199 matches
-
nu și-o permitea, a celor de la Grand. Mergi și devino un cântăreț mare, mergi și cucerește lumea, nu te uita niciodată în urmă cu regret, ci cu mulțumire. În viață, numai cei ce n-au înțeles-o amestecă loialitatea câinească cu loialitatea vocației și destinului unui om, care e mai presus decât toate. Or, oamenii nu aparțin nimănui decât lor înșiși, iar tu nu numai că ne-ai încântat cu talentul și patima nemaipomenită pe care le ai pentru muzică
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Nimic nu vezi, cum îmi reproșa taică-miu’. Atunci am luat foarfeca și am plecat rapid. Doar aveam o misiune de dus la bun sfârșit. Pe drum însă, la un moment dat, mi-a atras atenția un gard de lemn câinesc și am început să-l tai cu acea foarfecă după care mă dusesem. Am tăiat o cracă și eram fascinat de proprietățile miraculoase ale foarfecii, proprietăți pe care atunci i le descopeream cu adevărat. Mă fascinau netezimea tăieturii, frunzele care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pe care le lăsa dâra În urma ei, această servitoare fugită de la stăpân și bătând acum ciamburul pe ulițele Bucureștiului, ca Într-o junglă erotică răsunând tăcut și Înfundat de mârâitul, de miorlăitul, de grohăitul tuturor chemărilor sexuale de pe lume. Nuntă câinească pe ulița mare, cu dulăi de curte și cu javre de apartament Îmbăloșați după o cățea În călduri, și printre care mă nimerisem și eu, cel din urmă și, de aceea, primit cu uitături de bestii lubrice stingherite, Într-o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acasă. Aici să adaug că Nero, sub aparența lui înfricoșătoare, e cea mai blândă făptură pe care am văzut-o: nu numai că nu mușcă pe nimeni, dar se lasă călărit cu îngăduință și chiar cu un fel de generozitate câinească evidentă de două mâțe din vecini (botezate de mine Pisicoi unu și doi), care-și fac culcuș pe spinarea lui, și se lasă tăvălit, hărtănit de un puști haios, tot de prin vecini, căruia eu îi zic Fiorosu. Acesta nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
timpul pornirile sale violente - le prinde de un picior, le rotește deasupra capului și le azvârle cu toată puterea, curios să vadă dacă se rup sau nu. Până acum au scăpat. Despre Nero trebuie să mai spun că, impresionat de câineasca lui inteligență comparabilă cu cea omenească, m-am hotărât să-l dresez ori mai degrabă să caut să pătrund în universul lui, să pot să-i traduc comportamentul în limbaj omenesc. Iar când o să fiu mare, am să mă fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
În 1911 am început a fierbe și a distila rachiu de poame de casă și sălbatice dintre care unele mi-a dat un spirt bun de medițină contra reumatismului, fert din poame de soc, de călin (păltinei), lemnul câinelui, mure câinești, mure negre, afine, căpșune, smeură, scoruș și rozii, care este cel mai escelent rachiu de medicament. În 1913 au plecat fiul al patrulea de la a doua soție, Horațiu Virgin C. Folea tot în Statele Unite din America. Din acești numiți fii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
noi, Europa Centrală. Alei cu pietricele se reuneau și se opreau la un roind-point spre a ne privi pe tine sau pe mine cum ne aplecăm și ne concentrăm pentru a căuta o minge pe sub un gard viu din lemn câinesc unde, pe pământul negru și umed nu se deslușeau decât un bilet mov, perforat, de troleibuz, și o bucățică de tifon cu vată murdară. O bancă circulară Înconjura un trunchi gros de stejar ca să vadă cine stă pe partea cealaltă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a primit cu brațele deschise? Ești o stea! Strălucești! Dar lumina ta e rece! Măria ta porți încă o coroană cu vulturi mari. O "Împărăție", spune el mai încetișor, care, din păcate, nu mai este... Trufia-i ca râia aceea câinească de care nu scapi cu orice ai unge-o. Cine-s eu?! Un mărunt voievod al unui popor de ciobani... Anevoie-i a înțelege rosturile țării, pentru cineva care... Maria, chinuită, strigă isteric aproape: Măreața Principesă a "Împărăției ce nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți care au condus și conduc destinele neamului, câinească vărsătură și josnici vânzători, băutori de sânge care neau despuiat țara de cele mai frumoase valori morale, intelectuale și spirituale, au dărâmat altare, au tâlhărit și tâlhăresc poporul, sărăcindu l până la pieire. Nepăsători și cinici, speranța ne-o îmbracă în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a stăpâni vremelnic material și nu spiritual devenind faună și animal, învinsul, în cazul nostru legionarul, devine floră și îl apropie de Dumnezeu. Caznele îl desăvârșesc pe om și nu îl poate acoperi colbul vremilor mișele, nici urlete, nici mușcături câinești, nici violențe. „Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al Lui.” Pătimirea este creatoare, ea înflăcărează pe om atunci când are un scop măreț, un ideal sfânt și devine punct cardinal în viața sa spre care mărșăluiește
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați) - herba - Urtica dioica (urzică mare) - herba - Achillea milefolium (coada șoricelului) - herba - Rubus fructicocus (mur de pădure) - lăstari - Lonicera caprifolia (caprifoi) - herba - Viburnum lantana (călin) - scoarță - Actium lappa (brusture) - rizomi - Vaccinium myrtillus (afin) - fructe - Vaccinum
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261781_a_263110]
-
Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați) - herba - Urtica dioica (urzică mare) - herba - Achillea milefolium (coada șoricelului) - herba - Rubus fructicocus (mur de pădure) - lăstari - Lonicera caprifolia (caprifoi) - herba - Viburnum lantana (călin) - scoarță - Actium lappa (brusture) - rizomi - Vaccinium myrtillus (afin) - fructe - Vaccinum
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261782_a_263111]
-
Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați) - herba - Urtica dioica (urzică mare) - herba - Achillea milefolium (coada șoricelului) - herba - Rubus fructicocus (mur de pădure) - lăstari - Lonicera caprifolia (caprifoi) - herba - Viburnum lantana (călin) - scoarță - Actium lappa (brusture) - rizomi - Vaccinium myrtillus (afin) - fructe - Vaccinum
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263157_a_264486]
-
Coacăze negre, albe sau roși și agrișe: 0810 30 10 - - Coacăze negre 12 11 - 0810 30 30 - - Coacăze roșii 12 11 - 0810 30 90 - - Altele 12 - - 0810 40 - Afine, și alte fructe din specia Vaccinium: 0810 40 10 - - Merișor, lemn câinesc sau afine de munte (fructe din specia Vaccinum vitis idaea) 9 Exceptat - 0810 40 30 - - Fructe din specia Vaccinium myrtillus 9 4 - 0810 40 50 - - Fructe din specia Vaccinium macrocarpon și Vaccinium corymbosum 12 4 - 0810 40 90 - - Altele 12
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați) - herba - Urtica dioica (urzică mare) - herba - Achillea milefolium (coada șoricelului) - herba - Rubus fructicocus (mur de pădure) - lăstari - Lonicera caprifolia (caprifoi) - herba - Viburnum lantana (călin) - scoarță - Actium lappa (brusture) - rizomi - Vaccinium myrtillus (afin) - fructe - Vaccinum
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
montane acide, cu drenaj bun și evitând solurile podzolice pseudogleizate și cu drenaj slab. Trecerea de la pădure spre pășune sau teren cultivat este de obicei de o liziera de arbust alcătuită din specii că alunul, șocul, cornul, calinul, sângerul, lemnul câinesc. Fauna din spațiul geografic băimărean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din zona carpatica, valoroase cinegetic: cerbul, căpriorul, lupul, vulpea, iepurele, jderul, veverița. Aceste specii sunt frecvente în zona pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
înconjurător aparțin în întregime zonei pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna și dealul Ciungilor-Ilișești. Subarboretul acestor păduri este format din lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Rosa canina), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
avut statut de sat în componența căruia intrau câteva cătune. După aplicarea Legii comunale elaborate de către domnul A.L.Cuza, devine comună, reședința plasii Baltă.În legătură cu populația localității, cea mai veche informație provine din anul 1861, când Țăndăreiul, cu cătunele Câineasca, Strachina și Musteanca avea 261 case și 310 familii. În anul 1874, când primar era Grigore Popescu, comuna avea o populație de 1235 locuitori, fiind una din cele mai mari comune din cele 22 câte avea plasa Baltă. Prin Legea
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
I.Toma, V.Constanda, G.B.Șerban și Preda Hagianu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Țăndărei avea statut de comună rurală și făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița. Ea era formată din satele Țăndărei, Strachina, Cotul-Iepure, Valea Tronii, Câineasca și Nicolești, cu o populație de 2900 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Țăndărei, cu satele Țăndărei, Strachina și Mihail Kogălniceanu, cu o populație totală de 4431 de locuitori
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
a comunei. Stejericile, tufanii, ulmii, perii răzleți care s-au păstrat până pe la 1960 aminteau de pădurile din partea locului. În pădurea moșteneasca de la Zorleasca, se mai păstrează stejari multiseculari. În partea locului cresc salcâmi, carpeni, jugaștrii, perii pădureți, isica, lemn câinesc, salba moale, gherghinari, măceși, porumbari, aluni, corni, ulmi, stejari, garnița, tufa, etc. Poluarea de la platformă industrială de la Slatina se resimte mult și aici. Vârfurile copacilor din pădure se usucă, frunzele pomilor fructiferi se usucă și cad în plină vară. Floră
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
500 de arbori, dintre care 400 de tei, 300 de plopi (ambele soiuri la o înălțime de circa 4,5 m), 200 de carpeni, 200 de ulmi, 300 de paltini, 400 de jugaștri, 400 dealuni, 400 de bucăți de lemn câinesc, 100 de călini, 300 de sângeri, 100 de stejari (cu o lungime de șase palme), 100 de clocotici (sunătoare), 300 de cireși, 300 de dârmoji, 100 de frasini, 200 de soci, 100 de fagi, 100 de iove (o varietate de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
400 de aluni, 400 de carpeni, 300 de călini, 400 de corni, 200 de dârmoji, 400 de clocotici, 500 de sângeri, 300 de pădureți, 200 de plopi, 200 de soci, 200 de mălini și 1.500 de bucăți de lemn câinesc. Întreaga comandă urma să fie adusă „din pădurile clerului cele mai apropiate”. În 1860 ministrul de interne Mihail Kogalniceanu a dispus pentru prima dată luminarea parcului cu felinare ("„fânare”"), licitație câștigată în vară și finalizată în august de Simon Iosipovici
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
anuală în jur de 10 °C; -lumină care ajunge până la suprafața solului, filtrată printre coroanele arborilor; de aceea există numeroase plante erbacee și arbuști. -arbori : carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arțar, cireș sălbatic; -arbuști: măceș, păducel, șoc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar; -plante erbacee: golomăț, păiuș etc. -animale nevertebrate: viermi, paianjeni, melci, insecte, etc. -animale vertebrate:brotăcel, șopârla, șarpe, cuc, lup, vulpe, etc Pădurile de fag (numite și "făgete") sunt răspândite în zonele cu altitudini de 600-1300 m. Pădurile
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
Prutului, pe o fâșie restrânsă s-a conservat, datorită gardului de sârmă ghimpată,o vegetație de tip zăvoi. Dintre arbori și arbuști se întâlnesc: plopul alb, plopul tremurător, sălcia albă, cireșul sălbatic, mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
și a vegetației de luncă. La limita estică a comunei întâlnim pădurea Bercica formată din stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, ulm, frasin, păr și măr sălbatic, arțar și jugastru. Arbuștii din această pădure sunt: păducelul, gheorghinarul ("Physalis alkekengi)", lemnul câinesc, cornul, sângerul. Stratul ierbos este alcătuit din: firuță, trifoi, colilie, păiuș, pir, coada șoricelului, volbură, măturică, pelin, laptele cucului, ceapa ciorii. La marginea pădurii Bercica, sau pe coasta D. Bobului și D. Viilor, cresc porumbarul, măceșul și mărăcinișuri. Datorită condițiilor
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]