3,562 matches
-
spre apa care linge țărmuri și acoperă secrete. Atlanticul freamătă nerăbdător sau, dimpotrivă, pândește letargic - amorez sub vraja unei prințese năzuroase. Douro, Tejo și Mondego despică Portugalia ca trei lame albastre, oferindu-se corăbiilor în care sunt lăsate la agitat butoaiele cu vin de Porto, transatlanticelor ieșite din Lisabona spre porturi de peste mări și țări, canotorilor plecați cu o vâslă în căutarea faimei. Și totuși, aici parcă mai mult ca oriunde, apa trece, pietrele rămân. Iar în fața lor trebuie să taci
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
redistribuie după un anumit ritm interior: "într-o seară Oona ne-a chemat în beci/ avea ochii mari negri era serioasă așa/ de serioasă încât am intrat tăcuți în beci/ și ne-am așezat pe scăunele mici de lemn/ printre butoaie cu vin// Oona aprinsese o lampă și pe fața ei/ rotundă se vedeau umbre ciudate ca niște/ mâini răsucite cu gheare ca niște șerpi/ noi tăceam noi o priveam curioși căci/ nu știam chiar deloc de ce ne chemase// câțiva șoareci
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
distruse din cauza procedurilor de evacuare. Ion Cristoiu, într-o intervenție telefonică la emisiunea lui Rareș Bogdan, a spus că suntem în fața unei mari pierderi pentru istoria românilor. "Se mută depozitul. Muzeul Literaturii Române dispare. Puteau fi depozitate și într-un butoi. Muzeul se închide, el nu va mai fi deschis pentru public. Pe praful ăsta cultural era măcar pentru elevi, mai vedeau un manuscris, pălăria lui Rebreanu. Eu aș deschide o investigație în legătură cu retrocedarea acestei case", a spus jurnalistul Ion Cristoiu
Ion Cristoiu, despre scrisoarea fiicei lui Lucian Blaga: O mare pierdere pentru istorie by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81540_a_82865]
-
distruse din cauza procedurilor de evacuare. Ion Cristoiu, într-o intervenție telefonică la emisiunea lui Rareș Bogdan, a spus că suntem în fața unei mari pierderi pentru istoria românilor. "Se mută depozitul. Muzeul Literaturii Române dispare. Puteau fi depozitate și într-un butoi. Muzeul se închide, el nu va mai fi deschis pentru public. Pe praful ăsta cultural era măcar pentru elevi, mai vedeau un manuscris, pălăria lui Rebreanu. Eu aș deschide o investigație în legătură cu retrocedarea acestei case", a spus jurnalistul Ion Cristoiu
Ion Cristoiu, despre scrisoarea fiicei lui Lucian Blaga: O mare pierdere pentru istorie by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81539_a_82864]
-
aka Diafragma, Vlaicu Golcea, Marius Mateșan și trei «soliști» vocali și percuționiști de origine romă. Shukar Collective este un grup românesc celebru, care combină muzica tradițională țigănească cu tehnicile moderne de sampling digital. Un mix eclectic de sunete de lingură, butoaie de lemn, acorduri de vioară, bas, acordeon, voci, samplere, scratches, turntables și bituri. Concertele lor sunt însoțite de proiecții audiovizuale care fac ca fiecare eveniment să fie unic. Paul Hitter este un pictor român stabilit la Munchen și devenit un
Petrecerea Balkanik Twist, pe 8 şi 9 aprilie, în Capitală. Vezi artiştii care participă () [Corola-journal/Journalistic/70490_a_71815]
-
datină, va arunca în apele Dunării o cruce de lemn, iar un grup de tineri înotători, sfidând temperatura scăzută a apei, o vor aduce la mal. Credincioșii, după finalizarea acestui ritual, vor putea să primească apă sfințită din zecile de butoaie amenajate într-un loc special din portul severinean.
Sute de preoţi şi credincioşi vor asista la aruncarea crucii în Dunăre () [Corola-journal/Journalistic/70817_a_72142]
-
de sfințire a apelor. Conform tradiției, IPS Teodosie va arunca în apa mării trei cruci care vor fi recuperate de către cei care vor sfida gerul Bobotezei. Tot în cadrul slujbei de la malul mării, Arhiepiscopul Tomisului va sfinți apa din mai multe butoaie de lemn aflate în care trase de boi și măgari. Acestea vor pleca apoi în procesiune pe străzile orașului, pentru a împărți aghiasma celor ca nu vor reuși să participe la slujba din Portul Tomis. Măsurile de ordine publică în timpul
Slujbă de Bobotează de la malul mării () [Corola-journal/Journalistic/70816_a_72141]
-
cu apă sfințită", a declarat purtătorul de cuvânt al IJJ Constanța, maiorul Sorin Mustățea. El a mai spus că aceleași măsuri de ordine publică vor fi asigurate de jandarmi și pe traseele din Constanța pe care vor merge carele cu butoaie cu apă sfințită, precum și la procesiunile similare organizate la Mangalia, Medgidia, Cernavodă și Hârșova.
Slujbă de Bobotează de la malul mării () [Corola-journal/Journalistic/70816_a_72141]
-
cumva? Da? Bine, atunci, renunț - mă duc să sorb un Alexandrion, ca să nu-ți stric prestigiu', doamnă. - Nu-ți mai vine mintea la cap... - Se teme de pustietatea de-acolo, doamnă. Așa că, nici o șansă... - Hai acasă, că puți ca un butoi cu varză stricată... - Eah. Miros a democrație, mami, a integrare, a... Ce știi tu? - Ar trebui să-ți fie rușine: om bătrân și nu te mai saturi de băutură - ești de minunea cartierului... Că te las într-o zi și
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
de la orice violență casnică. Sf. Fyodor - Sfântul protector al Molvaniei Sf. Fyodor s-a născut în 1507 într-o familie bogată de proprietari de pământ molvanieni. La vârsta de numai patru anișori i-a uimit pe bătrânii bisericii bând un butoi întreg de vin de împărtășanie. A fost o faptă de vitejie religioasă pe care a repetat-o de multe ori mai târziu în viață. De la mama lui, Fyodor a moștenit blândețea și o pioasă cucernicie. De la tatăl lui a moștenit
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
timidul său chiriaș. Le pune la patefon Deșteaptă-te române și pleacă. Să se sinucidă eventual. ŤStrofe cu pelin de mai contra Iorga Neculaiť scrie și Păstorel, mare expert în vin și nu numai. Pelinul de mai se pune în butoiul cu vin, împrumutând savoarea sa amară licorii. Păstorel înalță un adevărat imn pelinului. Cel mai bun pelin se bea ŤLa Gogu Roșiianuť, pe locul unde azi este ŤIzvorul receť, la Pake. Informația, pe care o dețin din familie, este certificată
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
am zărit printre morminte ș.a. Metonimia argotică poate interveni și în dezvoltarea unor scenarii de tipul "cauză pentru rezultat": în loc de a spune că cineva este trist sau melancolic, se recurge la descrierea unei origini bufe a stării: a căzut în butoiul (sau cazanul) cu melancolie. Identificarea legăturii dintre cauză și efect nu totdeauna evidentă, metonimia reprezentând un test de perspicacitate și o sursă de umor. Pentru a-i reproșa cuiva că îi blochează vederea, cineva poate recurge la formule elaborate și
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
acela părea că iese din pereții stradelelor atât de înguste, din cupola moscheiei, din tarabele vânzătorilor de fistic. Peste mormintele mahomedane ale vechiului cimitir cădea ploaia călduță, spălând pietrele plate și lipsite de ornamente. În decembrie, măslinele erau deja în butoaie și cărate în port, pentru Crăciunul europenilor. Păreau lacrimi de onix și de smarald, scufundate în sare, erau limpezi ca niște iriși prin care Africa stătea trează. Măslinele deveniseră hrana ei preferată. Orice cafeteria din golf servea măsline din partea casei
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
și lemne de foc se făcea prin Timișoara; uneltele de lemn și traversele de cale ferată, precum și obiectele de fag și stejar se exportau în Germania, Austria și Orient. Existau patru fabrici de cherestea, șase pentru fabricarea parchetului, patru de butoaie, una de calapoade, două de scule de lemn, 31 fabricanți de trăsuri și 111 tâmplari. Autorul mai face referire la „Fabrica de Mobile Reich S.L. și fiii” (str. Domnească nr. 4), înființată în anul 1878, cu 65 de muncitori, ale
Agenda2006-09-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284808_a_286137]
-
batalioanelor și companiilor, tâmplarii și zidarii angajați la fortificații precum și coșarii garnizoanei trebuiau să ia imediat scările și cârligele de incendiu la corpurile de trupă și să dea fuga la incendiu. Comercianții și „birturile pentru bere și vin” aveau mereu butoaie cu apă la dispoziție, pe care trebuiau „la izbucnirea incendiului să le arunce imediat pe o căruță și să le aducă acolo”. Spiritul civic era stimulat și financiar, plătin- du-se doi ducați pentru primul butoi care ajungea la locul
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
și vin” aveau mereu butoaie cu apă la dispoziție, pe care trebuiau „la izbucnirea incendiului să le arunce imediat pe o căruță și să le aducă acolo”. Spiritul civic era stimulat și financiar, plătin- du-se doi ducați pentru primul butoi care ajungea la locul potrivit. Până și măcelarilor li se impunea să aibă pregătite pentru orice eventualitate cel puțin două piei de vită înmuiate. La rândul lor, simplii cetățeni aveau datoria de a ține la îndemână putini și găleți cu
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
procedează astăzi cu centralele termice. Regulamentul specifica clar și dotarea locuințelor cu mijloace de stingere a incendiilor, astfel încât nu puteai locui într-o casă mare dacă nu aveai pregătite la îndemână în caz de pârjol șase găleți din piele, două butoaie cu apă, două scări, două târnăcoape și un topor. La celelalte locuințe, dotarea era diferită în funcție de dimensiunea imobilului. Tragerea cu arma, ca de altfel și focurile de artificii, erau strașnic interzise în oraș pe străzi și în piețe, „organele Poliției
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
trecut prin codru, prin zmeuriș și pelinițe: „Pe după grâu,/ ascunsă după luncile de lozii,/ vara se scaldă, goală, în pârău.[...].//(Alte priveliști, I) Ori explozia de vitalism în toamnă, cu trăiri bahice în chef cu lăutari, cu vinul îmbătrânind în butoaie, dar și cu strania mistică a extincției prin percepția loviturilor de ciocan, posibil pentru a ciopli sicriul: „Vreau toamnă, via plină cu chef și lăutari,/ butoaiele cu tunet de larmă și dogari/ ermetic să le-nchidă cu papură și cuie
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
vitalism în toamnă, cu trăiri bahice în chef cu lăutari, cu vinul îmbătrânind în butoaie, dar și cu strania mistică a extincției prin percepția loviturilor de ciocan, posibil pentru a ciopli sicriul: „Vreau toamnă, via plină cu chef și lăutari,/ butoaiele cu tunet de larmă și dogari/ ermetic să le-nchidă cu papură și cuie -/ vinul ca roșul sânge de mucenic să-l puie./ Meșteri! mă doare capul nedogărit și blând/ din care visul poate să curgă pe pământ.// Nu știu
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
polivalent, fără îndoială, cu un spectru larg, dinspre vitalism spre metafizic, dinspre lumesc spre religios - are o mare frecvență în poeme. „Sunt crama pentru toate vinaț urile noi”, afirmă poetul într-o asociere cu interogația: „Au spart în mine toate butoaiele cu vin?” (Romanță, II). Dacă despre o relație cu poezia bacoviană (poetul însuși trimițând spre autorul Lacustrei - „Toamna bacoviană gemen-n ferestre: of -” ) s-a vorbit, nu s-a observat concordanța cu imagistica poeziei blagiene. Tăcerea apare ca motiv recurent
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
uneori cu o fervoare vecină cu cabotinismul, dar și cu o inteligență care ajută deconstrucției ironice a miturilor fondatoare. Dictatorul pe care-l întruchipează actorul de etnie evreiască este unul al lumii arabe, un dictator care fumează degajat stând pe butoiul cu pulbere al Orientului Mijlociu și conducând fictivul stat numit Wadyia. Dincolo de specificul satrapiilor africane purtând masca neotribalismului sau surfând pe barilii de țiței, întrebarea se configurează începând cu titlul. În fond, ce reprezintă un dictator? Larry Charles și Sacha
Aventurile lui Aladeen în America by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4458_a_5783]
-
fete și feciori. Fetele s-au măritat și au plecat la casele lor. Atunci când Zoița, nevasta lui mergea în grădină îi trebuia o zi întreagă să o colinde pe toată. Avea vite multe că turna laptele cu găleata într-un butoi mare de lemn și dădea lapte de pomană tot cu găleata la necăjiții din sat. Nevastă-sa nu ieșea niciodată din cuvântul lui. Atunci când punea să facă mămăligă îl întreba: „Stăvăra, câte căni să pui?” Șapte sau mai multe, după
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să-și ia tălpășiță către oraș. Gheorghe al lui Ghițișor, după ce s-a însurat cu Profira lui Tortabeci, cu care s-a mutat într-un canton la Ghițișor, a plecat la Iași la lucru, mai precis la Ciurea, la făcut butoaie și o dată la o săptămână sau la două venea și el la Profira lui. Nu mică i-a fost surpriza când l-a găsit pe Ghițișor în pat cu Profira, amândoi în pielea goală. Catrina știa de Ghițișor al ei
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fost Butnaru. Butnaru era un bărbat de talie mijlocie, cu o frunte înaltă că nu se mai termina din cauza unei chelii fără de sfârșit, care era arsă de soare. Nu fuma, nu era bețiv. Butnaru i s-a spus pentru că făcea butoaie și era singurul meseriaș între ale dogăriei. S-a însurat cu Ilinca, o femeie frumoasă, adusă tocmai de la Suhuleț. Dar nici cu Butnaru nu îmi era rușine, era frumos, harnic, sfătos și șugubăț nevoie mare. Când îmbârliga doagele la butoi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
butoaie și era singurul meseriaș între ale dogăriei. S-a însurat cu Ilinca, o femeie frumoasă, adusă tocmai de la Suhuleț. Dar nici cu Butnaru nu îmi era rușine, era frumos, harnic, sfătos și șugubăț nevoie mare. Când îmbârliga doagele la butoi, strângându-l cu o șufă groasă mulți bărbați îl ajutau, numai să-l audă cum le spune tot felul de glume și de bancuri. Casa lui era cu fața la răsărit, cu două camere și cu sală pe mijloc, cu paravan la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]