zugrăvirea în culori sumbre a epocii trecute, fie în exaltarea revoluționarilor de la 1848 sau a opozanților regimului „burghezo-moșieresc”, dar nu în măsură de a constitui o probă de literatură „nouă”, ci doar de literaturizare nu o dată propagandistică. Programul nou al V.r. este mai clar în partea ei „ideologică”, structurată pe parcurs în rubricile „Orientări”, „Teorie și critică
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Adrian Marino, Silvian Iosifescu, Marius Constant ș.a. Mai mult decât o revenire la tema combaterii gândirismului, nota Obscurantismul d-lui Lucian Blaga, publicată fără semnatar, și îndeosebi articolul Cazul Blaga, aparținând lui Nestor Ignat, prevestesc campaniile îndreptate împotriva exponenților culturii „burghezo-moșierești”, sfârșite cu punerea la index a operelor lor. O „scrisoare din Paris” a lui Eugen Ionescu, inclusă în sumar în iunie 1946, cu acuzații, într-un registru de pamflet nu lipsit de trivialități, țintind anumite categorii sociale (armata, clerul, corpul
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
sociale. Deși nu este menționată explicit, prezentă numaidecât în filosofia marxistă a istoriei se află o a șasea orânduire terminală, punctul terminus al istoriei, orânduirea comunistă. Două mențiuni merită reliefate: în primul rând, borna temporală care divide orânduirea capitalistă ("regimul burghezo-moșieresc") de orânduirea socialistă ("regimul de democrație populară") este singura datată cu maximă precizie cronologică. Data de 23 august 1944, care marchează "eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică" (Roller, 1952, p. 11), este investită simbolic cu statutul de moment fondator
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecut cu vederea faptul că problema agrară a continuat să rămână aporia socio-politică a societății românești, care și-a găsit o soluționare aproximativă abia în 1921 prin reformele inițiate de guvernul Averescu. Unirea din 1859 a dus la crearea "României burghezo-moșierească" (Roller, 1952, p. 428). Rezultatul unirii, departe de a fi o împlinire preliminară a Statului național român, este formarea "Statului național burghez" (Roller, 1952, p. 363). Antinaționalismul comunist se exprimă plenar și în privința Unirii din 1918 și în interpretarea războiului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în panteonul proletar I.C. Frimu, conducătorul luptei lucrătorilor tipografi masacrați de forțele de represiune statale. În locul zilei de 1 decembrie 1918, cu cortegiul său de semnificații naționale, constructorii noi ordini mnemonice instalează comemorarea "masacrului dela 13 Decembrie 1918", când guvernul burghezo-moșieresc "caută prin mijloace teroriste să înnăbușe lupta revoluționară a poporului" (Roller, 1952, p. 52). Aservită puterilor imperialiste, guvernarea și-a asumat "misiunea [...] de jandarm și unealtă a reacțiunii mondiale împotriva revoluției socialiste" (Roller, 1952, p. 546). Prin această comutare, calendaristica
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Istoria RPR. Mențiuni disparate la Casa regală, la Carol I ori la Carol II apar cu totul răzleț, împrăștiate în cuprinderea lucrării. Fără excepție, toate referirile la Carol I sunt negative, acesta fiind de la bun început adus de coaliția burghezo-moșierească "pentru a înnăbuși lupta poporului, pentru a împiedica desăvârșirea revoluției burghezo-democratice și a subordona România intereselor capitalului străin cu ajutorul dinastiei prusace" (Roller, 1952, p. 403). Din ctitor al statalității române și eliberator al neamului, Carol I devine "călău al poporului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
români au fost trimiși pe front fără echipament, fără armament" (Roller, 1952, p. 418). Carol al II-lea este și mai blamabil pentru "fascizarea" țării. Moștenitorul tronului dinastic este condamnat pentru cârdășia sa nu doar cu elementele potențate ale regimului burghezo-moșieresc, cât și pentru protejarea intereselor capitalismului imperialist occidental. Lichidarea trecutului monarhic devine unul din principalele țeluri politice urmărite de noul regim de "democrație populară". Îmboldiți de simțul unei maxime urgențe, "noul stat democratic luă o serie de măsuri, pentru lichidarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu istoria mișcării muncitorești. Motivul sacrificial din martirologia mișcării muncitorești este explorat prima oară cu ocazia prezentării evenimentelor din 13 decembrie 1918, în care "au căzut peste o sută de morți și mulți răniți" sub focurile forțelor represive cărora guvernul burghezo-moșieresc le-a dat ordin să tragă în manifestanți (Roller, 1952, p. 546). Lupta proletară nu este însă înfrântă, ci continuă să se ascută, așa cum o dovedește o altă pagină din istoria eroică a mișcării muncitorești - greva generală din 1920, la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
23 august 1944, eveniment pregătit de acțiunile partidului orchestrate din "lagărul dela Tg. Jiu" de către "tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej" (Roller, 1952, p. 693). O dimensiune aparte a martirologiei partidului comunist o reprezintă experiența carcerală axată pe teroarea îndurată în pușcăriile regimului burghezo-moșieresc fascizat. Închisoarea Doftana este transformată în nucleul sistemului concentraționar în care comuniștii, ca deținuți politici, au suferit în numele idealurilor socialiste. Sistemul represiv burghezo-moșieresc, în care "erau închiși și schingiuți luptătorii revoluționari" mai cuprinde, pe lângă Doftana, închisorile Mislea-Dumbrăveni (destinată femeilor), Galata
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dimensiune aparte a martirologiei partidului comunist o reprezintă experiența carcerală axată pe teroarea îndurată în pușcăriile regimului burghezo-moșieresc fascizat. Închisoarea Doftana este transformată în nucleul sistemului concentraționar în care comuniștii, ca deținuți politici, au suferit în numele idealurilor socialiste. Sistemul represiv burghezo-moșieresc, în care "erau închiși și schingiuți luptătorii revoluționari" mai cuprinde, pe lângă Doftana, închisorile Mislea-Dumbrăveni (destinată femeilor), Galata, Tg. Ocna, Caransebeș, Aiud. "Dar Doftana simboliza Bastilia românească" (Roller, 1952, pp. 659, 660). Cutremurul din 10 noiembrie 1940, în care închisoarea Doftana
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mișcării muncitorești prin re-denumirea în 1946 a Universității Muncitorești a PCR, înființată în 1945, Academia Ștefan Gheorghiu. Mișcarea comunistă și-a constituit și un panteon partinic antum, în care au fost introduse figurile plenipotente ale Partidului, călite în temnițele regimului burghezo-moșieresc în care autoritățile au încercat să "lichideze și extermine eroii mișcării revoluționare": Gh. Gheorghiu Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Gh. Apostol, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, E. Bodnăraș etc. (Roller, 1952, p. 660). Trăgând linie, memoria națională elaborată de-a lungul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Petrescu, Mihai Botez, Gabriel Andreescu, Gavril Vatamaniuc (Mitu et al., 1999, pp. 114, 115, 117). Simbolul martirologiei comuniste a fost închisoarea Doftana, rămasă în memoria comunistă drept un "lieu de terreur" în care au fost torturați și exterminați opozanții regimului burghezo-moșieresc. În deplin acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, orice referire la închisorile Doftana, Galata, Tg. Ocna sau Caransebeș (nodurile din sistemul concentraționar în care au fost închiși comuniștii) dispare cu desăvârșire din discursul postcomunist. Doftana, ipostaziată analogic drept
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
doua zi, "Scânteia" motiva uciderea de-a dreptul aiuristic: Pătrășcanu era vinovat de "trădare de patrie, de acțiuni de paralizare a forțelor patriotice împotriva fascismului, de organizare a unui grup complotist contrarevoluționar, antistatal, în scopul acaparării puterii și restabilirii regimului burghezo-moșieresc și a dominației imperialiste asupra României." Au trecut exact 55 de ani. Primul mandat de arestare îl semnase, cu șase ani în urmă, procurorul R. Rossman. Motivația părea ceva mai concretă, și, în același timp, mai... fantasmagorică: "în calitate de agent al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a dominației imperialiste asupra României." Au trecut exact 55 de ani. Primul mandat de arestare îl semnase, cu șase ani în urmă, procurorul R. Rossman. Motivația părea ceva mai concretă, și, în același timp, mai... fantasmagorică: "în calitate de agent al Siguranței burghezo-moșierești și agent al serviciilor de spionaj englez, a dus o activitate criminală pentru paralizarea acțiunilor PCR și nimicirea din interior a Partidului, contribuind astfel la provocarea, susținerea și continuarea războiului împotriva URSS." După împușcarea condamnatului, cel care l-a anchetat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la vreme intenția primului secretar, urmând să-i cânte sârguincios în strună. Au greșit-o în cazul Zaharia Stancu. Dej l-ar fi vrut reprimit în partid, dar a-nceput, derutant, cu remarca "Stancu a avut niște contacte cu organele burghezo-moșierești". Atâta le-a trebuit cățelandrilor să se dezlănțuie! Ceaușescu: "Stancu a fost agent al Siguranței. Noi avem și ce a dat (citiți: "turnat") el." Bodnăraș: "A lucrat ca agent al Siguranței". Ceaușescu revine: "A fost efectiv agent de Siguranță până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în acel moment, în ciuda eforturilor depuse de "frontiști", PNȚ (Ionescu: 1994, 132-133). În procesele de sovietizare, agenții "revoluțiilor antifasciste" aveau ca obiectiv central penetrarea și acapararea ministerelor cheie (Internele, Justiția, Armata), poziții din care "felierea" opoziției fasciste, iar mai apoi burghezo-moșierești putea fi facilitată cu un maximum de beneficii și costuri relativ reduse. În România, regele Mihai rezistase presiunilor de a numi un reprezentant comunist sau agreat de PCdR la conducerea ministerului de Interne. Odată cu amplificarea injoncțiunilor sovietice, generalul Nicolae Rădescu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conferențiari și asistenți de la toate institutele 73 sunt de origine exploatatori (sic!), 401 funcționari, 189 țărani muncitori și mici meseriași și numai 72 au origine muncitorească". În plus, mulți dintre aceștia, fapt deosebit de grav, făcuseră parte înainte de 1948 "din partide burghezo-moșierești, unii având funcții de răspundere". Datorită acestei componențe sociale nesatisfăcătoare, corpul profesoral universitar nu a reușit să fie la înălțimea pe care momentul o cerea și să limiteze influența ideilor și activităților "contrarevoluționare" în rândul studenților. Mai mult, o parte
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mai mari părți a conducerii dejiste, leninismul post-revoluționar sovietic a fost adoptat fără rezerve de către noua elită politică, deja familiarizată cu noțiunile sale principale (intransigență, conspirativitate, spirit "partinic", militantism, pragmatism, cinism) încă din timpul petrecut în perioada interbelică în închisorile "burghezo-moșierești". În acei ani, "lumina venea de la răsărit", pentru a îl parafraza pe Mihail Sadoveanu, nu numai ideologic, ci în aceeași măsură, poate chiar mai mare, politic și economic. Moscova garanta stabilitatea noului regim și îi furniza în același timp cunoașterea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sectorul „Cadre”, prezent peste tot, de cei care își zic acum anticomuniști, veți avea surpriza să aflați că indivizii care spurcă acum în stânga și în dreapta, scriau cu mâna proprie, că se trag din țărani săraci, exploatați la sânge de regimul burghezo-moșieresc, că sunt devotați clasei muncitoare, că se angajează să „traducă” în practică politica înțeleaptă a partidului și altele și altele, de adeziune deplină și totală la politica partidului, de înaintare a țării spre noi culmi de progres și civilizație etc.
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vii, la câmp, la pădure, cu plata în natură și bani. În 1947 deveniserăm bogați în produse alimentare, contrar situației generale din țară unde seceta făcea ravagii, datorită dezorganizării produse de sovietici prin inflația monetară, deși vinovăția era aruncată regimului burghezo-moșieresc. Cotele impuse țăranilor gospodari (chiaburi) și micilor proprietari, negustorilor, marilor proprietari și la urmă chiar și celor săraci, și jefuirea țării în contul armistițiului prin sovromurile care umpleau măsura jafului, toate creau o stare de panică generală. Trenul foamei, plin
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
munți, părinți, frați, unchi, veri ai dușmanilor poporului organizați armat pentru distrugerea republicii. Preoți, profesori, învățători, avocați, ingineri, medici, cărora li se găsiseră cărți, reviste ziare puse la index de partid, erau aruncați în temniță ca reacționari, reprezentanți ai ideologiei burghezo-moșierești, capitaliste și legionare. Cărțile confiscate erau arse sau trimise la topit. Omar, califul arab, a ars biblioteca din Alexandria, justificându-se printr-o celebră dilemă: dacă totul este cuprins în Coran, ce nevoie mai este de atâta mulțime de cărți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
colegii mei, A.C. și G. M., s-au străduit, sub masca prieteniei suspect afișate din primele momente, să afle ce gîndesc, ce citesc, cu cine stau de vorbă cînd ies în oraș, cine mă interesează din rîndul scriitorilor cu statut "burghezo-moșieresc". La ședința de "demascare", mi-am dat seama că aveam deja un dosar destul de bogat. V. P.: Cine era directorul Școlii? Gh. G.: Era un, să zicem, prozator complet căzut în uitare, medic de profesie, cabrat de vigilență ideologică, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]