561 matches
-
folosită în casă sau în curte; și furca fixată în tavan sau la grindă - utilizată, de obicei, la răsucirea tortului 1. În afara fusului obișnuit, s-a mai folosit și „druga”, un fus mai mare și mai gros, utilizat pentru torsul câlților și în răsucitul tortului sau a lânii. Tocălia 2, alături de fus și de drugă, a ajutat și la răsucit firele toarse de in sau cânepă. A fost frecvent folosită la răsucirea sforii groase de Fig. 1 Cânepa se bătea cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
borangicului 1Urzitor - Mașină de urzit pânza.2Letcă -(Reg.) Unealtă manuală care servește la depănatul firelor pe mosoare.3Meliță - Unealtă de lemn, folosită pentru zdrobirea și curățarea cânepii și inului de părțile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau pentru a obține câlții de meliță.4Rășchitor - Unealtă pe cere se deapănă tortul, lâna de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul sau jurubiță. De toamna târziu și până în primăvară, se auzea neîntrerupt, ca într-un ritual, zgomotul vătalelor 1 care băteau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și fărâmițarea tijei vegetale, care cădea sub formă de puzderie 2, rămânând fibra lungă. Pentru a se îndepărta ultimele puzderii, fuioarele erau date pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu fibra lungă și „bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere sau țolince, bucii erau torși mai groși sau mai subțiri. Iarna se organizau clăci la tors de cânepă, cu care ocazie se cânta din fluier, se spuneau ghicitori și snoave sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și rădăcini de podbal. Oblojeli cu boștină de miere, ceapă roșie stropită cu oțet sau cu rachiu, ghindă fărămițată și prăjită, cu borș proaspăt sau cu amestec de chișleag și huște de porumb, cu nisip și sare caldă. Afumări cu câlți, puzderie sau sămânță de cânepă. Inhalații cu fum din planta orbalț sau de măselariță, puse pe jeratic. Gargară cu fiertură din frunze de ciumăfaie, măselariță sau orbalț, fără a se Înghiți ceaiul deoarece este toxic. Spălări cu fiertură de morcovi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe vârful nasului ori la nări. Legători la ceafă cu cartofi cruzi, tăiați mărunt și stropiți cu rachiu sau spirt, cu ceapă mărunțită și frunze de hrean, stropite cu rachiu de tescovină, cu rădăcini de hrean date prin răzătoare, cu câlți de in și albuș de ou, cu felii de pâine Înmuiate În vin, cu frunze de pătlagină, cu fiertură din nuiele de stejar sau din vâsc crescut pe stejar. Inhalații cu apă rece, saramură, oțet diluat, rachiu, zeamă de coada
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de ulei de migdale, sau prin spălături cu fierturi din flori de mușețel și din planta boașele popii. SURDITATE Pentru otită cu guturai (de năjit), Într-o ceapă scobită, se pun râme spălate În vin alb. Se Înfășoara ceapa În câlți și se pune la copt, În spuză. Când s-a copt bine, ceapa se scoate din sobă sau din cuptor, iar lichidul se picură câte 3 picături În fiecare ureche. Contra scăderii auzului, se foloseau următoarele tratamente: Se introducea În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fiert cu lapte dulce și făcut pastă; cu sămânță de cânepă pisată și muiată În apă caldă; cu amestec de făină de grâu și cartofi fierți, făcuți piure. Picături În ochi cu apă de viță de vie sau cataplasme cu câlți de in, plămădiți În rachiu de drojdie. Spălături la ochi cu ceai de albăstrele, de aloe, din rădăcini de boz, bunghișor sălbatic, din semințe de busuioc, de cimbrișor, de coada boului, de crăițe, de lemnul Domnului, lumânărică, frunze de măr
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rostopască, troscot roșu, urzică, vâzdoage. Fierturi și amestecuri de bujor cu lapte dulce, buruieni albe cu lapte dulce, căline cu vin alb, rădăcini de crăpușnic cu lapte dulce, limba boului cu vin alb, flori de sunătoare cu untdelemn. Afumări cu câlți de cânepă sau cu pânză de in. Ungeri cu lapte dulce nefiert, cu miere de albine amestecată cu rachiu, cu rășină de brad, seu de oaie, seu de vită, untdelemn și praf de var stins, cu untură de bursuc ori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lumbago, sciatică) Se caută locul dureros cu ajutorul unui ou proaspăt, care se pune pe spatele bolnavului și se poartă În sus și În jos, până se sparge: În acel loc este junghiul! Se aplică apoi peste gălbenuș, o legătoare cu câlți, cu cărămidă arsă pisată, ceapă fiartă, tărâțe de grâu, hoștină prăjită, hrean dat prin răzătoare; piper negru măcinat, rachiu de drojdie, tămâie sau tutun mărunțit, toate cât mai fierbinți, atât cât poate suporta bolnavul. Pe locul dureros, se mai pun
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gulii fierte, pisate; din usturoi pisat, făină de grâu, miere de albine și praf de pușcă; din ceară albă, ceapă coaptă și untdelemn; din turtă de făină de grâu și mei; din fasole neagră arsă, pisată, amestecată cu scrum de câlți de cânepă; din miere de albine și burete pucios. Spălări și comprese cu fierturi din rădăcină de brusture pisată. În caz de bubă neagră malignă, se aplică pe rană burete uscat de bubă rea și se fac spălături cu fierturi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
hârtie vânătă și să o ungă cu miere și cărămidă nouă sau oală, să piseze și să ia albușul de la 7 ouă, să radă săpun cu rachiu și oțet tare, să le bată bine și să le puie pe hârtie, câlți de in peste miere sau păr de capră roșie și să pună acelea toate părți câlți sau peste păr și să puie blasture (plasture) la junghi și să o lege bine, să șadă 24 de ceasuri. De 3 ori să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să ia albușul de la 7 ouă, să radă săpun cu rachiu și oțet tare, să le bată bine și să le puie pe hârtie, câlți de in peste miere sau păr de capră roșie și să pună acelea toate părți câlți sau peste păr și să puie blasture (plasture) la junghi și să o lege bine, să șadă 24 de ceasuri. De 3 ori să facă așa. Pentru junghi: să cumpere mărgelușe mici, albastre, să le piseze și să bea cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
te freci cu boz. Năjit (otită, alte afecțiuni ale urechilor): să pui pe ureche usturoi pisat sau să bagi o măslină În urechea bolnavă. Alt leac: râme spălate, cu vin alb, să le pui Într-o ceapă scobită, Învelită În câlți uzi, să se coacă În spuză, s o storci apoi și să pui 3 picături Întro ureche și 3 În cealaltă. Vătămătură (afecțiune externă sau internă, mai ales la burtă): să iei iarbă de vătămătură sau iarba ranei, să faci
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
doar de câteva ori, ea plutește ca o uriașă aripă neagră deasupra Întregului text. Sub forma timidității excesive, maladive, la Început („Mă simțeam bolnavă. Nu puteam vorbi dacă Îmi adresa cineva cuvântul. Vocea Îmi era Înțepenită În gât, năclăială și câlți.”), a lucidității cucerite mai apoi, dar cucerite doar spre a mai crea un handicap. Limitată prin datele biologice, Sylvia Plath suferă cumplit că Într-o lume din care convențiile Încă n-au dispărut (suntem În anii ’50) trebuie să poarte
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu ghimpi") Nu intuim un sentiment al înălțării în tot ciclul, pentru a putea face apropierea de "Cântare omului" (Arghezi "La stele"). Adrian Păunescu nu cântă feeria nopții, mrejele diamantine; îi lipsește, în acest ciclu sentimentul prometeic: "O, strigăm sub câlții lăptoși de decembrie/ La stelele cerului cum strigăm la noi". De aceea, în poemul "Moduri", omul este situat departe de marginea stelelor. Am cunoscut așadar limitele condiției umane, asediul pe care îl încearcă poetul. În finalul volumului, Adrian Păunescu face
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cîne, să pui la rană o para și să o dai cui ți-o descînta. Cînd te mușcă un cîne, să nu-l omori, că nu se mai tămăduiește rana. Cînd copilul este mușcat de vreun cîne, să ceară spălător (cîlți cu care se spală blidele), să puie la mușcătură și păr de-a cînelui, să-l afume. Tot așa face cînd se sperie din pricina vreunui om: să-i ceară vreo șuviță, să-l afume. Tot de speriat îi bun și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
La casa unde a murit cineva, nu se spală rufele și nu se spoiește o săptămînă, fiind rău de moarte pentru cei rămași în acea casă. Cînd se duc să dreagă mortul (înfig mestecăul în mormînt, pun acolo tărîțe, aprind cîlți), se duc și se întorc muți, ca să nu moară ăi de-acasă. Cînd stăpînul unei case noi face pomană pentru morți, nu o face în casa lui, ci în altă casă, fiind rău de moarte. Spre a afla ori de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dănilă spune că nu are la el blestemurile părintești și-l obligă pe diavol să-i ducă acasă burduful cu bani. Acasă își pune copiii să aducă și să folosească cum știu ei mai bine ragila și peptenii de peptănat câlți, încât darcul a scăpat cu mare greu din mâinile lor. Astfel Dănilă scăpând deasupra nevoiei, a mâncat și a băut și s-a desfătat până la adânci bătrânețe, văzându-și pe fiii fiilor săi împrejurul mesei sale. În numărul din 1
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
antice, oricum ar fi traduse, nu numai pierd foarte mult, ci nu mai valorează nimic, nu par să mai aibă vreun miez, nu se mai află în ele nicio calitate care să le facă cât de cât respectabile, rămân doar câlții, cenușă. Ceea ce nu se întâmplă cu operele clasice moderne.469 Soluția pentru a depăși dificultățile de această natură constă în imitație, prin care se poate crea ceva nou, urmând cât mai îndeaproape posibil un model preexistent, dar cu mijloace și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dulapului/ Ștearsă de datină,/ Când eu mie nu îmi pot fi cântar/ Și toate punctele reper/ Ale lumii se clatină,/ Rar, tot mai rar ?,/ Sunt eu ființa din oglindă,/ Sau doar o formă umplută cu lapte / Ca o păpușă cu câlți ?" (Un altul) Oglinda nu este altceva decât o reiterare a paradoxului, o redare a lui, sub o altă formă. Oglinda poate fi, de data aceasta, acea punte de trecere, între cele două existențe promovate de autoare, sau poate fi poemul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Vasile Marin a vrut să vadă ce fac și să-și apere averea dar l-au prins, și în câteva minute exclamând „spion, spion” l-au pus la zidul casei să-l împuște. Între timp, neliniștit, în cămașa mea de câlți, am strigat de la nuc (fără să știu ce se întâmplă), tată, tată, și rușii beți au auzit. Când m-au descoperit prăpădit și gol m-au dus lângă tata, care m-a luat în brațe și ă n-au mai
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Este tezaurul nostru sufletesc. Îl păstrăm absolut toată viața în forma lui cea mai emotivă. Vă invit să vă recunoașteți în fotografii ! Vă mai invit să vă aduceți aminte: a) CUVINTE RARE: a bruftului a certa; cadril joc cu mingea; câlți rezultatul prelucrării cânepii; erau cămăși de câlți, in (mai fin) și borangic (mătase) scumpe; ciutură lanț cu găleată (din lemn); codâlghit greșit; corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
toată viața în forma lui cea mai emotivă. Vă invit să vă recunoașteți în fotografii ! Vă mai invit să vă aduceți aminte: a) CUVINTE RARE: a bruftului a certa; cadril joc cu mingea; câlți rezultatul prelucrării cânepii; erau cămăși de câlți, in (mai fin) și borangic (mătase) scumpe; ciutură lanț cu găleată (din lemn); codâlghit greșit; corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
fel de tron, și patul îngust, - atât de îngust încât nuți puteai imagina dormind pe el un om întins pe spate, - făcut dintro scândură groasă sprijinită la capete pe doi butuci. Pe scândură era întins un fel de țol din câlți de cânepă, care fiind mai scurt lăsa vederii asperitățile lemnului nefinisat. Pe peretele dinspre răsărit, icoana Învierii lui Hristos zugrăvită în culori foarte vii era luminată de o imensă candelă suspendată de tavan cu trei lanțuri de argint ciocănit, lanțurile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
s-o înveți; iar meseria lui era cu deosebire grea și cerea ucenicie lungă. Un bun dogar, care să se priceapă să încheie bine doagele, strângându-le cu ajutorul focului și al cercurilor de fier, fără să folosească nici rafia, nici câlții, nu se întâlnește pe toate drumurile. Yvers știa asta și de aceea era mândru. Meseria ți-ai mai putea-o schimba, dar cel mai greu este să renunți la ceea ce ai învățat, la propria ta iscusință. Dogăritul este frumos, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]