4,593 matches
-
pe o masă în aer liber. Permit să se detecteze tot felul de adăposturi blindate, buncăre, silozuri de rachete, aeroporturi subterane la indiferent ce adâncime, permit descoperirea ultimelor zăcăminte ale subsolului. Dar nu „văd” suprafețele imense cultivate cu mac, canabis, cânepă indiană și toate celelalte plante purtătoare ale ale unei morți programate. Nu de pe altă planetă, ci din Afganistan de unde provin patru cincimi din producția mondială a drogurilor. Și unde se află și cei mai bine instruiți și înarmați soldați din
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_11_.html [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
borș din huști[ - Regionalism care aici se referă la tărâță de grâu fermentată din care se obține borșul. N.A.] de tărâță de grâu și multe alte obiecte casnice precum războiul de țesut, daracul[ -Unealtă de pieptănat și de scărmănat lâna, cânepa sau inul, formată dintr-un sistem de piepteni cu dinți mari de oțel, fixați pe un suport de lemn de obicei. N.A.], vârtelnița[ -Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare. DEX], albia
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472998105.html [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
-Unealtă de pieptănat și de scărmănat lâna, cânepa sau inul, formată dintr-un sistem de piepteni cu dinți mari de oțel, fixați pe un suport de lemn de obicei. N.A.], vârtelnița[ -Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare. DEX], albia din lemn de tei pentru făcut baie, covata de frământat aluatul pentru pâine sau cozonac și multe, multe altele. Tot din acea încăpere se alimenta iarna cu paie soba oarbă, pentru încălzirea camerei
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472998105.html [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
am adus aminte, din cele auzite, că în timpul zilei când mă jucam cu cercul prin curte cu vecinul meu Petrică, mai mic cu un an decât mine, l-am văzut pe tata tot cărând în brațe saci din pânză de cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului din marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
încărcat. Peste puțin timp am depășit perimetrul comunei și cum am ieșit la drum de câmp, tata a dat bice cailor să meargă la trap. Drumul era ușor în pantă, cobora spre lacul de la marginea comunei, acolo unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu incomod. Braica și ea alerga în spatele meu legănându-și coada veselă nevoie mare. Ne apropiam de satul Moșneni, la șase kilometri
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
uz, dar se păstrează ca amintiri având o anumită valoare sentimentală. Dintre toate acestea, tânărul Ioan Grămadă le reținea pe cele mai frumos lucrate, meșteșugite, fie ele din fier sau din lemn, din ceramică sau sticlă, din lână, in ori cânepă, hârtie sau carton. Apoi, după ce obținea încuviințarea proprietarului de drept, fie el bunic, tată sau mătușă, le sorta după criterii numai de el gândite și cunoscute, le curăța și le aranja în micuțul spațiu ce-i aparținea. Își organiza micuțe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
am adus aminte, din cele auzite, că în timpul zilei când mă jucam cu cercul prin curte cu vecinul meu Petrică, mai mic cu un an decât mine, l-am văzut pe tata tot cărând în brațe saci din pânză de cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului din marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
încărcat. Peste puțin timp am depășit perimetrul comunei și cum am ieșit la drum de câmp, tata a dat bice cailor să meargă la trap. Drumul era ușor în pantă, cobora spre lacul de la marginea comunei, acolo unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu incomod. Braica și ea alerga în spatele meu legănându-și coada veselă nevoie mare. Ne apropiam de satul Moșneni, la șase kilometri
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
Omul vine, pleacă Pietrele rămân Râul dacă seacă, Timpul e stăpân! Și-om pleca cu toții În ținutu-acela Fiii și nepoții Ne-or găti nacela Fără pulberi drumul, Fără de întors Fumul, poate scrumul Dacă ni s-a tors, Ața pe mosor Cânepa sau inul Pacea dacă mor, Pacea cu destinul! Zile, albe file Până la scadență Mi le-nsemn. Și mi le cumpăn, Excelență! Cu aceleași nopți Moarte provizoriu Plâng strugurii copți Zarea de ivoriu Referință Bibliografică: Pacea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PACEA de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Pacea.html [Corola-blog/BlogPost/361813_a_363142]
-
cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau [ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
al Uniunii Artiștilor Plastici, renumită pentru lucrări de pictură, grafică, sculptură, broderie, expune mărțișoare arhaice cu modele din Bucovina lucrate din ceramică pictată, cu suport din hârtie luată din manuale sau din ceramică și cu șnur de in sau de cânepă, tors manual. Ionela Lungu (Humulești) ne prezintă lumea lui Ion Creangă în figurine modelate în humă, reușind să sugereze foarte bine firea veselă și sănătoasă a țăranului român. Părțile componente sunt din materiale naturale tradiționale: piele, lână, cânepă etc., unele
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
sau de cânepă, tors manual. Ionela Lungu (Humulești) ne prezintă lumea lui Ion Creangă în figurine modelate în humă, reușind să sugereze foarte bine firea veselă și sănătoasă a țăranului român. Părțile componente sunt din materiale naturale tradiționale: piele, lână, cânepă etc., unele din ele fiind realizate prin procedeul colajului. Mânăstirea „Tisa Silvestri” din județul Bacău expune mărțișoare pictate pe ceramică în formă de flori, fluturași. Diaconu Angela (Galați), artist plastic, absolventă UAP, cu masterat în domeniu, confecționează mărțișoare din pastă
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]