342 matches
-
și tace mâlc. Până la urmă, faptul devine supărător. Dumneavoastră ziceți că sunteți francez, israelianul de pe stradă vă privește cu răceală, arabul de la colț vă zâmbește. Ca european, iată-vă disprețuit de două ori în același timp. Acum înțeleg mai bine butada auzită la Tel-Aviv. Neamțul plătește și tace din gură. Europeanul bombăne, dar de fapt nu-i pasă; americanul trage o linie și discută". Între emisarul american care merge drept la țintă și delegatul european stând între două scaune și neterminându
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
acestei familii 1, încît un ambasador a putut spune cu uimire cînd i s-a prezentat una dintre rudele mele: "Așa de tînăr și deja Ghica!" atît de mulți erau cei din familia mea prin legațiile din Europa...). Această cunoscută butadă urma să devină fără întîrziere actuală pentru mine cînd, proaspăt absolvent al Facultății de drept, la 18 ani, băteam zilnic drumul între locuința mea din Rue de l'Université și Școala de Științe Politice 2 din Rue St-Guillaume pentru a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai des și ați fi putut constata schimbări. S-a dus timpul de a mai merge, în lesă, pe urmele Germaniei. Nu voi mai face plimbările resemnate și supuse ale Contelui Goluchovski...". Aceste cuvinte cu siguranță că nu erau o butadă fără valoare și viitor. Cercurile mondene și diplomatice puteau să constate destul de repede că la seratele oficiale, Ambasadorul Germaniei, Tschiski, nu mai reușea, ca altădată, să-l "prepare" pe cancelar într-un salon discret, pentru discuții misterioase în doi, contemplate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o organizație este justificat doar în baza unei astfel de competențe, nemaifiind nimic de adăugat. Însă nici un membru al organizației nu are interesul de a manifesta doar competențele pe care i le recunoaște organigrama și, de aceea, realitatea confirmă adeseori butada că "orice individ care lucreaza într-o organizație tinde să-și atingă nivelul maxim de incompetență". Interesul fiecăruia este acela de a se face cât mai necesar, pentru cât mai multă lume și în cât mai multe situații relevante pentru
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
umeri. Insist, chiar ei îi dăduseră nota zece, dar nimeni nu-și mai amintește nimic... Strașnică și interesantă și mai ales interesată amnezie!?! Președintele comisiei nu-și cinstise părul alb al capului! Le-am amintit că nu degeaba circula o butadă pe lângă acest liceu: „Mulți boi se vând în iarmarocul de lângă școală pentru a se admite elemente slabe!” Tot cam pe atunci, la Liceul nr.3, în 1966, un candidat bine pregătit, dar excesiv de timid, vorbește pițigăiat, sacadat, încât stârnește râsul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dimpotrivă ! Nu cred că este vorba neapărat despre o tendință polemică, aș zice că este mai degrabă o evoluție firească și necesară. Dar simt nevoia tocmai acum să apăr acest așa-zis „mizerabilismș... Am spus odată, ca un fel de butadă, că „mizerabilismul” este atunci când ceea ce vezi pe ecran este aidoma realității pe care o vezi în jur. Apoi, am observat că la noi, dar și în afară, printre românii din diaspora critica mizerabilismului este aproape un passage oblige : parcă, infierându-l
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
falsă, idealistă, reacționară, că Platon nu avea dreptate?”. Într-adevăr, umblam la mine cu cele două volume ale lui Cezar Papacostea și, „obraznic”, în loc să-i dau dreptate, l-am privit în ochi pe tovarășul profesor și i-am propus o butadă: - Da, aveți desigur dreptate, dar... nu vedeți ce veche, ce persistentă, tenace, e această „ne-dreptate”? Nu vedeți câți se luptă cu ea?!Ă Cum o declar uneori și public, eu cred, azi, la aproape o jumătate de secol de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
temperament și abilități), făcând mult mai puțin probabil atacul verbal între persoane cu tipuri diferite de temperament. 3. Este foarte posibil să fiți expus la atacuri verbale dacă, intenționat sau nu, aveți o poziție vitală pentru bunul mers al afacerilor. Butada lui Nixon a rămas celebră: „Dacă nu poți suporta căldura, nu sta în bucătărie”. Să zicem, de exemplu, că viitorul financiar al companiei dumneavoastră depinde în primul rând de numărul și calitatea inovațiilor produse de către Departamentul de Cercetare și Dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
vine cu argumente: lumea bugetară, nu numai cadrele didactice, vor bani și nu oricând, la 1 aprilie, la Sfântul Așteaptă, ci acum, până la alegeri. Când aud de creșteri salariale de 50%, îmi amintesc că circula, pe vremea lui Ceaușescu, o butadă: „Ai auzit? Se măresc salariile profesorilor cu 50%??! Cu 50 de lei la suta de profesori!”, iar situația de astăzi nu-i departe de cea de atunci. Nu sunt de loc deranjat de faptul că se cere de către slujitorii școlii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
chiar egalitatea în sărăcie care e mai suportabilă decât inegalitatea strigătoare la cer. Căutând să justifice, într-un mod propriu, original alianța Angliei cu URSS în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, premierul Churchill a lansat, pentru posteritate, o surprinzătoare butadă: „Capitalismul n-a reușit să-i facă pe toți bogați, în schimb socialismul (Stalin) a reușit să-i facă pe toți săraci!”. Asta nu l-a împiedicat să ne vândă, 90%, lui Stalin. Vânzarea statelor e un alt mod de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
apă la drum și poți cumpăra o „amintire” de la Paris. Printre grupurile de scriitori și localnici, prinși în ultimele discuții și schimburi de mesaje înaintea despărțirii, mișună fotografi și cameramani de la diverse posturi TV din Paris. Și pentru a închide butada, răsare în fața mea tipul rotofei de la RFI, cel care mă intervievase acum trei zile, la sosirea în Gara Montparnasse: îmi reținuse disponibilitatea discursivă și-mi face cu ochiul ca unei vechi cunoștințe. Vrea să-i spun pentru radio cum mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
acum. Mi-a povestit întâmplări pe care le-a trăit împreună cu Spiridon Vangheli și Andrei Burac la case de creație sau la reuniuni ale PEN Clubului. Vangheli i-ar fi spus odată: „Când îl citesc pe Saroyan, mă simt armean”. Butada lui Vangheli l-a măgulit... 30 iunie, vineri Tallin VITALIE CIOBANU: Despărțire emoționantă, la gară, de prietenii noștri letoni. Facem o poză cu Andrei Bodiu și cu fetele din stafful local, pe fundalul roș-galben al trenului nostru, pe care scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
autointitulată „liberală”, (neo)conservatorismul republicanilor e aproape o formă de dictatură fascistă. Dacă „Abe Ravelstein” și prototipul său sunt aspru amendați și crud zugrăviți, ceilalți sunt pur și simplu stigmatizați. În cercurile stângii americane s‑a născut și o splendidă butadă pentru a ironiza „trădarea” unor foști tovarăși de drum trecuți la dreapta: What is a neo‑conservative? A mugged liberal! Neo‑conservatorul este așadar un „liberal tâlhărit”, ceea ce se traduce În continuare astfel: un om de stânga care‑și abandonează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
gândurile care-mi treceau prin minte sau să profit de unele pentru a cere lămuriri sau nuanțări. Henri Poincaré, marele matematician, a ajuns la concluzia că demonstrațiile sunt elaborate de un inconștient matematic extrem de abil. Deși ar putea părea o butadă, avea dreptate E.M. Forster când spunea: „Și de unde să știu ce gândesc dacă nu am spus-o Încă?”. Adică inteligența mea computațională știe conținutul acestei cărți, conținut pe care eu Îl voi descoperi pe măsură ce o voi scrie. Asta mă face
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
lui Virchow). Este meritul altui cercetător german, Ludwig von Buhl (1816-1880) de a fi lansat, încă din 1865, ipoteza după care, teoretic, orice tip de celulă din organism se poate canceriza. Același L. von Buhl a completat, în 1886, celebra butadă virchowiană, astfel: „Omnis cellula e cellula ejusdem natura“. Ludwig von Buhl (1816-1880) a studiat medicina la München și Viena, iar în 1847 a fost abilitat lector de anatomie patolo gică și microscopie la Universitatea din München. În 1859 a fost
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fonduri secrete guvernamentale nu au jucat niciodată un rol important, au instaurat o veritabilă cenzură a informațiilor economice și chiar a informațiilor asupra țărilor unde era investit capital francez. Este adevărat că acesta nu era un fapt nemaiîntîlnit în Europa. Butada lordului Burnham "Cea mai mare parte a ziarelor seamănă cu acele dame elegante din West End care se preocupă mai mult de silueta decît de moralitatea lor" este caracteristică acestui subiect. Numărul ziarelor publicate nu trebuie totuși să ne determine
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
vitalitate exuberant-neliniștită, de natură a estompa, în ultimă instanță, frontierele rigide dintre variile tendințe novatoare. În planul „gramaticii” poeziei, acest fapt se va reflecta în imagismul programatic, ca tehnică menită să destructureze discursul conceptual-abstract. Cu mult înainte de a proclama ca butadă: „eu, dintre toate NAȚIUNILE, aleg imagi-NAȚIUNEA” Voronca mizează pe imagine (și imaginație) ca factor dinamizator al textului liric. Oricâtă inteligență ordonatoare „constructivistă” ar fi pusă la contribuție în alcătuirea discursului poetic, ceea ce primează e freamătul interior al unei subiectivități agitate
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
tuturor limitărilor, ca prezență jubilatorie, dinamică și dinamizatoare, va fi dat, la rândul ei, o idee despre funcționalitatea „imagismului” la nivelul ansamblului viziunii. Oricum, faptul că, „dintre toate NAȚIUNILE”, el se decisese să aleagă „imagi-NAȚIUNEA” n-a rămas o simplă butadă și, de altfel, tot ce spune (și face) esențial Voronca are o legătură mai mult sau mai puțin directă cu „alchimia imaginii”. Fie că este comparație, metaforă propriu-zisă sau metonimie, - „corelativ obiectiv” al unor stări de spirit -, așa cum sugera definiția
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
meseria”, textul proliferând mecanic, mereu condus ingenios, dar niciodată prea original: sunt consecințele firești ale unei anumite profesionalizări a umorului. J. a publicat nu numai schițe (dialogate) și povestiri, ci și texte de foarte mici dimensiuni: aforisme („gaforisme”, uneori), calambururi, butade, glume, anecdote ultrascurte, pilule, „chestionare” ș.a., exploatând în chip inspirat comicul de limbaj, umorul absurd. Rezultate remarcabile, între altele, a obținut în satirizarea modelor și marotelor mediatice de ultimă oră, ca în Și Dumnezeu a creat umorul (1997). Prin scrierile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
american, cu notorietate semnificativă în anii optzeci, născut în 1920 și dispărut în 1994. Singularitatea scriitorului în cauză vine dintr-o curioasă suprapunere a vieții cu scriitura. Am putea spune, fără a greși neaparat, că, în cazul lui Bukowski, străvechea butadă "artistul e opera și opera e artistul" constituie o realitate concretă, lipsită de umbra oricărei metaforizări. El și-a scris, pur și simplu, existența, în aceeași măsură în care, creația sa (îndeosebi epică) i-a trăit viața. Nici la Henry
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Steinhardt e mai mult decât un "bun Român"? A reușit el să se transforme în "Român", contrazicând astfel teza lui Nae Ionescu? G.A. Asta am demonstrat-o și în cartea mea. Într-adevăr în Jurnalul fericirii Steinhardt ironizează celebra butadă a lui N. Ionescu, care face distincție între "bun Român" și "Român". Spune că biologic e așa cum zice N. Ionescu, dar că prin botezul sângelui (și dă un exemplu din propria sa familie, un văr care moare la Mărășești) sau
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Institute, îl prezenta pe Bin Laden ca pe "directorul unei întreprinderi teroriste internaționale", organizată după principiile familiilor mafiote. Au apărut astfel tot felul de specialiști în Bin Laden, sau binladenologi, care știu tot mai multe despre el, mergînd, ca în butada bunului specialist, pînă la a ști totul despre nimic. Oricum, nimeni nu a reușit încă să dea de urma celor 300 de milioane de dolari mult clamați. Totuși, "specialiștii" susțin că Al Qaida este foarte bogată, estimările mergînd pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
va fi deloc. V-am ruga să comentați afirmația scriitorului francez! Această expresie a lui Malraux, foarte des citată în ultima vreme, nu numai la noi, ci în aproape toate literaturile lumii, a fost considerată de mulți un fel de butadă a unui om foarte inteligent și care, într-un fel, a vrut să epateze. Dar cred că există un adevăr și anume un adevăr ultim. Religia este importantă în trei planuri: în viața individului, pentru că, datorită sentimentului și trăirii religioase
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
I. L. Caragiale, mucalit, interpretează astfel vorbele lui V. Hugo : ,Grands hommes saches mourir ŕ temps", adică să nu moară tocmai în saison morte, cînd nu e nimeni în București. Lui Hasdeu, care-și împingea orice idee pînă la ,subtilități nebune", butada nu i-ar fi displăcut.
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
august. Ambii autori intră în aceeași colecție - Biblioteca Polirom. Succesul lui Haruki Murakami a fost explicat prin dublu joc: prezintă lumea japoneză de azi bântuită de demonii trecutului într-o formulă nouă, născută din cunoașterea literaturii americane - de aici și butada că este scriitor american care scrie în japoneză sau cel mai americanizat prozator japonez. Cu Ruth Ozeki se petrece fenomenul invers: este cea mai „niponizată” scriitoare americană, preluând strălucit strategii și tehnici folosite de Haruki Murakami. Ruth Ozeki s-a
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]