326 matches
-
bunicii nu scotea nici un pic de fum, deși era veche de cincizeci de ani, farfuria scobită de deasupra prin care ieșea gura zveltă a sticlei era de porțelan incrustat în minunate culori, o mână meșteșugită o împodobise cu grațioase scene câmpenești, și ochii mei se întorceau adeseori din cartea de citire de la copiii zâmbitori cu cravate pionierești înspre delicate scene bucolice în care un tânăr cu haină albastră ținea o mandolină în mâini și cânta unei grațioase domnișoare cu rochie roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
proaspăt desprinsă a cepei. După o drumeție mai lungă prin pădurea de conifere și foioase, întunecată ca-n povești, s-a deschis dintr-odată o pajște pe care, anunțată de gălăgie și fanfară, se desfășura la mese lungi o serbare câmpenească cu multă bere. Mulțime de popor se adunase acolo. Se purtau costume populare și pălării vânătorești. Tarabele te invitau să arunci la țintă în turnuri de cutii de tablă sau să tragi cu pușca, dar și să câștigi flori artificiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
M. Eminescu - epigrama -specie lirică, de obicei un catren, care satirizează defecte umane, încheindu-se întotdeauna printr-o poantă. Exemplu: Unui poet netalentat de C. Pavelescu - idila - specie a liricii peisagistice având ca obiect zugrăvirea vieții pastorale și a obiceiurilor câmpenești. Exemplu: Rodica de V. Alecsandri - imnul - specie a genului liric ce preamărește patria, eroii, evenimentele de importanță națională, devenind simbol, repetabil în momente solemne și putând fi însoțit de muzică. Exemplu: Deșteaptă-te, române! De A. Mureșanu - meditația - specie a
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
se zice cumcă igiena este arta prin care sănătatea, se perfecționează, legea aceasta, care cere ca-n băile publice să se puie două zile pe săptămână la dispoziția guvernului băi gratis din compartimentul destinat poporațiunei sărace, arătîndu-se, în naivitatea stilului câmpenesc, că guvernul are nevoie de spălătură și Camera de lăutoare; apoi proiectul d-lui Chițu despre Academie, în a căruia espunere de motive vorbește despre generozități particulare; toate aceste încercări de stil sânt de o natură atât de gravă și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
populare ale literaturii române din Transilvania”, din formularea istoricului literar Ion Breazu. Fiind una dintre primele mărturii ale unui interes pentru folclor focalizat din perspectivă romantică, el se Înscrie, În același timp, pe firul unei lungi tradiții. Culegerea de Cântece câmpenești cu glasuri românești, tipărită la Cluj-Napoca În 1768 (În care am depistat motive și versuri prezente În poezia din 1838!), infuzia folclorică din paginile Țiganiadei sau prelucrările populare ale lui Ioan Barac XE "Barac" reprezintă câteva repere ale unei evoluții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
constituire pe țară a Forumului Organizațiilor Culturale Neguvernamentale. Au participat Nicolae Dabija, Iurie Roșca, Mircea Druc deputatul C. Belan, scriitorul Pavel Coruț, Vlad Bejan ș.a. 20-21-V Zilele Gintei Latine cu acțiuni la Casa Pogor, seară de poezie Leonida Lari. Serbare câmpenească la Mircești, expoziție dedicată poetului Vasile Alecsandri deschisă la biblioteca din comună, program cultural variat. Recitalul de poezie a fost susținut de Leonida Lari, Vasile Năstase, Agnesa Roșca, Vladimir Rusniac (Basarabia), Ionel Stoic, Vasile Barbu (Voivodina), Adina Popa și Ada
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
interpretată în concert. PARAFRAZĂ- piesă muzicală instrumentală de virtuozitate care constituie o prelucrare liberă a unei teme cunoscute. PASSACAGLIA- dans de origine spaniolă și italiană, cu mișcare lentă și gravă. PASTORALA- compoziție muzicală în care sunt evocate crâmpeie din viața câmpenească, rurală. POLCAdans popular originar din Boemia, în ritm viu, sprinten. POLIFONIE- artă și știință a suprapunerii coordonate a mai multor linii melodice care se află în relații armonice, fără ca în ansamblu ele să-și piardă individualitatea melodică. POLONEZAdans de origine
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
partid. Termen: 30 martie. Colectiv: Chelaru Cristea, Floareș Alecu, Florea Pavel, Nagâț Dumitru, Grunzu Nicolae, Dodea Ilie, Larger Ermil, Iancu Elena". În perioada 23-30 aprilie 1976, s-a desfășurat manifestarea "Omagiu muncii", ce a reunit luări de cuvânt, spectacole, serbări câmpenești, premieri, seri de dans, expoziții, acțiuni de muncă patriotică 54. Ați participat la "Omagiu muncii"? D.T.: Nu, nu am participat. S.B.: În ședința de secretariat din 25 mai 1976, a fost aprobat un plan de măsuri privind evocarea împlinirii a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ceaușescu. Și stăteam pe deal acolo, cum spuneam noi la Izvorul Mureșului. Era și o cantină acolo, și un bucătar foarte bun, Gyuri, care știa să tranșeze și să prepare foarte bine purcelușul. Se făceau grătare, mici. S. B.: O câmpenească din asta. D. T.: Da, era chiar o serbare câmpenească. Toți veneau, nu erau discriminări la faza asta. Ca un picnic mai mare, așa, la nivel de UASCR, dacă erau vreo 150-200 de oameni. Nicu a spus: Domnule, invităm tot
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Izvorul Mureșului. Era și o cantină acolo, și un bucătar foarte bun, Gyuri, care știa să tranșeze și să prepare foarte bine purcelușul. Se făceau grătare, mici. S. B.: O câmpenească din asta. D. T.: Da, era chiar o serbare câmpenească. Toți veneau, nu erau discriminări la faza asta. Ca un picnic mai mare, așa, la nivel de UASCR, dacă erau vreo 150-200 de oameni. Nicu a spus: Domnule, invităm tot poporul!". Și stăteam acolo până pe la 12.00-1.00 noaptea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
centrul stațiunii și acolo, la parter, în holul mare de la intrare, era un salon unde erau 10-12 scaune. S. B.: Era nucleul acolo. D. T.: Da, eșalonul. Eram invitați să mai stăm la povești. S. B.: La o prelungire de câmpenească. D. T.: Să mai stăm la un pahar de vin, la o țuică bună, la o alună, la un Pepsi, la discuții pe diferite teme, foarte libere. S. B.: O glumă, un banc. D. T.: Îi plăceau bancurile. Îl chema
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cunoscută, deoarece, în cea mai mare măsură, dispăruse în contact cu aerul; rezistaseră cele din morminte, catacombe, din Pompei, Herculaneum și Stabies, acoperite de erupția Vezuviului. Pictura era realizată pentru acoperirea pereților locuințelor bogate și a mormintelor: scene mitologice și câmpenești, naturi moarte. Mozaicul era răspândit peste tot: case, prăvălii, grădini, folosind piatră, marmură, email și realizând scene mitologice, de familie, bătălii etc. Literatura latină o imită pe cea greacă; în genul epic se remarcă: Livius Andronicus, Naevius Publius Vergilius Maro
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și despre talentul comunicării eficiente. Pe scurt, nu e recomandabil să te porți la o reuniune diplomatică așa cum te porți la bodegă, sau la o întâlnire restrânsă de partid. La fel, nu e recomandabil să te porți la o serbare câmpenească așa cum te-ai purta la susținerea unei teze de doctorat. Or, felul de a fi și de a vorbi al politicienilor noștri e de o tristă monotonie. În general, n-au decât o singură coardă, cel mult două. Ori se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
dansului popular românesc pe binecredincioși și pe îngerii din grădina raiului. Vestit interpret de muzică populară la fluier și la caval , a fost și Ghedeon Cânduleț, născut în 1877 și plecat pe drum fără întoarcere în 1949. Era animatorul serbărilor câmpenești, angajat de drept la petrecerile tinerilor intelectuali ai satului în vremea vacanțelor. Când a părăsit lumea aceasta pe care a știut s-o iubească, a fost regretat de toată obștea satului. Gheorghiță al Stanii (Gheorghe Ursu), viorist balaoacheș, zeci și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
drumului, babele de tot bătrâne șed torcând la umbră pe prispă și moșnegii adunați la crâșmă își petrec restul vieții lor bând și povestind. Abia sara, când satul devine centrul vieței pământului ce-l înconjură, se începe acea duioasă armonie câmpenească, idilică și împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede și aurite pe jumalțul cel adânc și albastru al cerului, buciumul s-aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor împle satul, carile vin cu boii osteniți, scârțâind, din lanuri, oamenii vin cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
glasuri molcome, venite din alte timpuri. Întocmai ca în poemul baudelairean, Les correspondances, senzațiile (auditive sau vizuale) se întrețes în mod natural abia sara, când satul devine centrul vieței pământului ce-l înconjură și când se începe acea duioasă armonie câmpenească, idilică și împăciuitoare 24. Când ar părea că satul trebuie să adoarmă, trudit de munca istovitoare de peste zi, abia atunci el se arată în toată splendoarea sa, prinzând viață, înviorat de răcoarea serii, uitând cu totul apatia și moleșeala de peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
străinătate..." Mai toată lumea bună a Iașilor era abonată la Teatrul Național din Copou. Lojele erau ticsite cu mobilier și covoare aduse de acasă, așa că nu semănau una cu cealaltă. Balurile mascate adunau periodic protipendada; poporănii de rând nu ratau petrecerile câmpenești de la Pester, la Manta Roșie, la Șoituz, dar mai ales la Copou, unde spune Rudolf Suțu "lua parte o lume imensă, cu colb până-n naltul cerului, cu copii călcați în picioare și cu rochii rupte și pălării turtite..." Pe post
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
avînd obligația să organizeze în timpul liber și la sfîrșit de săptămînă, cu ocazia sărbătorilor legale, acțiuni turistice de masă și recreativ-distractive, de largă accesibilitate - excursii, drumeții, expediții, concursuri de orientare turistică, practicarea cicloturismului -, precum și participarea la manifestări cultural-sportive și serbări cîmpenești. Excursiile și drumețiile se vor organiza, de regulă, în jurul localităților, urmărindu-se introducerea și cuprinderea în circuitul turistic a zonelor de agrement, a monumentelor naturii și istorice, a locurilor tradiționale în care se organizează, de regulă, manifestări cultural-educative. Articolul 6
DECRET nr. 149 din 1 ianuarie 1978 privind organizarea şi dezvoltarea turismului de masa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127211_a_128540]
-
comune de existență”2; exotismul reprezintă o formă deviată de „protest liric împotriva condiționării arbitrare a vieții individuale.”3 La Lesnea criticul observă fecunditatea, ceea ce îl duce uneori la „inspirația eclectică”; sunt subliniate îndemânarea și ușurința versificației, viziunea... pastelistă, respirația câmpenească (George Lesnea-Argint4Ă. Din creația lui Mihai Beniuc, Vladimir Streinu comentează volumele Cântece de pierzanie (1938Ă, Cântece noi (1940Ă, Poezii (1943Ă, Orașul pierdut (1944Ă, Un om așteaptă răsăritul (1946Ă. Sunt stabilite mai întâi influențele, cu o pedantă precizie: Arghezi, Bacovia, D.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
animale, în condițiile prevăzute de normele în vigoare, de către deținătorii de animale și/sau de administrația domeniului public; ... j) neasigurarea dotării și amplasării de WC-uri mobile de tipul tinetelor în locuri aglomerate cu ocazia unor zile festive și serbări câmpenești, expoziții, târguri, oboare și altele, care să fie plasate în apropierea locului de desfășurare a activității, ușor de transportat la locul de golire, ușor de curățat și de dezinfectat. ... Articolul 10 Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500
LEGE nr. 98 din 10 noiembrie 1994 (*republicată*) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110445_a_111774]
-
persoane cu coșuri mari de nuiele în brațe (voluntari ?) trec și le adună pentru a le stoca în tomberoane mari de gunoi. Uneori chiar și pelerinii prezenți în curte făceau acest gest, ceea ce furniza adunării un aer plăcut de „serbare câmpenească”. Primarul Sucevei, Ion Lungu, unul dintre cei mai longevivi primari ai României, împarte an de an în perioada pelerinajului „5.000 de porții de sarmale și 5.000 de sticle de apă minerală”, după cum scrie presa locală. Cortul albastru al
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acesta, actul de pietate individual este topit în marea masă comunitară. Iarba de sub arborii seculari din curte s-a transformat într-un uriaș loc de odihnă, rugăciune și priveghere. Temperatura potrivită, cerul senin, lipsa de vânt întregesc senzația de serbare câmpenească. Aici la Suceava, nu rândul în sine și așteptarea (derizorie, nu cred că a durat mai mult de o oră) construiesc pelerinul, ci comunitatea care se creează în astfel de momente. La fel ca la Curtea de Argeș, odată cu sfârșitul zilei, încep
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de care se bucură încă unele clase, voru fi desființate; și se va proceda fără intirdiere la revidia legiuirei care reguleda raporturile proprietariloru pămîntului cu cultivatorii, avîndu în vedere îmbunătățirea starei teranilor. Instituțiile municipale atitu cele orășenești citu și cele cîmpenești, voru dobîndi tota dezvoltarea ce le potu da stipulările acestei convenții. Articolul 47 Pînă cindu se va fi procedatu în revidia prevaduta prin art. 37. legislația acumu în putere în Principate este menținută în cea ce priveste dispoditiile care nu
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
F, 1b și F, 1c. b) Simboluri diverse ... F, 2 - "Post de depanare" F, 3 - "Telefon" F, 4 - "Stație de benzină" F, 5 - "Hotel" sau "Motel" F, 6 - "Restaurant" F, 7 - "Bufet" sau "Cofetărie" F, 8 - "Spațiu amenajat pentru petreceri cîmpenești" F, 9 - "Spațiu amenajat pentru puncte de plecare în excursii pe jos" F, 10 - "Teren de camping" F, 11 - "Teren pentru caravanele auto" F, 12 - "Teren de camping și pentru caravane" F, 13 - "Cabană pentru tineret" Anexă 6 Indicatoare pentru
CONVENŢIE din 8 noiembrie 1968 asupra semnalizarii rutiere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137070_a_138399]
-
La articolul I punctul 12, după litera i) a articolului 10 se introduce litera j) cu următorul cuprins: "j) neasigurarea dotării și amplasării de WC-uri mobile de tipul tinetelor în locuri aglomerate cu ocazia unor zile festive și serbări câmpenești, expoziții, târguri, oboare și altele, care să fie plasate în apropierea locului de desfășurare a activității, ușor de transportat la locul de golire, ușor de curățat și de dezinfectat." 10. La articolul I punctul 13, partea introductiva și literele d
LEGE nr. 344 din 31 mai 2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 108/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igiena şi sănătate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142494_a_143823]