307 matches
-
Iustin al Bisericii Ortodoxe și alta pe Părintele Cleopa "Duhovnicul României". Catapeteasma, iconestasele, tronul arhiepiscopal și stranele sunt frumos sculptate în lemn de stejar. Sculpturile au fost executate de meșterii: Ion și Dumitru Cotfas, Mircea și Valerică Apăvăloaie și Ioan Cârcei, aduși aici, din Grumăzeștii Neamțului. În biserică se află un interesant policandru, confecționat din coarne de cerb. După cum rezultă din aceeași pisanie despre care am vorbit reparațiile făcute sub preotul Gheorghe I. Bistriceanu, și care au cuprins atât interiorul (policandrul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
spiculifolia, Acanthus caroli-alexandri, ș.a.). Lianele sunt plante cu tulpina slab ramificată, ramificate de la colet, cu țesuturi mecanice care nu le pot menține în poziție verticală. În schimb dispun de mijloace (rădăcini adventive de exemplu la Hedera helix, Campsis radicans, ș.a.; cârcei sau tulpini volubile de exemplu la Polygonum aubertii, Wisteria sinensis, Lonicera japonica, Clematis sp. ș.a.) care le dau posibilitatea să se sprijine și să se ridice pe suporturi rigide, cum ar fi stâncile, zidurile, tulpinile arborilor, coloanele, pergolele, treiajele etc.
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
senzoriali, care sunt responsabili de sensibilitatea la durere, căldură și frig. Nervii transmit creierului informații privitoare la oboseala musculară. Atunci când ei devin insensibili, informația nu mai circulă; astfel, tulburările musculare pot fi ignorate până când apare un simptom obiectiv. Crampele musculare (cârceii), luxațiile, entorsele, întinderile musculare și ligamentare sau rupturile musculare, ligamentare și tendinoase (ex. tendonului lui Ahile, tendonul cvadricipital) suferite de sportivi, nu sunt accidente neprevăzute, ci sunt rezultatul faptului că mușchii devin din ce în ce mai rigizi, iar nervii din ce în ce mai insensibili. Folosindu-se
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
transformarea unor organe sau părți de organe; -diminuarea sau încetarea activității, eventual căderea unor țesuturi, părți de organe sau organe. Se examinează aspectul secțiunilor sau rupturilor, mărimea și culoarea semințelor, prezența sau absența de goluri interioare, compactitatea, starea pedunculului, tunicilor, cârceilor, individualizarea mezocarpului și endocarpului etc. Aspectul morfologic exterior este apreciat și prin alte metode (fizice, senzoriale). Caracterele fizice Caracterele fizice ale produselor edificatoare în stabilirea momentului optim de recoltare sunt: masa (g), dimensiunile (cm), intensitatea culorii (nm), fermitatea, elasticitatea, rezistența
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acide, cu un procent foarte mic de alcool (datorită unei cantități reduse de zahăr în must) fără buchet și se îmbolnăvesc de "băloșire". Simptome. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viței de vie: frunze, lăstari ierbacei, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2, adică de când prezintă osteolul stomatelor deschis și până ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență sporită la mană. Petele de mană pe frunze
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin hidratarea scăzută a țesuturilor, presiunea osmotică ridicată, procentul mai mare de potasiu cât și prin pH-ul neutru spre alcalin pe care-l prezintă sucul celular, în această fază fenologică. Lăstarii ierbacei și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de din sporangiofori și sporangi. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din cei mai năzdrăvani,/ Cinstind pe Bacus, zeul lor cel sfânt,/ Mai însetați ca patru șobolani/ Aici pierdu și pulpă și spinare/ Jupânul iepure, iar ei ca zmeii/ Îl fugăriră, cu oțet și sare,/ Pân'ce, iertați, i-au apucat cârceii"255. Secvența nu lasă loc nici unor ambiguități interpretative: autorul a intenționat să "îngâne", adică să parodieze, prin eposul său cu uriași buni și dispuși mai degrabă să filozofeze decât să-și măsoare, aprigi, forțele în luptă, atât modelul care l-
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
maturizează, căpătând aspect de liană. Tulpina are o lungime de peste 3 m, dacă spațiul permite, în medii protejate, iar în câmp ajunge la 1,8 - 2 m. Din tulpină pornesc numeroși lăstari laterali, pe care din loc în loc se găsesc cârcei, dar nu atât de agresivi precum cei întâlniți la castravetele comun. Lăstarii laterali au o lungime de 80 - 120 cm, în spații protejate și 50 - 70 cm în câmp. Ciupitul lăstarilor se face numai pentru dirijarea plantei și nu pentru
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
de judecată. 266 Natura reparatorie a clauzei penale este consacrată în sistemele juridice ale unor state din America de Sud: Bolivia, Columbia, Costa Rica, Mexic, Peru, aceeași concepție regăsindu-se și în dreptul american, britanic și belgian. 267 D. Mazeaud, op. cit., p. 289; E. Cârcei, "Scurtă prezentare a legii privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale", nr. 469/2002, în R.D.C., nr. 11/2002, p. 60; S. Angheni, op. cit., p. 18. 268 Concepția potrivit căreia clauza penală este o pedeapsă privată fără raport cu reparația
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în care urma să înnopteze Trașcă și nu ajunge, nu e unul real sau pus la voia întâmplării. El e o creație a scriitorului, întrucât nu a existat în toponimia românească a secolului al XIX-lea vreo localitate cu numele Cîrcei 157. Fascinat de locuri și oameni ca în toate nuvelele sale, Slavici e atent atunci când hotărăște localizarea acțiunii. Scriitorul păstrează întotdeauna în textul literar câteva elemente reale ale geografiei zonei. În cazul de față știm că drumul dintre Alexandria și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se poate spune despre următoarele rînduri din incipitul descriptiv al povestirii Parfum de crizanteme de D.H. Lawrence, unde întîlnim ambele forme: („ca și cum”; „precum”): Un lujer mare de viță de vie se agăța de casă, ca și cum și-ar înfige cîrceii în acoperișul de țiglă... Ici-colo, lîngă alee, se aflau crizanteme roz, precum haine roz ce s-ar agăța de tufișuri. În acest caz nu putem să observăm aceste forme și să le interpretăm ca o îndepărtare de narațiune sau ca
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cu o coardă mai groasă sau chiar cu un creion, având lungimi ̀ ntre 2 și 10 cm., paralele cu direcția fibrei musculare. Palparea lor produce, adesea, o 40 durere spontană vie, asemănătoare cu cea produsă de o crampă musculară (cârcel) și localizată ̀ ntr-un anumit punct”. Ele apar frecvent la nivelul anumitor mușchi în nevralgiile sciatice, cervico-brahiale, crurale, solearul, fesierul mijlociu, cvadricepsul și mușchii paravertebrali fiind cel mai frecvent afectați. în aceste cazuri, masajul constituie o soluție terapeutică simplă și
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
reeducării deficitului senzitiv. După Pendefunda et al. (1978), tulburările de sensibilitate cuprind două categorii fundamentale. a) Tulburările subiective de sensibilitate cuprind: paresteziile, senzații anormale, neplăcute, descrise de bolnav ca fiind amorțeli, furnicături, senzații de rece sau de cald, senzație de cârcei etc.; paresteziile viscerale, resimțite de obicei în sferele cardiacă, digestivă și respiratorie; durerile - după locul unde este situată, durerea poate fi: nevralgie, localizată la nivelul unui nerv (nevralgie intercostală, sciatică, facială, suboccipitală etc.); cauzalgie, care se prezintă ca o formă
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
femeilor, deși nu țin neapărat să văd cum se realizează. Părul lui Lizzie, acum vopsit, e de un castaniu deschis, și bogat ca o specie de zambilă. (E un pic scămoșat și-i crește mai curând într-un soi de cârcei răsuciți decât în bucle.) Când Lizzie e fericită, fața ei e vizibil luminoasă și veselă. (Pe scenă, în vremea când arăta foarte bine, fața ei făcea publicul să suspine de plăcere.) Și acum e încă atrăgătoare, deși și-a îngăduit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Și ce-ai de gând să faci cu el? — Așteaptă și ai să vezi. — Foarte bine, îmi cunosc locul. La sugestia mea, Titus și-a clătit părul cu apă rece. Uscat și pieptănat, s-a înfoiat, o masă compactă de cârcei spiralați roșu-castanii, iar înfățișarea lui se îmbunătățise simțitor. Seara își îmbrăcase cămașa curată, dar fără butoni. Gilbert i-a spălat pe ascuns maioul cu Universitatea Leeds. Am luat cina, Titus și cu mine, la lumina lumânărilor. La un moment dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și radiativ, activ de când lumea, dar și intensificat de nesăbuința noastră; iar aici am În vedere o diversitate demnă de o cauză mai nobilă a poluanților pe care i producem. Păi acea apă, din strugure ori chiar din lăstarii și cârceii care trebuie opriți din creșterea luxuriantă a verii, e antimutagenă În cel mai evident mod. Mă gândesc chiar dacă n’ar trebui apropiată, la gura celor care trudesc la Cernavoda ori prin cumplita industrie chimică, o jumătate de kil de vin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
patruzeci de-picioare), să te dea în scîrci* patruzeci de oameni, dacă vrei să nu mori. Cînd te mușcă cîrcăiacul, nu mai ai leac. Ca să te lecuiești, trebuie să te legene în leagăn de mătase nouă frați din nouă sate. Cîrcel Să nu mănînci cîrcei de la viță de vie, că te apucă cîrceii. Cîrciumă Cînd cineva va mătura de la ușă spre fundul casei, trage să vie oameni în casă; așa fac cîrciumăresele, ca să vie oameni mulți la cîrciumă. Cîrpeală Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te dea în scîrci* patruzeci de oameni, dacă vrei să nu mori. Cînd te mușcă cîrcăiacul, nu mai ai leac. Ca să te lecuiești, trebuie să te legene în leagăn de mătase nouă frați din nouă sate. Cîrcel Să nu mănînci cîrcei de la viță de vie, că te apucă cîrceii. Cîrciumă Cînd cineva va mătura de la ușă spre fundul casei, trage să vie oameni în casă; așa fac cîrciumăresele, ca să vie oameni mulți la cîrciumă. Cîrpeală Să nu cîrpești miercurea și vinerea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vrei să nu mori. Cînd te mușcă cîrcăiacul, nu mai ai leac. Ca să te lecuiești, trebuie să te legene în leagăn de mătase nouă frați din nouă sate. Cîrcel Să nu mănînci cîrcei de la viță de vie, că te apucă cîrceii. Cîrciumă Cînd cineva va mătura de la ușă spre fundul casei, trage să vie oameni în casă; așa fac cîrciumăresele, ca să vie oameni mulți la cîrciumă. Cîrpeală Să nu cîrpești miercurea și vinerea, că nu ține mult treaba. Cîrstel Dacă te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tot întruna noaptea. Murătură Cîne, mîță să nu ucizi, că nu se fac murăturile bune. Cînd se murează pepenii sau curechiul, atunci este obicei că gospodina trage pe băieți de urechi, ca să fie murăturile acre. Musafir Cînd ți se fac cîrcei la furcă e semn că au să-ți vie musafiri. Cînd mergi prin casă și te împiedici de lăicere* e semn că îți vor veni musafiri. Cum ți-a fi musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acide, cu un procent foarte mic de alcool (datorită unei cantități reduse de zahăr în must) fără buchet și se îmbolnăvesc de "băloșire". Simptome. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viței de vie: frunze, lăstari tineri, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2 și până ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență sporită la mană. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcție de momentul când
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
alb. Rezistența la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin procentul mic de apă, procentul mai mare de potasiu cât și prin pH-ul neutru spre alcalin, pe care-l prezintă sucul celular, în această fază. Lăstarii ierbacei și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de miceliu cu spori. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1458, după unii autori. Poate că satul exista înainte de această dată, deoarece, între altele, în tradiția locală circulă o legendă potrivit căreia satul a fost întemeiat, în vremea lui Ștefan cel Mare, de patru buciumași - Ivan, Tamaș, Grec și Cârcei. Tot din această localitate s-a răspândit și legenda legată de stejarul din Borzești, imortalizată de junimistul Nicolae Gane în frumoasa povestire Stejarul din Borzești. Localitatea a aparținut din secolul al XVIII-lea răzeșilor, unor boieri (Aslan) sau mănăstirilor din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
sunt chiar atât de frumoși , pe cât i-a lăudat bădia Costică, fiindu-i teamă să nu fie cumva furați de „binevoitori”. Ochii ageri ai fetei au zărit două harbuzoaice dolofane; știa de la frate-su Gheorghiță că pepenele este copt dacă cârcelul de care este prins de vrej s-a uscat. Mai văzuse cum bădia Gheorghiță îi încerca și ciocănindu-i cu degetul, dar nu era ea sigură cum trebuie să sune un harbuz copt. Privește la prima harbuzoaică, vede că are
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de care este prins de vrej s-a uscat. Mai văzuse cum bădia Gheorghiță îi încerca și ciocănindu-i cu degetul, dar nu era ea sigură cum trebuie să sune un harbuz copt. Privește la prima harbuzoaică, vede că are cârcelul încă verde, asta înseamnă că nu-i încă coaptă. Merge și la a doua, are cîrcelul pe jumătate uscat , dar nu-i sigură că este coaptă, ca să fie ruptă de la vrej. Trece mai departe, verifică cârceii a încă vreo treipatru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]