365 matches
-
arătînd cu degetul sub mașină. Mi-a căzut mingea În gaura aceea. — Și ce să fac? Să-mi mut mașina? Dacă nu vă deranjează, mă strecor eu pe dedesubt, așa că nu-i nevoie s-o mai mutați. — Bine. Hai! O burniță fină, aproape invizibilă, schimbă ruginiul pămîntului În culoarea uleiului crud. Probabil că genunchii și coatele băiatului vor avea aceeași nuanță. Ieși de sub mașină cu mingea Într-o mînă. — Cu cît mergeți pe oră? Cu o sută. — Ohooo! exclamă el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
că recursul împotriva hotărârii tale a fost declarat, din eroare, cu câteva zile întârziere și nu s-a mai putut modifica nimic. Găsiseși motivări de circumstanță, și peste un an și jumătate sau doi a fost grațiată. Era toamna târziu, burnița, se întunecase, te aflai în autobuz, iar când ai coborât, veneai acasă, - ea, din întâmplare aștepta în stație, sub felinarul abia arzând, și recunoscându-te, ți-a rostit numele, vădit bucuroasă: - Vai, ce fericită sunt că vă văd! Vă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
greutate carul din hlei. —Cucoane! zise Gavril cu tărie; dumneata apucă de-a dreptul pe unde am venit noi... Eu fac pe drum - și am o leacă de înconjur... Carul porni cu boii blânzi, și cu omul toropit, prin fumul burniței. Boierul, tăcut, își întoarse calul și apucă prin pădure, prin răceala pătrunzătoare, prin oftările domoale ale adâncului. Mergea în pas, gânditor, și-și simțea mădularele amorțite. Ș-avea și-n el ca o nemulțămire nedeslușită. Și parcă și de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
bărbații se folosesc de bani ca să domine femeile. Dar e corect, absolut corect să-i dau ceva, bani... M-am furișat până la geamul dormitorului și mi-am strecurat mâna printre perdelele negre. Era cea mai rece primăvară a secolului. Acum, burnița lui iunie sărea pe geam. Frig afară. Când e frig. Atunci îți simți cu adevărat banii. Stăteam la bar și citeam Morning Line: VRĂJITOAREA CARE A MINȚIT PENTRU DR. SEX, E DOAR... O DRAGOSTE DE PUȘTANI. SPRIJIN IRA-RED KEITH. DRAGOSTEA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
aceasta pâcloasă, din trupul acesta care a început să îmbătrânească, să slăbească, să se umple de boli, să adulmece Moartea și, liniștit, să se simtă bucuros în împăcarea că întoarceri nu mai sunt, că totul este doar poveste, închipuire și burniță de amintiri izvodite doar de cuvinte. Ca să nu spun că am pierdut dimineața în zadar, iau din raft un tom, VIII, partea a 4-a, din DLR și-l deschid la întâmplare. Cad pe prăfuit: „De la prăvuite buze, de la inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Îmi surîse, sigură și puternică. — Fă-mi tot ce vrei, șopti ea. Avea șaptesprezece ani și viața Întreagă Îi strălucea pe buze. 29 Se Înnoptase cînd am părăsit casa, Învăluiți În umbre albastre. Din furtună mai rămăsese un suflu de burniță rece. Am vrut să-i Înapoiez cheia, Însă Bea mi-a poruncit dintr-o privire să o păstrez eu. Am coborît pînă la promenada San Gervasio, În speranța că vom găsi un taxi sau un autobuz. Mergeam În tăcere, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Ajunși pe promenadă, am constatat că străzile erau, practic, pustii. Aici n-o să găsim nimic, zise Bea. Mai bine să coborîm pe Balmes. Am apucat-o pe strada Balmes cu pași hotărîți, mergînd pe sub coroanele copacilor ca să ne ferim de burniță și, poate, de a ne Încrucișa privirile. Mi s-a părut că, pe anumite porțiuni, Bea se grăbea, aproape că trăgea de mine. Pentru o clipă, am crezut că, dacă Îi dădeam drumul la mînă, Bea avea s-o zbughească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
privit, palid, și a Încuviințat. L-am luat de mînă și, Împreună, am apucat-o pe culoarul care ducea spre ieșire. Breșa de luminozitate de afară era la doar cîțiva metri. Am putut simți În aer mirosul buruienilor și al burniței. Atunci am simțit cum mîna lui Julián Îmi scapă. M-am oprit și m-am Întors, ca să-l văd nemișcat, cu privirea țintuită În beznă. — Ce s-a Întîmplat, Julián? Nu mi-a răspuns. Contempla vrăjit gura unui coridor Îngust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
paradă din a-l ignora pe imbecilul de paznic care, Întâmplător, citea dintr-o ediție ieftină, zdrențuită, a Amantului doamnei Chatterley (perversul!) și mi-am ridicat brațul să chem un taxi. Doar că strada era total pustie și Începuse o burniță rece, ceea ce garanta că taxiurile nu vor face parte din viitorul meu apropiat. —Hei, ai nevoie de ajutor? Întrebă el, după ce dădu la o parte cordonul de catifea, ca să lase să treacă trei fete care chițăiau și se clătinau. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
foarte rar. Se ferea când punea cîte-o substanță în eprubetă, de parcă-i era frică să nu-i sarpă-n ochi! Pe trimestrul I, făcuse nu știu ce experiențe la "Electricitatea statică" și, ca de obicei, nu-i reușiseră. Cum afară era umezeală și burniță, el, cu o mutră radioasă, ne dădu următoarele explicări suplimentare: ― Ați văzut, domnilor, că am îndeplinit toate condițiile necesare pentru ca experiența noastră să reușească pe deplin. Dacă experiența nu ne-a reușit însă, este numai și numai din pricina timpului urât
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
oastea cea mare a țării. Șiruri de oameni Înarmați cu săbii, arcuri, buzdugane sau măciuci de pălit urșii, unii fără arme, alții doar cu câte un vârf de coasă, se scurgeau pe văi și pe potecile codrilor. Începuse să cadă burnița, iar drumurile erau Înnămolite. Apropiata sosire a iernii transforma pribegia În ceva mult mai deznădăjduit, Într-o plecare fără Întoarcere, Într-o ieșire din spațiul ocrotitor al casei, din universul blând al focului din vatră, spre necuprinsul pădurilor asupra cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
meu. „Un copac mare atrage un vânt mai puternic“, a fost mesajul pe care mi l-a trimis, și îmi sugerează să fiu cu băgare de seamă. Ajungem la un templu situat pe un munte. S-a făcut întuneric și burnița s-a oprit. Trebuie să intrăm în templu și să ne rugăm la altare, iar apoi să ne petrecem noaptea aici. În clipa în care Nuharoo, Tung Chih și cu mine coborâm din palanchine, cărăușii se îndepărtează cu ele. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în felul acesta fericit. Aparențele chiar arătau că mustăciosul se afla în faza asta datorită nu atât măsurilor luate de guvern cît, mai ales, unui anume număr de pahare cu vin acru. După ce, preț de două ceasuri, am înotat prin burniță și mocirlă, căruța ne-a deșertat pe o toloacă udă unde, pe două capre, tocmai se întocmea scena pentru festivități. Invitații s-au înghesuit, parte în bodega cocoțată pe un vîrf de deal, parte întro casă de la șosea. Neștiutori, eu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
oară trecuse pe la școală în urmă cu două săptămîni ca să iscălească condica. În tot acest răstimp își adusese lemne din pădure dar, în dreptul său, directoarea nota cu consecvență: „Muncă de lămurire pentru GAC”. Într-o dimineață m-am încrucișat prin burniță cu domnișoara Cornelia care era însoțită de un bărbat sprințar și subțiratic, cu figura șoltică. Domnișoara făcu prezentările: în sfîrșit îl cunoșteam pe Costică. Cu trăsături de maimuțică, bot ieșit și ochii înfundați, capabili de o expresie concentrată, la secretar
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
trei sute de mii de oameni: Jos Liu Shao-qi! Jos Wang Guang-mei! Trăiască tovarășul președinte Mao! Un salut scumpei noastre Doamne Mao Jiang Ching! Scena e măreață, dar actrița Jiang Ching izbucnește deodată în hohote de plâns. Plouă de trei zile. Burnița seamănă cu niște lacrimi care picură din cer. E o toamnă neobișnuită. Becurile electrice dezgolite din anticul oraș Kai-feng din provincia Hebei tremură în vânt ca niște ochi de fantomă. Ochii vicepreședintelui Liu sunt închiși de zile în șir. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Fusese primăvara sau toamna, atât, vremea răcoroasă de martie sau de octombrie rămăsese singurul reper al acelui timp calp ce-i separase, lucrând totodată subtil și pe nesimțite ca să-i apropie, pe când își vedea fiecare de viața lui de nimic - burnița și vântul șuierând sincopat printre blocuri, delirând și gesticulând cu o trufie agresivă, ca un bețiv supărat pe lume, răstindu-se la zidurile din plăci de beton afumate, la ferestre și la rufele fluturând în balcoane, și ei doi acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ocolesc Și n-ai vrea să treci dincolo deamiază. Nesfârșita sete de-a trăi mai mult Te catapultează peste mii de valuri, Viața este fluviu-n marele tumult, Tu, înotătorul pentru idealuri. LA SENECTUTE Noiembrie coboară peste mine Cu-o burniță ce mănfioră, Speranțele simt cum îmi zboară Și-o adiere tristă vine, Noiembrie coboară peste mine. Mă năvălesc din vremuri amintiri, Le cern prin sita deasă-a minții, Mă văd copil, îmi văd părinții Și casa trainicii zidiri, Mă năvălesc
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în pridvorul cărora stăteau pensionari care pictau cu duco pe bucăți de carton peisaje marine sau naturi moarte cu liliac. Când se lăsa amurgul pe strada Venerei, carcasele frigiderelor abandonate chiar în drum, pe lângă școala Silvestru, ruginite de ploi și burniță, deveneau de un roz mat, neverosimil, și tot peisajul părea artificial. Mă întorceam acasă plin de tristețe. Erotismul meu intrase într-o fază de inhibiție agresivă. Totul era paradoxal, irezolvabil. Căutam prin cărți sau albume de artă pasaje erotice și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mai mic, ne povestește despre discuția la care a tras cu urechea sub geamul biroului OS-ului. SÎntem la locul de fumat - se află la intersecția cîtorva alei care leagă closetul de cele două pavilioane și de centrala termică. O burniță fină i se scurge din dimineața nelimpezită pe salopeta neagră, ruptă și murdară În timp ce el ne relatează, hlizindu-se din ce În ce mai tare - probabil observînd efectul pe care cuvintele lui Îl au asupra noastră. În mod normal, s-ar găsi cineva să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
simți cum ți se Încurcă mațele În tine cînd te gîndești. SÎntem totuși niște tipi cu potențial, merităm mai mult, dar iată că acum sîntem AICI, stînd pleoștiți pe lăzile de muniție, sub un mal cenușiu de pămînt și o burniță care se transformă Încet În lapoviță, belind absenți ochii la un caporal tîmpit care n-are nici o șansă să ne bage În cap numele pieselor de tun. Pentru că, sub masca asta plată, sîntem foarte ocupați - ne fabricăm destine nemaiauzite În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Hector un semn prietenos, care îi indică acestei persoane inteligente, aflate în relații foarte amicale cu preotul, că în acel moment nu ținea să stea de vorbă cu el. Hector și Benning ieșiră împreună din biserică în vântul rece și burnița dimineții. Ciudat tip, spuse Bobbie. — Cine? — Popa. — E un tip foarte simpatic, răspunse Hector, și știe o sumedenie de lucruri. Continuară să meargă împreună, Hector gândindu-se la Anthea Eastcote (pentru alungarea imaginii căreia spera să capete asistență clericală), iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
maladie ascunsă ce-l încearcă de o vreme, el nu-și dorește un loc de veci la malul mării sau unul mioritic lângă stână, unde oile să-l plângă, ci doar își roagă iubita, că „de va fi înnourat, ceață, burniță ori vânt”, să nu mai vină la întâlnire pentru că el s-a culcat (nu a murit) sub o brazdă de pământ...” Gh. Târziu știe să picure amărăciune și lacrimi peste nevolniciile lumești, tot așa cum găsește un refugiu de mântuire în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
seara în care mi s-a părut că aud un râs în spatele meu, traversam podul Royal, îndreptându-mă către malul stâng al Senei, unde îmi aveam locuința. Era unu după miezul nopții și cădea o ploaie măruntă, un fel de burniță, iar rarii trecători se grăbeau către casele lor. Tocmai mă despărțisem de o prietenă, care, fără doar și poate, dormea acum de mult. Eram fericit că merg pe jos, cu trupul puțin amorțit, dar calm, hrănit cu un sânge blând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
înlemnit. - S-a retras reghimentul, a zis unul, și noi am rămas aici. - Ba, pe toți i-a încunjurat. - Ce ne facem, măi cutare ? - Așteptăm, zice el. Deodată, dintr-un lan, începură a se prelinge, una câte una, umbre. Din burniță țârâia mereu. - Ce facem, măi Vasî ? am zis eu în șoaptă. Vasî, de colo : - Am scăpat de grijă. Ne predăm. Atunci ne-am sculat toți patru cu mânile în sus. Umbrele sau oprit și ele. - Bre, Coca, zice deodată unul
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
lui Costash și alor mei acasă. Cred că primul lucru pe care l-am înțeles aici a fost sentimentul de izolare. Erau acolo sute de agenți: englezi, scoțieni, germani, francezi, indieni și toți învățau același lucru: să mânuiască bine armele. Burnița încetă în spre ziuă și o lumină ezitantă începuse să se răspândească spre răsărit. De undeva, de departe, se auzeau triburi de păsări, dar parcă veneau din lumea cealaltă. O lumină puternică roșie tâșni în sus, după care soarele se
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]