3,155 matches
-
joacă Mai de mama focului; Pe toți dau să-i întreacă Pandele cu piciul lui. Obosiți sunt toți de-acum; Lampa a fost stinsă-n cui; Mulți tălălăiesc pe drum Autentici pui de șui. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: LA CÂRCIUMĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1342, Anul IV, 03 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LA CÂRCIUMĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1409751710.html [Corola-blog/BlogPost/352155_a_353484]
-
era împânzită și de bișnițarii de valută, precum Asadur, Fluturaș și Neamțu din Romană, sau de străini dornici să „agațe" vreo fripturistă cu studii superioare pentru a scăpa de... singurătate. Vis-a-vis, pe Magheru colț cu strada Tache Ionescu, era o cârciumă „valabilă” numita „Podgoria” unde își duceau veacul actori de „viță de vie veche” - cum le plăcea domniilor lor să se definească -, prieteni cu Bachus, cei mai mulți trecuți de a doua tinerețe, de alde Jean Lorin Florescu, Ștefan Ciubotărașu, Ștefan Mihăilescu Brăila..., majoritatea
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
tot. Ia-o mai ușurel că nu pricep. Cum avea, dar nu avea? - Soț avea, însă era un bețiv, care stătea mai mult prin birturi, decât pe acasă. Cum cobora de pe munte din pădure, unde lucra, cum se oprea la cârciumă și nu mai ajungea acasă, decât atunci când își făcea plinul. - Până aici am priceput. Dar de ce nu era la maternitate femeia? Pe ăia de la maternitate nu-i interesează unde-i soțul. - Ei, este mai complicat de explicat și de înțeles
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Baciul_miron.html [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
chef, înfuriindu-ne mai ales pe noi, băieții, pentru că, pe de o parte, discuțiile cu el erau o încântare, iar pe de altă parte, dacă am fi știut că nu vine, ne-am fi dus la o bere în „II-6” (cârciumile frecventate de studenții ieșeni aveau pe atunci nume de... amfiteatre sau biblioteci: „Copou” era „II-6”, „Vânătorul” era „III-10”, „Bolta Rece” era „Biblioteca Eminescu” etc.). Personal, eram surprins mai ales de curajul cu care asistentul iniția cu noi discuții libere pe
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1427392742.html [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
trofeu o fi fost, măcar, invitat de organizatori, recte conducerea UZP, în care mi-am pus atâta nădejde? Nu cred, pentru că merituosul stă zi-lumină, ca și mine, la masa de scris, nu are timp să-și clădească și întrețină la cârciumă relațiile aducătoare de beneficii. Vă spun eu cine este persoana - a scris trei cărți fundamentale despre poetul neamului, Previziuni științifice în opera lui Eminescu (2010), Eminescu versus Einstein (2012) și Mihai Eminescu, nebănuitele enigme ale nuvelei „Sărmanul Dionis” (2014), toate
Constelaţii Diamantine – revistă luminoasă, instructivă şi educativă… by http://uzp.org.ro/constelatii-diamantine-revista-luminoasa-instructiva-si-educativa/ [Corola-blog/BlogPost/92395_a_93687]
-
orașe. În plus Dumnezeu îi pune pe bieții oameni la fel de fel de încercări, care mai de care. Potopuri, cutremure, inundații, incendii. Omul nu are nici o vină. În loc să repare ce s-a stricat datorită vitregiilor vremii, studiază capra vecinului prin ferestrele cârciumii rugându-se Domnului să moară și ea. La apus de linia Carpatică, așa curbă cum este ea, creștinul are un alt punct de vedere prilejuit în special de îndemnul preoților. Munca este la ea acasă chiar și-n sfintele Paști
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402244642.html [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
că lingura nu este nici mătură și nici lopată. Oare pompierul care dă afară din curtea gospodarului apa care a inundat-o nu este și el creștin? Ar trebui să plângă amarul tuturor eventual cot la cot cu gospodarul la cârciumă în loc să-și pericliteze „uscarea mâinilor”. Pompierul este însă STATUL, PARTIDUL care cerșește votul „credincioșilor temători de Dumnezeu”. Dacă PARTIDUL nu ajută omul la nevoie cine să o facă. Dumnezeu? Nu am auzit de vre-un Dumnezeu cu lopata în mână
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402244642.html [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
tărie timp de șase luni, dar trebuie să bea vin, înaintea actului sexual, altfel ei nu vor da naștere copiilor de sex masculin. Apoi, la aceeași pagină, ni se spune că țigăncile își târăsc bărbații morți de beți acasă de la cîrciumă, plângându-se cu gură mare că romii beau tipul greșit de băutură, deși în familie este nevoie de un moștenitor de sex măsculin. Deci, femeile se scuză public de incapacitatea lor de a naște fii, sau își acuză soții? Zice
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
albă, care-mi amintea, așa cum povestea lumea despre ea, că fusese în ziua nunții, plină de frumusețe și de o veselie stranie: îmi stăruia sub priviri imaginea satului-iad cu omoruri zilnice și cu oribilii bețivi care stăteau toată ziua în cârciumi și cu sărăcia care umbla prin fiecare ungher din casă, cu înmormântările cu alămuri care se țineau lanț sau cu imaginea mamei, săraca, care tot își aștepta copiii, cei doi băieți, care de fapt erau morți, să vină dintr-un
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1441530237.html [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
care a defrișat pădurile? Este adevărat că reporterii au găsit șantiere în care întregul sat, nu pompierii, armata și primarii, reconstruia casele avariate. Oare acei oameni năpăstuiți nu aveau gură să se plângă de ineficiența partidului tocmai ales, nu aveau cârciumi în care să-și înece amarul unei conduceri prost alese? Ei bine, acești oameni de bine care au sărit toți pentru unul și unul pentru toți au avut mămici care i-au educat. Restul se bazează pe educația oferită de
EDUCAŢIE VERSUS INIŢIATIVĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1443277123.html [Corola-blog/BlogPost/378208_a_379537]
-
respective și cei ai moșiilor care ân parte sunt redate și de documentele cercetate 656. O însemnată sursă de venituri pentru boieri și mănăstiri o constituie în secolul al XVIII-lea monopolul vânzării băuturilor și dreptul exclusiv de a ține cârciuma. În această privință documentele ne oferă unele informații interesante. Menționăm printre altele porunca din anul 1716 a domnului Nicolae Mavrocordat prin care se da dreptul mănăstirii Tismana să țină pe moșia sa de la Ploșnina printre altele și un cârciumar 657
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
după regulament a două moșii considerate de Ocârmuirea județului Mehedinți ca reprezentative 672. Astfel dacă în anul 1830, deci sub regimul legiuirii lui Caragea, venitul moșiei Ilovăț, provenit din otaștina prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de 800 lei, reprezentând un total de cca 18 la sută din venitul general al moșiei 673, după Regulament (1832) otaștina prunelor și viilor aducea 1600 de lei iar cârciumile 100 lei674, deci o creștere de cca 60 la sută
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de 800 lei, reprezentând un total de cca 18 la sută din venitul general al moșiei 673, după Regulament (1832) otaștina prunelor și viilor aducea 1600 de lei iar cârciumile 100 lei674, deci o creștere de cca 60 la sută în numai doi ani. În cazul moșiei Schinteiești, creșterea este de 25 la sută în aceiași perioadă 675. Se remarcă faptul că în timp ce în partea sudică asistăm la o creștere
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
mai lucreze viile oprindu-i pe alții să le lucreze (la Bistrița și Breznița)692. În situația asemănătoare întâlnim în timpul revoluției de la 1848 când arendașul moșiei Oprișoru reclama că țăranii refuzau să lucreze viile iar la Punghina chiar dărâmă două cârciumi arendărești 693. Este cunoscut de asemenea faptul că proprietarii și arendașii obțineau venituri importante grație monopolului ce-l aveau la comercializarea băuturilor alcoolice. Iată de ce ei reacționează violent atzunci când li se încălcau asemenea drepturi 694. Mai ales se opuneau
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
bere, dacă te dau banii afară din casă, pentru că era riscant să scoți atîția bani în văzul prietenilor și s-o faci pe zgîrcitul și Mancuse a rîs în hohote pentru că Grigore Țăranu era haios cîteodată, cu toate că scăpa rar la cîrciumă, era pus pe chiverniseală cu orice preț, Lilicuța lui era tare grijulie cu fiecare bănuț, strîngea pentru fete, a mai mare împlinea șapteprezece ani și odată se trezea cu ea că vrea să se mărite și chiar și cea mică
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
din fântâna noastră. Își mai doresc întoarcerea cei care nu-și pot potrivi pasul în ritmul vieții în care au intrat. Mentalitățile cu care au venit îi priponesc de țărușii de acasă. „Nu știu canadienii să se distreze, n-au cârciumi la tot pasul ca la noi, nu poți să agăți sau să faci glume cu o femeie, nu poți să te îmbeți mai zdravăn, păi ce viață e și asta?". Alții nu pot munci în ritm alert. Vin cu un
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
apropiere, amintind de vremurile de mai înainte, de marii scriitori ai neamului românesc, de sub un cer albastru și cinstit, precum simțirea a tot ce era curat și bun și frumos acolo. Nu c-aș fi eu un mare băutor, dar cârciumile din anii studenției mele, surâdeau și fremătau. Se făcea, desigur, și atunci și acolo literatură. Și dacă nu se discuta despre cărți și viață, se trăia viața, care, mai apoi, devenea carte. In Copou era cârciuma „Rarăul”. Uneori eram acolo
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1455951082.html [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
un mare băutor, dar cârciumile din anii studenției mele, surâdeau și fremătau. Se făcea, desigur, și atunci și acolo literatură. Și dacă nu se discuta despre cărți și viață, se trăia viața, care, mai apoi, devenea carte. In Copou era cârciuma „Rarăul”. Uneori eram acolo cu Cezar Ivănescu, cu Dan Ravaru, cu Ion Stoica, cu Rodica Grindea, Adi Cusin, mi se pare și cu Sorin Stoian. Uneori erau la cârciumioara asta, dacă-mi amintesc bine, și Marin Sorescu, și Horia Zilieru
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1455951082.html [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
bârfe, glume împletite cu discuții serioase. Eu, mai cu gura întredeschisă, scoțând rar câte-o vorbă - două (bine primite, spre liniștirea mea de om stingher și atent să fiu modest, cum știam de-acasă că trebuie să fiu)... O altă cârciumă, tot în Piața Unirii, un fel de bombă, cu mese înalte, fără scaune - se numea „Miorița”, dar toată lumea îi spunea „La Nati ”. Ăsta era numele gratarargiului - un artist în meseria lui - dar și un om aparte, expeditiv, bonom, energic și
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1455951082.html [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
minunată și senzuală, deșteaptă și eterică, o vedeam aproape zilnic. Era crainică la Stația de radioamplificare și, apoi, după plecarea mea din Paradisul amărui și dulce al tinereții mele, crainică la Radio Iași. Câteodată, mergeam toți trei și la o cârciumă din capătul orașului, poreclită de noi „La lilieci”, căci avea tufe amețitoare ce împarfumau cu aer de liliac grădina de vară, la vremea lor. Eu, pe post de „paravan” pentru contrastul de vârstă dintre cei doi, eu eram cu ochii
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1455951082.html [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
ne povestea despre plăcerea ei de-a fi mereu în altă zare a lumii. Se spuneau versuri, se comenta ușor despre firul de iarbă, sau vorbeam ceva mai aprig despre urgiile din lume și, rar, de la noi. Ei, dar câte cârciumi nu erau încă?!... Cine nu crede că ele erau și instituții de cultură, se înșeală! Căutându-mi însă micile clipe de farmec ale boemiei studențești - clipe puține, sau mai multe, câte au fost - nu se poate să nu-mi amintesc
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1455951082.html [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
Vilma, dar o păcălesc mereu. Când ajung în răscruce, lângă podul Peșenii, mă uit spre cimitir, fac o jumătate de pas spre „Doamne, ia-l!...” iar ea crede că acolo mă duc, ha-ha!... dar o cotesc la stânga și intru în cârciumă la Floreasca, și mă dreg cu-un trăscău. Brezaia nu se mai apropie de mine, că vezi Doamne... nu suportă nici tutunul, nici țuica; dar cum se face că tot pe ăștia zglobii îi adună de prin șanțuri? Am făcut
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
la tine. - Vania, la mine-i bine, și i-am arătat cu mâna fruntea capului, nu e bine la tine... Ai înțeles cum se spune? - Bine, bine... Marine, da nu bine, așa-i? Râdea ca un bețiv buimac ieșit din cârciumă. Când nimeni nu se aștepta să-l mai vadă pe Ceapaev, ne-am pomenit cu el că bagă capul în mașină și se uita la noi cum lucram. Cascheta o ținea în mână, iar dovleacul pe care mai rămăseseră câteva
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377836554.html [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
resturi de vatelină de la furnituri, învelite toate în „anvelopa” mirifică a unei „băști cu paratrăznet” (ce se asemuia cu o râmnită „mingie cu șiret”), furată de la cine știe ce șea de bicicletă „Tohanu”, răzimată de lucrători întârziați seară de seară la vreo cârciumă din sat - tot ne codeam și vroiam să păcălim timpul ... Însă el, ne stătea pavăză ... chiulului De mici eram învățați astfel, să nu pierdem decât pe mâna noastră, cu materialul nostru și niciodată pe cel al clientului. Era cerința supremă
ION URDEA, PROFESORUL ŞI DIRECTORUL NOSTRU!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ion_urdea_profesorul_si_directorul_nostru_.html [Corola-blog/BlogPost/366705_a_368034]
-
somnul morții. Nu uita momentele înghețate Doar duminica alege ziua ta. Pentru tine, când voi muri După șapte munți, voi căuta numele tău. Ah! cum de nu mai vii în celelalte zile. TEUTA Diseară te chem Teuta Să mergem la cârciuma Otrava Pe care limba ta o scoate. Ochii tăi - prevestitori de gheață În ramura spartă A destinului mut. Teuta Ție ți se-nchină zeii. ȚIN MINTE CHIPUL TĂU Țin minte chipul tău Sângele - lacrimă înghețată Acoperindu-mă. Țin minte limba
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA LULZIM TAFA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1431324118.html [Corola-blog/BlogPost/350885_a_352214]