189 matches
-
urechi, cu priviri întrebătoare ițite de sub căciulile cât o lume, boierii intră în sala tronului unul după altul. Îi simt că au inima cât un purice și pe buze le flutură întrebarea: „De ce ne-a chemat vodă pe o vreme câinească ca asta?” Fiecare își ocupă locul după rang, în frunte cu mitropolitul, așteptând intrarea domnului. Măria sa Ștefan vodă! a răsunat glasul înalt al ușierului, odată cu deschiderea largă a ușii sălii tronului. Vodă Ștefan, mai mult scund decât înalt, cu fața
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cum și ei, și ele au început să se îmbrace la fel, nu se mai deosebeau unii de alții, nu-și recunoșteau totdeauna bine sexul, și de aici mii de atrocități omenești, pe care ei țin morțiș a le numi câinești sau cinice. Când de fapt ei, oamenii, ne-au pervertit pe noi, câinii, ei ne-au făcut câinoși, cinici, ceea ce e ipocrizia noastră. Fiindcă cinismul este la câine ipocrizie, după cum la om ipocrizia e cinism. Ne-am contaminat unii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
un dulău ciobănesc, cușca se dovedi a fi prea mică pentru două suflete. Incomodat și puțin alertat de îndrăzneala copilei, dulăul voi să iasă din cușcă însă, deodată cu el făcu și Viviana aceeași încercare, dezamăgită probabil de interiorul căminului câinesc. Neavând loc să iasă, Ursu se retrase în cușcă și Viviana deodată cu el, după care, amândoi în același timp au repetat încercarea de a ieși. Simțindu-se captivă în cușcă și neputând să iasă, fetița se sperie și începu
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
meu, se îndepèrteazè, continuându-și singuratic misiunea de descifrare a semnelor presèrate pe drum, lângè copaci sau pe lângè garduri, sunt semnelele teritoriale ale semenilor sèi, cèutând un loc nemarcat unde sè-și lase și el umedul mesaj al trecerii prin câineasca lume, Nu vine, nu poate pleca înainte de a dansa și cu domnul director, sèrbètoritul, soțul ei e la București, e singurè! Încè nu mi-am fècut nici un plan, unde o voi duce dacè totuși va veni, pentru un restaurant e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
de câinii nimănui, am auzit că au mâncat de vie o femeie într-un cimitir, când au găsit-o, în balta de sânge, nu mai avea o pulpă, îi luaseră scalpul, haitele... orașul ăsta plin de muște mari, grase, verzi, câinești, am ascultat un dialog stupefiant la un telefon public, vorbea un italian cu maică-sa: „mamma, e una miseria unica, mamma!”, ei?, mai iubești Capitala? ... Eu sunt născută aici, i-am răspuns, mie îmi place, câteva lucruri ar trebui schimbate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de ziua celui mai sfânt dintre cei vreo cinșpe-șaișpe prea cuvioși sfinți Ioan cu care ne-a procopsit calendarul creștin ortodox, mai avem voie să mai tragem o harașpincă prelungită, ca să putem lua în piept de mâine viața cel puțin câinească imaginată de alde Băsescu și brelocul său agățat la cureaua nădragilor, numit Boc cel mic. Dar eu, pensionarul de serviciu la praștia de tras cu alune în veverițele copilăriei mele, nu am decât să deschid televizorul și însetat de cultură
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
până la Huntsville, aproape de granița cu Tennessee. Homer stătea cu privirea pironită pe indicatorul vitezometrului ce oscila nervos în jurul a 950 km/oră, dar gândurile lui gravitau aiurea, la viața-i de până atunci, mizerabil de agitată, la viața și mai câinească pe care avea s-o îndure acolo, la Houndsville, cum răsbotezase zeflemitor numele orașului spre care gonea. Și, deși gândurile îi erau sumbre, prin mintea lui Homer nu trecu nici o presimțire a teribilului thrill ce-l aștepta în următoarele patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
și hotărât, deveni clar că în toată această luptă inutilă va fi acompaniat de credinciosul său companion, labradorul Bobby Teleferic, căruia, deși nu-i era clar de ce stăpânul său face asemenea năzbâtii, știa foarte bine că, prin natura credinței sale câinești de neclintit, îl va urma până la moarte de va fi nevoie. Clossettino era unul dintre Psihici și satanist de notorietate. Cu toate acestea, Teleferic îl iubea nebunește, pentru că nu stă în firea unui câine să judece firea și preferințele oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
câinilor ar trebui să facă cinste dramei mistice a vieții animale. Shadow - ăsta e un nume bun. I-a plăcut de mine din prima clipă, așa cum fac de obicei câinii. Și asta deoarece cred că în mine sălășluiesc câteva mirosuri câinești interesante. Și mie mi-a plăcut de el. Taticule, câinele ăsta era făcut să trăiască. Habar nu avea ce noroc dăduse peste el. În visele lui, în hoinărelile lui, amărâtul de câine se visează pe Twenty-Third Street, dar n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
părul zbârlit de furie și spaimă. Târgoveții au văzut cu ochii lor ceea ce, până atunci, li se păruse mai mult poveste. Priveau în tăcere lupoaica și puii. Nu erau cățeluși, așa cum nici mortăciunea găsită în pădure nu fusese de neam câinesc. Erau pui de lup alb! Undeva existau și tatăl, și frații, și surorile mai mari, rubedeniile lupoaicei răpuse și ale lupilor cei mititei; alți lupi, și ei cu neamurile lor; haite întregi de fiare albe, ascunse în păduri, după dealuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
au dus spre disperare și umilință urmașii fanarioților din vechea Țară Românească, neofanarioți care au făcut din această frumoasă țară a României un fel de colonie a Bucureștilor. Poate măcar Moldova de dincolo va scăpa până la urmă de această soartă câinească... O urare pentru maghiari Ce mai trebuie atâta școală pe capul românului, când toate problemele lumii au fost deja rezolvate de alții, când România are nevoie doar de tinichigii, după spusele celui mai mare specialist în produse distilate, ajuns președinte
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
strada (evident, pe la „zebră”) se uită, trage cu ochiul, ai zice prudent, în stânga și-n dreapta, să nu intre în vreun bucluc. Oamenii (poate că nu chiar toți!) când orbecăiesc pe calea vieții omenești, nu dau dovadă de atari „prudențe” câinești! Însingurarea cu tot dinadinsul duce la pustiirea sufletului. Fluturele zboară din floare în floare fără a lua cu el nimic dar contribuind la procesul delicat al polenizării, ca florile să dea rodul firesc. „Fluturele-om” cu „aripioarele” sale numite mâini
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
prin crăpătura ușii: «Hingherule, deschide, ce dracu faci? Că vine cineva și ne prinde». El nici nu vroia să ne răspundă. Discuta mai departe cu câinele. Ce dracu și-or fi vorbit, nu știu, că eu n-am învățat limba câinească. Și nici când i-a strigat Anton: «Hingherule, în numele legii te somez să deschizi!» nu s-a sinchisit. Până la urmă a trebuit să plecăm. Când a venit, tăcut și îngândurat, ne-am repezit să-l luăm la rost: «Bine, omule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
noi, Europa Centrală. Alei cu pietricele se reuneau și se opreau la un roind-point spre a ne privi pe tine sau pe mine cum ne aplecăm și ne concentrăm pentru a căuta o minge pe sub un gard viu din lemn câinesc unde, pe pământul negru și umed nu se deslușeau decât un bilet mov, perforat, de troleibuz, și o bucățică de tifon cu vată murdară. O bancă circulară Înconjura un trunchi gros de stejar ca să vadă cine stă pe partea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți care au condus și conduc destinele neamului, câinească vărsătură și josnici vânzători, băutori de sânge care neau despuiat țara de cele mai frumoase valori morale, intelectuale și spirituale, au dărâmat altare, au tâlhărit și tâlhăresc poporul, sărăcindu l până la pieire. Nepăsători și cinici, speranța ne-o îmbracă în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a stăpâni vremelnic material și nu spiritual devenind faună și animal, învinsul, în cazul nostru legionarul, devine floră și îl apropie de Dumnezeu. Caznele îl desăvârșesc pe om și nu îl poate acoperi colbul vremilor mișele, nici urlete, nici mușcături câinești, nici violențe. „Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al Lui.” Pătimirea este creatoare, ea înflăcărează pe om atunci când are un scop măreț, un ideal sfânt și devine punct cardinal în viața sa spre care mărșăluiește
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
lucrul îl stoarce de vlagă... Vinerea ce a urmat și-a luat banii pe deplin meritați și, ca de obicei, a trecut pe la prăvăliile unde era deja cunoscut. Când a ieșit din ultima prăvălie, nu a mai simțit chemarea ceea câinească a crâșmei de peste drum. A stat totuși puțin în cumpănă - să intre, să nu intre - dar până la urmă a renunțat, dând din mână a lehamite. „Mai ducă se dracului! Ia să văd, am să crăp dacă nu intru în crâșmă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cu aceeași măsură moș Dumitru. Treaz îs de dimineață, dar deștept de când m-o făcut mama - a ripostat Pâcu. Gluma îi glumă și treaba îi treabă. Mai bine haideți să ne sfătuim ce îi de făcut, pentru că, pe o vreme câinească ca asta, nici nu poți ieși din casă, dar să mai și pornești la drum lung cu încărcătură - și-a arătat îngrijorarea Hliboceanu. O vreme ca asta poate să dureze vreo trei-patru zile. Apoi, până se mai rup troienele, mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
rusă, Știu acum, tovarășe, ce-ai spus". Tano e neliniștit de zvonul copiilor de pe stradă. Îi plac copiii, se hîrjonesc împreună, dar îl feresc de darurile lor în oase. N-are voie să mănînce așa ceva la vîrsta lui. În ani cîinești, e mai bătrîn decît mine. Șezi, îi spun. Mă mîrîie: Doar n-o să stau ca dogii lui Hette. Cultivatul meu Tano îi știe pe cei doi cîini sculptați de Richard Hette, păzind intrarea în Vila Sonet. Le-a privit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu mine - și o pusesem și pe Penelope să-mi confirme asta În mod regulat -, dar Începusem să mă Îndoiesc serios de validitatea acestei afirmații. Mi-am aprins Încă o țigară de la prima și n-am băgat În seamă privirea câinească dezaprobatoare a lui Millington. Disprețul față de propria-mi persoană Începea să-mi cuprindă umerii ca o pătură caldă, bine-cunoscută. Cât de rea trebuie să fie o persoană ca să nu fie În stare să-și exprime bucuria sinceră, neprefăcută, Într-una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și fiertură de boz, cu rachiu de tescovină și săricică, cu fiertură de mătreața broaștei, de frunze de soc, conuri și muguri de brad, pin sau molid, de coada calului amestecată cu pucioasă, precum și cu ceai din scoarță de lemn câinesc. Alifie din pucioasă și stirigoaie, de iarbă mare și sămânță de cânepă pisată, din șoricioaică, coajă de gorun și leșie de ciocălăi; cataplasme cu zeamă din rădăcini de știrigoaie. Erizipelul (brâncă, orbalț) Boală infectocontagioasă a pielii și a țesutului subcutanat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pătlăgele roșii, usturoi, mărar, lăptișor de matcă, polen, miere de albine. Pofta de mâncare crește prin consum de ceaiuri, Înainte de masă: pelin, măghiran, obligeană, păpădie (mai ales În salată), roiniță, schinel, șovârf, troscot, țintaură, unguraș. Când un copil are "boala câinească", adică o stare generală proastă, nu mănâncă, este slab, nu crește și este mereu bolnav, i se face baie În fiertură de pălămidă, zilnic, timp de 2 săptămâni. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Pentru stimularea secrețiilor gastrice se foloseau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bea câte o cană Înainte de mese. Ceai de nalbă mare, 2 lingurițe la o jumătate de litru de apă fierbinte, care se bea Într-o zi. În caz de atrepsie (tulburare gravă de nutriție la copii), numită În popor "boala câinească" și explicată printr-o stare generală proastă, când copilul mic este slab, nu crește, mereu tânjește și bolește, se face bolnavului scăldătoare (baie) cu apă de izvor, În care s-a fiert pălămidă seacă (planta Întreagă, cu tot cu rădăcină). Tratamentul se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tei, de obligeană, busuioc, muștar alb, ghințură. Pofta de mâncare crește prin consum de castraveți murați ( Între mese), de ceapă, lămâie, morcov, țelină, pătlăgele roșii, usturoi, mărar, suc de coacăze, miere de albine, pelin, propolis. Când un copil avea "boală câinească", manifestată prin lipsa poftei de mâncare, slăbire, Încetinirea creșterii și stări de moleșeală, se făceau băi repetate cu fierturi din planta părul ciutei, din pălămidă grasă sau pălămidă seacă, din frunze și coajă de mesteacăn tânăr. Deasemenea se făceau băi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de brusture, de ghințură galbenă, pelin negru, rută, frunze și coajă de mesteacăn, de crușin, ghimbir, pătlagină, plop cenușiu, crețișoară, anghinare, cicoare, păpădie, afin, coada calului, fragi, hamei, frasin, iarbă mare, merișor, pir, porumbar, porumb, nap, linte. RAHITISM (strâns, boală câinească, ceas rău, strânsoare, samca, socote) Boală a sistemului osos, În care nu se poate depozita suficient fosfat și carbonat de calciu, astfel că oasele rămân moi și osificația Întârzie. Se manifestă prin dureri În piept, tuse, respirație greoaie, hârcâituri În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]