341 matches
-
vag-jenate nu însemnau altceva decît situarea defel factice în formula Stelică. O secundă, trăiam cu toții în capul lui Stelică. Doar al doilea, al treilea pahar ne reașeza în ordinea (înșelătoare?) dăinuind din vecii. Și asigurîndu-ne împăcarea (lașă?) cu datul primordial. Butadei lui Eluard, "frații care văd" (despre pictori), i-am putea alătura (despre aceiași pictori): "frații care tac". Dintre artiști, aceștia sînt cei mai zgîrciți la vorbă. Poate și pentru că, în spațiul nostru, pictura nu are nevoie de cuvinte. Ba, după
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
N-am încotro. La care M.D., rîzînd stins și distins: O, ce nostim ați fost! Și imediat: Mă așteptam să spuneți ceva înălțător. Încerc să repar, spunînd că m-am gîndit la implacabilitatea destinului, dar, îmi dau seama că, oricum, butada mea frivolă l-a indispus puțin. Două epoci, două dicții. Aș fi vrut să aparțin celei vechi. N., fost mare curtezan, acum în retragere, dar încă... neastîmpărat, urmărind cu ochi expert defilarea fetelor pe Copou, mă oprește, febricitat, să-mi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
printre altele, parlamentar..., evident, pesedist) nu va putea accede nicicînd la statutul colegilor săi de generație, unul de prim rang și, se-nțelege, mult mai puțin spectaculos în regim tranzacțional. Corolarul? Aș cădea în jenantă platitudine, dacă aș reitera bătuta butadă cu un Van Gogh (genial oricum), nereușind însă, într-o viață, să-și vîndă măcar o pînză... Cum, tot așa, dacă aș trage concluzia (iliescian populistă) că mai bine sărac, dar cinstit, decît bogat, dar... Aferim! Sub ochii noștri, o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rîdă de-adevăratelea. La cine s-o fi gîndind, oare, confundatul Pavarotti? De revenit la cele vesele. Și la litoul de pe ușa Humanitasului ieșean. De cîte ori sînt implicat într-o... acțiune care mă privește, gîndul fuge, histrion, la bătuta butadă cu a fi prea serios e neserios. Lansîndu-mi proaspătul album chiar la librăria Humanitas, nu-mi pot desprinde nici o clipă, hipnotic, ochii de pe litoul cu cei doi comici vestiți ai micului ecran. - cînd lumea începe să se adune, trec strada
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de pește și legume, fiind exclusă în totalitate carnea. La mesele festive organizate la restaurant se vor introduce în mod obligatoriu, în meniu, și preparate culinare din pește oceanic”. Evident că sistemul de „Pile, Cunoștințe, Relații - P.C.R.” - după cum suna o butadă a vremii - funcționa destul de bine, nici un gestionar de magazin alimentar sau de restaurant neavând tăria de a refuza o eventuală cerere de produse deficitare venită de la un ofițer de securitate. Dar însăși situația, umilitoare pentru orice ofițer, de a fi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
la atacurile nemiloase ale marilor săi dușmani. Când, În 1895, este chemat la tribunal, procurorul citează largi fragmente din Dorian Gray, transformându-le În bază de acuzare a scriitorului Însuși. Un caz uluitor al transferului artă-biografie, parcă spre a confirma butada wildiană: „Mi-am pus geniul În viață, iar În artă doar talentul!” În datele sale primordiale, Portretul lui Dorian Gray nu e un deschizător de drum, o „invenție absolută”, un cap-de-operă ce rupe brutal cu tradiția, spre a făuri noi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Spania cu vizigoții, în Italia cu longobarzii, în sudul Dunării cu bulgarii și în Rusia cu varegii-să fie aglutinate de o minoritate barbară războinică într-un stat de tip feudal medieval". Afirmația aceasta, spune el, "aparent șocantă", nu este o "butadă", nici măcar un "paradox" ci o "simplă constatare". Autorul plusează: "acest lucru s-a ferit până acum istoriografia românească să-l semnaleze: să explice cauzele relativei întârzieri a întemeierii statelor medievale. Ele s-au închegat la "câteva secole" după statele din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dezlănțuie o salvă de reproșuri asupra literaturii autohtone. Elitistul e însă consecvent în opțiunea lui pentru poezia simbolistă. Oricum, când scrie, e mai rigid și mai subiectiv decât în critica orală, în care își risipea scăpărările de inteligență și malițiile, butadele enorme și sentințele autoritare. A compus, numai în franceză, și versuri (iscălind cu distincție căutată Alexandre Bogdan-Pitești, Alex de Pitești), publicate în „Literatorul”, „Țara”, „Revista orientală”, „Revista modernă”, „Vieața nouă”, „Ileana”, „La Roumanie”. E o poezie muzicală, cu tentă simbolistă
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
doilea, pentru a transmite și a confrunta. O închisoare care se deschide este o școală de opozanți care se închide. Un exil care ia sfîrșit e un spirit treaz care începe să vegeteze și va trăi pe viitor din acumulări. Butadă? Nu, experiență și logică. Lectura și scrisul sînt prin definiție conduite de lux, fiindcă ele presupun timp liber (din otium în latină). În care loc este timp pentru sine ca în închisoare (cel puțin în detențiile rafinate din secolul al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
persoanelor treimice) și de acceptarea istoriei ca timp al împlinirii (fundamentată în istoricitatea întrupării și în deschiderea eshatologică a timpului creștin). Trei afirmații radical antiplatonice care relegă formularea lui Nietzsche despre creștinism ca un „platonism pentru popor” în zona simplelor butade de succes. Cumulate, cele două obiecții afirmă incompatibilitatea dintre gândirea politică a lui Platon și destinul Europei: pe de-o parte, deoarece filosofia politică a lui Platon are ca țel configurarea unui stat totalitar (Popper), pe de alta pentru că la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vorbea de Divina Comedie, a spus (sau s-a reținut de a spune, nu-mi amintesc și n-am timp să caut) că acele trei părți ale ei îi par: „Die Hőlle abscheülich, Das Fegefeuer zweideütig und Das Paradies langweilig”. Butadă, desigur, dar nu rămâne mai puțin sigur că nu aprecia Divina Comedie. Asta n-ar fi nimic; mult mai tare e faptul că, tot în Italia, a evitat („mit Abneigung”, așa spune) să meargă la Assisi ca să vadă biserica Sfântului
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mijloace dificile de realizare a scopurilor morale. Μ Chiar și puterea banului se Înclină În fața celui Înarmat cu foarte multă răbdare. Μ Sunt oameni care, chiar și atunci când sunt printre alții se simt singuri. Μ Este cunoscută printre psihoterapeuți următoarea butadă, făcută de un pacient mai sensibil decât alții: „Domnule doctor, mi-ați putea da un medicament care să mă facă nesimțitor față de ipocriziile celor din jur?”. Comentariul este de prisos, deoarece se știe că nu este leac pentru cel care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
meseria”, textul proliferând mecanic, mereu condus ingenios, dar niciodată prea original: sunt consecințele firești ale unei anumite profesionalizări a umorului. J. a publicat nu numai schițe (dialogate) și povestiri, ci și texte de foarte mici dimensiuni: aforisme („gaforisme”, uneori), calambururi, butade, glume, anecdote ultrascurte, pilule, „chestionare” ș.a., exploatând în chip inspirat comicul de limbaj, umorul absurd. Rezultate remarcabile, între altele, a obținut în satirizarea modelor și marotelor mediatice de ultimă oră, ca în Și Dumnezeu a creat umorul (1997). Prin scrierile
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
perpetuă modificare a obiectului de studiu de la o epocă la alta, de la o zi la alta, locurile memoriei aparținând unei geografii mobile și acvatice, nu stabile și terestre. Ovidiu Pecican: Răspunsul meu e foarte simplu și o să sune ca o butadă: dacă e atât de fluid acest teritoriu, dacă e atât de instabil, de nesigur, e clar că aveți nevoie de experți ca noi! Corin Braga: Aș prelua o sugestie din cele spuse de Ovidiu Mircean, ca să construiesc o Întrebare. Să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
privind forma de stat, sistemele sociale, tipurile de economie, calitățile și defectele regimurilor din România interbelică și postbelică. Cele mai ascuțite observații le rostește fostul profesor Arcanu, Filosoful, în formulări mereu percutante, scânteietoare, lansate deseori sub formă de paradox și butadă. El ar personifica spiritul lui Petre Țuțea. Având un ascendent asupra celorlalți, nu doar în virtutea inteligenței și a culturii, ci și a numărului anilor de detenție, Arcanu obișnuiește să își provoace interlocutorii prin intermediul filosofiei universale, interpretată dogmatic, intolerant, de pe poziții
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
beizadea) la confrați de aceeași vârstă. Își face un limbaj propriu din limbaje dintre cele mai diferite, predominant tradiționale în primele patru volume, apoi tot mai mult, cu timpul aproape exclusiv, moderne. Încă în Noapte de echinox enunțuri de felul butadei („m-am privit într-o frunză/ și m-am văzut mai matur”), imagini insolite, soresciene avant la lettre („am învățat pe dinafară un șirag de cocori,/ m-am iscălit pe un surâs/ și-am colorat tăcerea cu un greier”), indică
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
autointitulată „liberală”, (neo)conservatorismul republicanilor e aproape o formă de dictatură fascistă. Dacă „Abe Ravelstein” și prototipul său sunt aspru amendați și crud zugrăviți, ceilalți sunt pur și simplu stigmatizați. În cercurile stângii americane s-a născut și o splendidă butadă pentru a ironiza „trădarea” unor foști tovarăși de drum trecuți la Dreapta: What is a neo-conservative? A mugged liberal! Neoconservatorul este așadar un „liberal tâlhărit”, ceea ce se traduce în continuare astfel: un om de stânga care-și abandonează convingerile când
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dezvoltare prolixă poeziilor, înclinând către poemul fluviu. Imaginile sunt uneori forțate ori aruncate cu facilitate. Peronul doarme în așternut» e prea de tot familiar. Iar viața (care oricum e o abstracție) prezentată ca o femeie îmbiind la sărutare sună a butadă: Zău, viața ni-i a naibii de frumoasă, Că-mi vine-n văzul lumii s-o sărut! Cu asemenea procedee prosopopeice, nu văd de ce o femeie n-ar săruta asociația vânătorilor. Rețin și unele înjosiri verbale: «director sadea», a arde
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Până la urmă, reușita unui text publicistic stă, pe de o parte, în noutatea și interesul provocat pentru lectură de un subiect și, pe de altă parte, în personalitatea ziaristului, în felul în care spune ce are de spus. Riscând o butadă, putem zice că lizibilitatea nu este neapărat o virtute, dar ilizibilul (textul neclar și încâlcit) este cu siguranță un mare defect. 2.2. Claritatea. Când „bătaia se rarefiază” Claritatea seamănă (dar nu se confundă) cu lizibilitatea - un concept mult mai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
descrierea este, până la urmă, o chestiune de stil. Talentul, inspirația, simțul nuanței verbale, echilibrul și buna măsură, creează un construct aparte, greu imitabil, care definește darul cel mai de preț al unui reporter: stilul personal, marca lui stilistică. Forțând o butadă de inspirație biblică, putem spune că, în descriere, totul este permis, dar nu totul este de folos. Prin urmare, o bună descriere refuză scheme și idei preconcepute. Adeseori, stilul personal se creează chiar prin încălcarea unor reguli. Să luăm ca
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și mai puternic: Dl Guță Tătărescu e un june norocos și ferice. Dotat cu fizic, voce și inteligență de tenor, dl Guță a ajuns grație acestor prețioase însușiri ministru (Teodorescu-Braniște, 1989, p. 58). Nu recomandăm să folosiți în atac o butadă, o mică poveste, un proverb. Ca și în cazul citatului, povestea creează o anume ruptură între început și dezvoltare, obligând ziaristul să găsească elemente de legătură, să atenueze trecerea. Oricum, un anume aer de artificial persistă: Cea de-a treia
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
adresează nivelului al doilea de lectură). Să nu exagerăm și să nu tabuizăm aceste elemente, așa cum fac unele ziare de scandal, care mizează totul pe titluri, neglijând cu totul conținutul articolelor. În lumea tot mai expansivă a publicității circulă următoarea butadă: „Un anunț bun este adesea făcut dintr-un titlu, o imagine și un text. Este exact aceeași rețetă pentru un anunț prost întocmit”. 5.1.1. Chapeau-ul Alături de titlu, chapeau-ul pare a fi cel mai jurnalistic element de scriitură. Prin
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o informație nu are o sursă precisă, când faptul incriminat este încă în faza de cercetări, presa nu trebuie să transforme știrea respectivă într-un eveniment. Deontologic și corect ar fi să nu se publice deloc știrea. O mai veche butadă avertizează pe viitorul jurnalist: „Un satelit nu este pe orbită până nu se anunță oficial!”. Restul este comentariu și informație insuficient verificată. Această lecție de rigoare nu mai este valabilă în zonele de conflict. În cazul unor autorități ostile sau
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu vreau să despic firul în patru, dar țin să subliniez probabilitatea ca, în 1970, vreun membru blazat, dar hazos al unei catedre de literatură engleză - nu-i imposibil să fiu chiar eu acela, Doamne apără-mă - să emită o butadă nostimă afirmând că poemele lui Seymour sunt față de clasicul haiku ceea ce un Martini dublu este față de un Martini obișnuit. Și faptul că lucrul ăsta nu e adevărat n-o să-l împiedice pe pedant să-l rostească, când o să simtă clasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
coborându-și vocea până la șoaptă. „Oare de ce i-a fost teamă să rostească adevărul? Credeți cumva” - i se adresă el lui Noimann - „că patriarhul de la Iasnaia Poliana s-a eschivat să-și exprime opinia despre femei, preferând să articuleze o butadă? Contele nu era prea glumeț de felul lui. În ceea ce privește natura feminină, o cunoștea, ca să zic așa, și en-gros, și-n amănunt. Și acum, după atâția ani, dacă te duci la Iasnaia Poliana, vei observa că jumătate din locuitorii satelor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]