1,057 matches
-
de OIV cu codul 508 este "pH-ul mustului", care se determină tot într-o probă medie, pentru care se folosește următoarea caracterizare și sistem de notare: mic (nota 3), mijlociu (nota 5) și ridicat (nota 7). 7. Producția de butași portaltoi la hectar (cod OIV 551; cod UPOV -; IBPRG 6.1.55.). Observațiile se fac toamna la recoltarea coardelor portaltoi, în timpul repausului vegetativ și se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mijlociu (nota 5) și ridicat (nota 7). 7. Producția de butași portaltoi la hectar (cod OIV 551; cod UPOV -; IBPRG 6.1.55.). Observațiile se fac toamna la recoltarea coardelor portaltoi, în timpul repausului vegetativ și se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii liniari. 8. Formarea calusului la capătul superior al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile se fac la butașii portaltoi lemnificați după ce a avut loc
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
7. Producția de butași portaltoi la hectar (cod OIV 551; cod UPOV -; IBPRG 6.1.55.). Observațiile se fac toamna la recoltarea coardelor portaltoi, în timpul repausului vegetativ și se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii liniari. 8. Formarea calusului la capătul superior al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile se fac la butașii portaltoi lemnificați după ce a avut loc procesul de calusare prin forțarea acestora la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
IBPRG 6.1.55.). Observațiile se fac toamna la recoltarea coardelor portaltoi, în timpul repausului vegetativ și se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii liniari. 8. Formarea calusului la capătul superior al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile se fac la butașii portaltoi lemnificați după ce a avut loc procesul de calusare prin forțarea acestora la temperaturi de 25-30°C. 9. Aptitudinea de rizogeneză a butașilor portaltoi (cod
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii liniari. 8. Formarea calusului la capătul superior al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile se fac la butașii portaltoi lemnificați după ce a avut loc procesul de calusare prin forțarea acestora la temperaturi de 25-30°C. 9. Aptitudinea de rizogeneză a butașilor portaltoi (cod OIV 553; cod UPOV -; IBPRG 6.1.57.) se apreciază prin capacitatea butașilor lemnificați de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
superior al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile se fac la butașii portaltoi lemnificați după ce a avut loc procesul de calusare prin forțarea acestora la temperaturi de 25-30°C. 9. Aptitudinea de rizogeneză a butașilor portaltoi (cod OIV 553; cod UPOV -; IBPRG 6.1.57.) se apreciază prin capacitatea butașilor lemnificați de portaltoi de a forma rădăcini adventive (numărul mediu) la baza acestora, în condiții de pepinieră, după procesul de forțare la temperaturi de 25
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fac la butașii portaltoi lemnificați după ce a avut loc procesul de calusare prin forțarea acestora la temperaturi de 25-30°C. 9. Aptitudinea de rizogeneză a butașilor portaltoi (cod OIV 553; cod UPOV -; IBPRG 6.1.57.) se apreciază prin capacitatea butașilor lemnificați de portaltoi de a forma rădăcini adventive (numărul mediu) la baza acestora, în condiții de pepinieră, după procesul de forțare la temperaturi de 25 - 30°C. 2.5.4. ALȚI DESCRIPTORI AMPELOGRAFICI Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și greutatea tescovinei (pielițe + semințe). Scara de interpretare este următoarea: indicele de randament foarte mic < 3 (nota 1), mic 3-4 (nota 3) , mijlociu 4-5 (nota 5) , mare 5-6 (nota 7) și foarte mare > 6 (nota 9) . 3.7. Producția de butași portaltoi la butuc. Determinarea se face toamna la recoltarea coardelor portaltoi. Sunt luați în calcul butașii STAS obținuți de la minim 10 butuci. Scara de interpretare este următoarea: producție de butași foarte mică (nota 1), mică (nota 3), mijlocie (nota 5
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nota 1), mic 3-4 (nota 3) , mijlociu 4-5 (nota 5) , mare 5-6 (nota 7) și foarte mare > 6 (nota 9) . 3.7. Producția de butași portaltoi la butuc. Determinarea se face toamna la recoltarea coardelor portaltoi. Sunt luați în calcul butașii STAS obținuți de la minim 10 butuci. Scara de interpretare este următoarea: producție de butași foarte mică (nota 1), mică (nota 3), mijlocie (nota 5), mare (nota 7), foarte mare (nota 9). Coordonarea unitară a conservării, caracterizării, colectării și utilizării durabile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și foarte mare > 6 (nota 9) . 3.7. Producția de butași portaltoi la butuc. Determinarea se face toamna la recoltarea coardelor portaltoi. Sunt luați în calcul butașii STAS obținuți de la minim 10 butuci. Scara de interpretare este următoarea: producție de butași foarte mică (nota 1), mică (nota 3), mijlocie (nota 5), mare (nota 7), foarte mare (nota 9). Coordonarea unitară a conservării, caracterizării, colectării și utilizării durabile a resurselor genetice din agricultură a fost impusă de Consiliul Uniunii Europene prin Regulamentul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și drept conservant. Rozmarinul este un arbuști sub formă de tufa cu frunze în formă de lance și flori mov-albastre, (uneori albe) și crește în regiunile însorite el poate fi cultivat pe orce fel de sol și se înmulțește prin butași de la o plantă mai mare. Frunzele de rozmarin se culeg dimineața devreme sau după-amiază târziu și se cultivă tot timpul anului, se păstrează în borcane ermetic închise sau în pliculețe de hârtie. Tarhonul are o aroma foarte puternică, cu gust
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
arsuri spre sfârșitul perioadei de vegetație. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în natură cu ajutorul a peste 28 specii de afide. Acestea după ce se hrănesc 6-10 sec., iau virusul din celula virotică și apoi timp de 1-4 ore pot să transmită virusul. Butașii de sfeclă virotici asigură prezența bolii în culturile semincere și de la acestea virusul trece la culturile de sfeclă pentru industrializare sau la spanac, mac, trifoi, sulfină sau la plante ca: știr, lobodăn, nemțisor și rocoțea. Procentul plantelor infectate crește odată cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Parcelele cu sfeclă pentru sămânță se vor amplasa la distanță de cel puțin 500 m față de cultura de spanac, ce poate avea plante virotice încă din toamnă. Un rol deosebit îl au stropirile cu insecticide, în special în cultura pentru butași și cea destinată producerii de semințe. 3.2.3. Îngălbenirea sfeclei Beet yellows virus Boala a fost descrisă în Belgia (Roland, 1936), Anglia (Watson, 1942) și în România de Alice Săvulescu și col. (1964). În zonele de mare cultură industrială
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sfeclei Peronospora farinosa f. sp. betae În primăvarile reci și umede, în zonele de mare cultură a sfeclei, poate apărea această boală care produce pagube însemnate, de până la 15 %, la producția de rădăcini și de 25 % la conținutul de zahăr. Butașii seminceri infectați putrezesc în timpul păstrării lor în silozuri. Simptome. Boala se poate instala pe sfecla abia răsărită, când pe acestea se observă o îngălbenire asociată cu formarea unui puf cenușiu violaceu pe partea lor inferioară. În această primă fază de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
noi frunze. Tija florală de la plantele mănate are axul scurt, cu flori grupate în ciorchine, brunificate, iar ca urmare plantele se pot usca înainte de vreme. Transmitere răspândire. Primele infecții se constată pe frunzele sfeclei din cultura seminceră, atacul pornind de la butașii bolnavi. Agentul patogen se răspândește în cursul perioadei de vegetație, prin sporii ce apar pe miceliile cenușii-violacei. Infecțiile secundare pot avea loc de mai multe ori pe ani în funcție de temperatură (sporii apărând la temperaturi de 0-28șC, cu optim la +6șC
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de mai multe ori pe ani în funcție de temperatură (sporii apărând la temperaturi de 0-28șC, cu optim la +6șC) și de precipitațiile care favorizează infecția. De la un ciclu de vegetație la altul, agentul rezistă sub formă de miceliu de infecție în butași și semințe sau sub formă de spori de rezistență. Prevenire și combatere. În vederea evitării instalării atacului, la culturile industriale se recomandă, izolarea lor spațială la cel puțin 1000 m față de culturile semincere, unde apare mai întâi mana. La semănat vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au rămas pe resturile vegetale înglobate în sol, în cazul în care se practică monocultura, ceea ce se întâmplă mai rar, deoarece sfecla epuizează puternic solurile. De la cultura din anul I la cea seminceră, transmiterea este asigurată de miceliul rămas în butașii infectați, butași la care zonele de atac se observă greu. În mod obișnuit, aceste zone de sub rozetă se observă ușor la decoletarea ce se face la sfecla ce se industrializează și trece neobservată la sfecla seminceră. În cursul perioadei de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe resturile vegetale înglobate în sol, în cazul în care se practică monocultura, ceea ce se întâmplă mai rar, deoarece sfecla epuizează puternic solurile. De la cultura din anul I la cea seminceră, transmiterea este asigurată de miceliul rămas în butașii infectați, butași la care zonele de atac se observă greu. În mod obișnuit, aceste zone de sub rozetă se observă ușor la decoletarea ce se face la sfecla ce se industrializează și trece neobservată la sfecla seminceră. În cursul perioadei de vegetație transmiterea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
scurte, cu inflorescențe mici și aproape în totalitate cu flori sterile (fig. 126). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la plantă numai prin sucul adus de afide. Transmiterea de la un an la altul se face prin bulbii de arpagic și butașii pentru sămânță, transmiterea prin sămânță nefiind confirmată.Virusul atacă și narcisele. Prevenire și combatere. La înființarea culturilor de arpagic, bulbi sau seminceri, trebuie să se respecte o izolare spațială între ele de minim 500-1000 m, precum și față de culturile din anul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistente la atacul acestei ciuperci. 8.7.4. Putregaiul alb al morcovului, pătrunjelului, păstârnacului și țelinei Sclerotinia sclerotiorum Boala este frecvent întâlnită în toate culturile de rădăcinoase, însă pagubele cele mai mari sunt semnalate în depozite și în silozurile cu butașii destinați culturilor semincere. În condiții necorespunzătoare de depozitare pagubele pot ajunge la 25-50 %. Simptome. Atacul ciupercii în câmp începe prin acoperirea părții bazale a plantelor cu un puf alb după care, dacă vremea este umedă și călduroasă plantele sunt distruse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
adânci, pentru îngroparea resturilor vegetale cu scleroți, evitarea excesului de umiditate, sortarea atentă a materialului de depozitare, precum și respectarea unei temperaturi apropiate de 0șC în depozite. În câmp se poate face o stropire cu Caroben T-0,4 kg/ha. Butașii vor fi tratați înainte de depozitare cu Captadin 50 PU-3 kg/t, Derosal 50 SC 0,2 kg/t, Ronilan 50 WP-0,2 %, Rovral 50 PU-0,2 % sau Caroben 75 PTS-0,2 %. În cazul în care se tratează rădăcinoasele de consum
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
devin negre, tari și ușor cufundate. Transmitere-răspândire. Ciuperca produce infecții numai dacă temperatura este peste 12șC cu optim de 20 28șC. În timpul vegetației se răspândește prin spori, iar de la un an la altul se transmite prin sămânța infestată sau prin butașii infectați. Prevenire și combatere. Se impune alegerea corectă a solului destinat solei pentru cultivarea morcovului; aceasta trebuie să aibă o bună scurgere, pentru a nu stagna apa, care este un factor favorizant pentru ciupercă. Se va evita irigarea prin aspersiune
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aplica stropiri la apariția primelor simptome cu: Ronilan 50 WP-0,05 %; Rovral 50 WP-0,15 %; Dithane M 45-0,25 %; Polyram combi-0,2 % sau Antracol 70 WP-0,2 %. Stropirile se vor repeta la interval de 7-10 zile. Înainte de introducerea în silozuri, butașii vor fi tratați prin prăfuire cu Ronilan sau Rovral-1 kg/t. 8.7.10. Putregaiul violet al morcovului Rhizoctonia violacea Boala este răspândită în numeroase țări din Europa, iar în România a fost semnalată de Tr. Săvulescu în 1929, menționând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
această ciupercă. Rădăcinoasele bolnave pot fi folosite în hrana animalelor dar, sucul gastric al acestora nu distruge scleroții, așa încât gunoiul poate fi infestat și nu poate fi folosit în grădina de legume. La înființarea culturii semincere, se vor folosi numai butași sănătoși, păstrați în depozite dezinfectate respectând toate condițiile expuse la Sclerotinia . 8.7.11. Alte boli ale legumelor rădăcinoase Mana umbeliferelor; pătarea închisă a frunzelor de pătrunjel și mărar; putregaiul negru al rădăcinilor de morcov; septorioza morcovului; putrezirea coletului și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Frunzele pomilor infectați au culoarea galbenă. Patogenul se află în stare latentă la numeroase soiuri de măr sensibile, fapt ce a făcut ca boala să fie considerată de natură virotică sau micoplasmatică. Ricketsiile patogene se transmit prin altoirea mugurilor, prin butași și marcote infectate și sunt sensibile la temperaturi cuprinse între 38-46șC. Prevenire și combatere Plantațiile mamă producătoare de ramuri altoi, marcote și butași vor fi testate periodic și plantele atacate vor fi eliminate. Termoterapia se face la 38șC timp de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]