530 matches
-
nr. 1565 din 14 aprilie 2015. Toate dicționarele consultate compară rom. copac cu alb. kopaç, lăsând să se înțeleagă că este un împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat. Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
are crengi ce ... Citește mai mult Toate dicționarele consultate compară rom. copac cu alb. kopaç, lăsând să se înțeleagă că este un împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat.Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
de a induce instabilitate și haos în lume, războiul global pe care îl vor superputerile poate fi evitat. Cine va ridica sabia va dispărea ca imperiu de pe harta lumii. Ca și în alte etape istorice, România este piatra de încercare, buturuga mica din proverbe va răsturna carul mare al celor care au de ales între o lume în care se respectă regulile clasice de drept internațional și o alta lume, cea a junglei, fără nici o regulă. România este o națiune înțeleaptă
ALEGERILE DIN ROMANIA ŞI MOLDOVA (2014) de GEO STROE în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370581_a_371910]
-
03 mai 2017 Toate Articolele Autorului ....molcom și blând se înalță glasul greierilor spre cerul nopți iar adierea vântului încetează presimțind sosirea lui Ionică. Eternul visător se apropie de mică dumbrava poleita de lumină luni și se așează pe o buturuga și meșterind la pipa lui,nu observă că din tufișuri,rivalul său îl privește uneltind și așteptând momentul prielnic când se va bucura de plăcerea răzbunări și auzind zgomot de pași,rivalul se întinse în spatele tufișului în timp ce,Ionică,după ce-
PLECA-VOI SPRE NECUNOSCUT!... de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352779_a_354108]
-
său îl privește uneltind și așteptând momentul prielnic când se va bucura de plăcerea răzbunări și auzind zgomot de pași,rivalul se întinse în spatele tufișului în timp ce,Ionică,după ce-și aprinse pipa,pufai de câteva ori apoi se ridică de pe buturuga pentru a admira apariția spectrala ce plutea pe irisul nopți și știind că ea,Miruna ascunde-n irisul ei,dorința de a fi iubita,se apropie de ea și o îmbrățișa apoi o săruta apăsat și cu poftă în timp ce ea
PLECA-VOI SPRE NECUNOSCUT!... de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352779_a_354108]
-
pedepsească pentru că-i stai în cale.Mă iubește prostul dar eu nu-l iubesc! -Stai liniștită scumpă mea,nu voi pați nimic,după această întâlnire plec spre Constantă și mă angajez pe un vapor. -Și pleci așa!... -Am ruxacul lângă buturuga aceia și crede-mă,mie greu să plec știind că voi sta departe de tine. -Ah scumpul meu...și mie îmi va fi greu și situația se va înrăutăți,l-am auzit pe tata spunându-i lui Mitică să treacă
PLECA-VOI SPRE NECUNOSCUT!... de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352779_a_354108]
-
am întâlnit zise Ionică și o săruta apoi reaprinse pipa și pufai din ea în timp ce Miruna dispărea asemeni unei himere. Rămas singur,stinse pipa și după ce o curată,o introdu-se în buzunar și după ce-și lua rucsacul de lângă buturuga,porni spre pădurea ce-l despărțea de mașină închiriată. Dar auzind zgomotul unor pași grăbiți și crezând că Miruna să întors,se opri și se întoarse zâmbind astfel încât,lovitura de cuțit își atinse țintă iar Ionică se prăbuși pe o
PLECA-VOI SPRE NECUNOSCUT!... de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352779_a_354108]
-
au rămas stană de piatră, înghețați și de fiorul siluetei negre și de vorbele auzite, care s-au înălțat în văzduh și au coborât ca niște ace de gheață pe sub gulere... Într-una din zilele următoare tata stătea pe o buturugă, lângă porumbar, cu capul gol, cu cârlionții cenușii ai părului lipiți de nădușeală, cu mărășeasca în colțul gurii, mânuind cu stânga toporașul. Întotdeauna m-am mirat cum putea el să facă totul cu mâna stângă, încercam și eu dar nici
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
însă apare în modul de identificare a haimanalelor, pentru că "hoțul este primul care strigă:prindeți hoțul", iar "hoțul neprins, este negustor cinstit". Ne vrem mămăligă numai pentru noi, întreaga, așa cum am făcut-o, așa că tineti-va la distanță haimanalelor, pentru că "buturuga mică, răstoarnă carul mare" și "ulciorul nu merge de multe ori la apă" (Publicat în "Cuvântul Liber", la 2 August 2014)
LA MAMALIGA MARE, VIN MULTE HAIMANALE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353164_a_354493]
-
din 14 martie 2014 Toate Articolele Autorului Ursoaica Ce bine e să treci prin păduri și să n-ai nicio teamă. Să admiri copacii așezați maiestuos de-a lungul plaiului, de o parte și alta. Să te așezi pe o buturugă când simți picioarele înmuiate de urcuș. Să-ți mai îndulcești sufletul cu niște fragi sau zmeură care-ți fac cu ochiul în fiecare luminiș. - Ce zici, Mihai, ne-am trezit cam târziu astăzi să plecăm la muncă? întreb eu pe
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
de chilia sa. Se uită mai bine - iată, era un băiat. Copilul, în bunătatea lui, îi zâmbi. Răspunse și el cu zâmbet acestui copil. Îl chemă mai aproape. Copilul veni supus. Îl rugă să se așeze aproape de el, pe o buturugă de pin, iar copilul se așeză încrezător. Începu să discute cu el, deși, nici copilul, nici Teodosie nu înțelegeau ce spunea celălalt. Erau, totuși, atât de bucuroși că pot dialoga. - Teodosie! rosti diaconul arătând spre el, cu mâna. După câteva
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]
-
lumină palida a doua lămpi cu petrol.Ea privi în jur.. O încăpere rudimentara Bușteni tăiați rotund în formă de masă și scaune,un pat îngust acoperit cu un fel de blană,cerga...ceva.Un primus așezat pe o altă buturuga.Zambi asezandu-se pe o buturuga.Ustensile pentru cafea. "Nu e ciudat că totul e rudimentar dar cafeaua e nemțeasca?" El zâmbi. Închise ușa,înainta zambindi se așeza lângă ea, pe cealaltă buturuga.Mult prea aproape , gândi ea...Mult prea
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
petrol.Ea privi în jur.. O încăpere rudimentara Bușteni tăiați rotund în formă de masă și scaune,un pat îngust acoperit cu un fel de blană,cerga...ceva.Un primus așezat pe o altă buturuga.Zambi asezandu-se pe o buturuga.Ustensile pentru cafea. "Nu e ciudat că totul e rudimentar dar cafeaua e nemțeasca?" El zâmbi. Închise ușa,înainta zambindi se așeza lângă ea, pe cealaltă buturuga.Mult prea aproape , gândi ea...Mult prea departe ,gândi EL. "E cam târziu
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
ceva.Un primus așezat pe o altă buturuga.Zambi asezandu-se pe o buturuga.Ustensile pentru cafea. "Nu e ciudat că totul e rudimentar dar cafeaua e nemțeasca?" El zâmbi. Închise ușa,înainta zambindi se așeza lângă ea, pe cealaltă buturuga.Mult prea aproape , gândi ea...Mult prea departe ,gândi EL. "E cam târziu să te întreb dacă vrei o cafea" Ea încuviința scuturandu-si ușor capul.Parul roșcat dansa o secundă în lumina palida și el își simți stomacul strâns
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
pe mai toți intelectualii urbei. Majoritatea avocați și funcționari de bancă, dar și negustori de vinuri și cereale. L-am salutat pe Niculescu, Manaru, Plopeanu, Tache, ce-i sorbeau vinul din căni de lut, discutând afaceri. -V-am adus vin de buturuga din via farmacisului Stoian. Și Ștefănescu ne puse în fața două stacane de lut umplute ochi cu un vin rubiniu mirosint a tămâioara, plecând la masa alăturată cu alte două căni. -De fapt în fiecare seară beau vinul făcut de prietenul
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
-Da, și eu așa cred... Mergeam pe drumul deschis de buldozer și priveam în jur. Mult gunoi lăsat de oameni zăcea pe marginea drumului rănit de roțile utilajelor. Semnele adânci lăsate de cauciucuri erau amprentele vinovăției. -Să ne odihnim pe buturuga aceasta. -Bine. Eu stau pe bucata de cărămidă, i-am zis Tinei. -Era o poieniță în care se găseau câteva vetre de foc stins, unde locuitorii cartierului veneau la sfârșit de săptămână să-și petreacă timpul liber la o friptură
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
soarele în frunze la arțari Pe ulița dorului de pe-acasă, O să se întoarca fiii, acum mari, La casa părintesca, lângă masă. Să prăznuim o întâlnire rară Cu dragostea dospită în așteptări Și să trăim savoarea de la țară, Cu vinul buturugii în degustări. Închinăm pahare, sfințim bucate, În procesiuni de taină și cuvânt Sufletu-i plin cu vise împăcate, Tot ce-a fost s-a dus pe adieri de vânt. Părinților s-aducem mulțumire - Desfătare în casa lor curată, Să râdă
PĂRINŢILOR S-ADUCEM MULŢUMIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358268_a_359597]
-
undița să relanseze. Balansând linia, a despicat aerul și apa. Urmărea firul și pluta în direcția estuarului. Undeva, departe în larg și în stânga, i s-a părut că vede ceva plutind cu repeziciune, sălta și se rostogolea. Obiectul, ca o buturugă la prima privire, i-a captat atenția. Distingea din ce în ce mai bine trunchiul adus de curent. Părea mișcător și viu, se zbătea sau înota... -Dumnezeule, e nebună! Cât curaj!... Nu-și dă seama că o vor izbi curenții de stânci, spre estuar
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
de moarte fugă, Fugă-i fuga de răpciugă Dracului a dracu slugă Necromană biofugă... Cea cu cap de mort și glugă, Care viața o subjugă Seva toată să i-o sugă. O blestem cu praf de rugă, Cu icre de buturugă Și lapți sterpi de la păstrugă Viața moartea s-o distrugă! Referință Bibliografică: MOARĂ MOARTEA...! / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 537, Anul II, 20 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MOARĂ MOARTEA...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357669_a_358998]
-
mea rănită de cei ce-au aruncat în trupul ei doar suliți otrăvite, se târâie prin lanuri ce-au fost cu sârg cosite când ai durerii lupi m-au sfâșiat. Pădurile de vise care foșneau superb s-au transformat în buturugi ciudate ce scot câte un icnet când cu copita bate în pieptul lor al resemnării cerb. Doar sufletul aleargă, se cațără pe stânci nevrând să fie-nvins de anii-n tropot. Nu-i pasă că aude al morții sumbru clopot
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357731_a_359060]
-
din 16 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului cade toamna în pahare bahică petrecere, sorbim din raza de soare pentru marea trecere. cade toamna-n călindar, îi fac domnului o rugă, și-i fac inimii un dar, un vin bun de buturugă. cade toamna peste noi, e blestem de zile mari, cu ploaie și cu noroi și cu-o droaie de țânțari. bate vânt, lacrima pică, plânge inima amară, după câte o veronică până pe la primăvară. bate vântul frunzele, ploaia cântă la
CADE TOAMNA ÎN PAHARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358808_a_360137]
-
adunate așa, ca păduchii. Oricât ar fi fost capra de râioasă, în privirea accelerată cu venin, capra se lăfăia dolofană. Uitătura se înfigea până în prăsele. Cădeau, una după alta, zalele din năduf și, în curtea vecinului, rămânea capra întinsă ca buturuga. Zicerea proverbială se oprește aici. Dar, dacă ar fi să continuăm acțiunea, ar urma, probabil, prohodul cărnii. Sub scânteierea lamei de cuțit, stăpânul caprei ar fi pregătit, pentru vecini, porția. Adulmecarea hălcii, cu bulboace de sânge irizând, ar fi dat
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
făcându-se mari, au plecat în lumea largă. Iar femeia îi murise demult de tifos încât omul, rămas singur, s-a mai chinuit vreo trezeci de ani în valea aceea din care n-a apucat să mai iasă vreodată. Văd buturugile arse, negre ca niște oi risipite prin poieni. Fiecare din ele are istoria ei, fiecare ar putea spune o poveste despre cele petrecute pe acolo, despre măreția copacului care a fost tăiat, despre copiii care s-au jucat prin preajmă
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
cât roata carului, iar în jur așteptau cuminți blide cu de mâncare, care cu mujdei, care cu urzici, care cu ciorbă de barabule și cu ce-or mai fi fost... Roată mesei făceau câțiva țânci, așezați pe scaune ori pe buturugi. Nu li se auzeau decât lingurile de lemn lovind blidele și plescăitul zgomotos... Arar, se putea desluși doar vocea răgușită a unei bătrâne care nu prididea s-aducă din fierturi la masă, rostind către înfometați un dulce alint: Horeți, că
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
fost aduse în discuție sl. korociun ce desemna solstițiul de iarnă și se referea la perioada 12 nov. - 24 dec. și un alt cuvânt slav kraciati, “a pași”. Autohtoniștii au propus origine dacica prin comparație cu alb. kerciu “lemn, ciot, buturuga”. Astăzi este acceptată ca fiind cea mai plauzibilă ipoteza ce pleacă de la creațio, insă respinsă chiar de oamenii bisericii pentru motive teologice. În 2001 am adus în discuție termenul scit khursun “soare” reluată în lucrările următoare și în articolul din
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]