294 matches
-
se vadă nimic pe fața mea.“ Iată, totuși, un moment de onestitate - dar nu cred că la el se referea Sorin Oprescu. Bun. Înțeleg ca oamenii politici să vorbească elogios de cel cu care până mai ieri au fost în cârdășie. Înțeleg până la urmă și că președintele Traian Băsescu (el însuși om politic) îi conferă unui asemenea personaj Ordinul Național „Serviciu credincios“ în grad de ofițer. Dar de ce oare participă la această mascaradă și televiziunile? De ce cântă după cum sunt dirijate de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
centrele laice de pe7 lerinaj anual de la inspectoratele regionale, județene și altele asemenea. Cu un veritabil talent sociologic este refăcută imaginea de altădată a Basarabiei de sud, astăzi Ucraina. Nu lipsesc de aici cârciumile populate de hoți aflați în profitabilă cârdășie cu patronii; rezervoarele vii ale învățătorimii lipsite de post ca cea din Ismail; mecanismele de tip pecere (pile, cunoștințe și relații) prin care se obțineau deseori numirile în posturile de conducere (fișe istorice pentru tratatul de artă a tragerii sforilor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de mirificele perspective al căror vrăjitor era unul dintre acești bancheri, era deja mai mult decît dispus să accepte această cale232. Falimentul răsunător, în Germania, al băncii Dormstaetter Bank, l-a înghițit pe acest magician și opri pe această pantă cîrdășia financiară a domnului Argentoianu. Dar pînă la această prăbușire, mă izbeam mereu de unele măsuri, directive, opreliști cu atît mai jenante cu cît proveneau de la un prieten. Manipularea suveranului era un subiect de continuă preocupare. Regele Carol era un temperament
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sau perspicacitate, Îl ignoră sau Îl confundă pur și simplu cu un altul, cu o rudă Îndepărtată, de fapt o falsă rudă, una prin alianță: este vorba nici mai mult, nici mai puțin, de un prieten al nostru, prieten „de cârdășii”, de acord, care se cheamă posibilitate! Zeul posibilului, care e mult mai puternic, mai clarvăzător, mai ingenios decât noi doi la un loc, crede-mă pe cuvânt! Iar vărul său prin alianță, cu care mulți Îl confundă, se numește probabilitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mă reîncarnez. Nu mi-ar plăcea să fiu supus tratamentului pe care i-l aplicase bătrânul clamei din scrumieră. — După informațiile pe care le am, Întunegrii își cam vâră nasul în treburile Simbolatorilor, zise bătrânul. Nu insinuez că sunt în cârdășie, dar vreau să subliniez că sunt extrem de precauți, iar Simbolatorii se cam pripesc uneori. Nu se poate pune problema cooperării... decât cu foarte puțini, probabil. Oricum, nu e semn bun. Faptul că Întunegrii ajung până aici, unde n-ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
În primul rând, nu mai știam de cine trebuia să mă feresc. De Simbolatori? De Sistem? De cei doi indivizi care au năvălit peste mine și mi-au făcut ce mi-au făcut? Puteau foarte bine să fie cu toții în cârdășie. Oricum, erau prea mulți pentru mine, deși nu pot spune că îmi displac surprizele. Și-i mai aveam de înfruntat și pe Întunegri! Aș fi preferat să nu conduc în starea de oboseală în care mă aflam și cu durerile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de greutățile aceleași administrații păcătoase, care n-are altă grijă decât căpătuiala și gheșefturile. înșira greutățile cu care se lupta ca medic, ignoranța și superstițiile poporului, mizeriile pe care el le vedea zilnic,” mizerii care își aveau izvorul chiar în cârdășiile subprefectului. Pungeștiul era centru de plasă, nu, și arendașul moșiei, față de care doctorul nu sta impasibil și i-o spune direct dregătorului local al statului: „știu că ai leafă de la Singhel, știu și cât ai: cinci sute de lei pe
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
un sens mai larg. Grupuri mici, bine plasate în aparatul de securitate și în sectorul comerțului exterior, au fost capabile să dobândească averi considerabile chiar și în toiul dictaturii comuniste egalizatoare a lui Ceaușescu și și-au întărit puterea în cârdășie cu politicienii și cu alți întreprinzători, prin deturnarea avuției publice spre folos privat. Pe 22 decembrie 1989 „primul discurs televizat al lui Ion Iliescu, figura cea mai importantă dintre conspiratori, a oferit indicii clare că el rămânea credincios rădăcinilor sale
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de a omagia justețea sentimentelor pronunțate la vârf decât acela de a lua decizii veritabile. Totuși, un număr mare de cetățeni erau măcar puși în prezența decision making-ului și în situația de a se insera rețelelor de influență și de cârdășie. În acest fel, comunismul a încercat să genereze o unitate politică, perversă, fără îndoială, în cadrul unei societăți care până atunci nu cunoscuse nicio formă de solidaritate, în afară de cea etnică. Cum se face că România a fost prima țară unde un
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
contrarevoluționară a țării profunde, permanent atașată valorilor și practicilor vechiului regim, adică formelor de participare pe care socialismul de stat le promovase. Acești baroni sunt "contrarevoluționari" în măsura în care sechestrul pe care l-au pus asupra rețelelor teritoriale de influență și de cârdășie, sechestru încă discret imediat după 1989, s-a consolidat, și într-un fel s-a instituționalizat, mai ales după eșecul pe care l-au suferit la alegerile din 2000 partidele născute fie direct din Revoluția din decembrie 1989. Astfel se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
alungați din Secuime în urma evenimentelor din 1989. Urmașii celor care au profanat biserici, au incendiat, au bătut și omorât, cer astăzi autonomia ținutului secuiesc. Pentru ceea ce se întâmplă astăzi în Ardeal, cea mai mare vină o au guvernații români în cârdășie cu reprezentanții ungurilor și secuilor. Numai la noi se poate întâmpla să fii plătit de la București și să te închini la Budapesta. Puteți ierta? Iertați, dar nu uitați, mai ales nu uitați! Și ca să nu uitați, căutați și citiți: Milton
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
interni să rămână la guvernare chiar și cu acest risc? Care a fost reacția guvernului, a președinției, a partidelor politice, la cascada de insulte adresate României și oamenilor ei de către minoritarii care se cred superiori și mai presus de lege? Cârdășia la guvernare cu U.D.M.R. își arată roadele: nu contează trădarea intereselor naționale, numai să rămânem la guvernare! Ce reacție să aibă Emil Boc, care, împreună cu guvernul, se lasă duși de nas de asigurările și măgulirile udemeriste? Dați-le, dați
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se mai află decât „splendida rasă”. În realitate, potrivit recensământului din 2002, românii reprezintă 36,04% din întreaga populație, adică 407.035 persoane (51.790 în Covasna, 45.870 în Harghita și 309.375 în Mureș). Datorită politicii mioape, de cârdășie cu UDMR (s-o spunem pe cea dreaptă - o politică de trădare a intereselor naționale), cei aproape 100.000 de români din Harghita și Covasna, minoritate regională în cadrul minorității naționale locale, sunt abandonați politicii de arpadizare, deoarece pentru ei nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
întrece nimeni! Cine drege busuiocul? Despre cei care guvernează această umbră de țară, care de abia mai viețuiește cu ceva firfirici dați de la FMI, (și aceia cu o dobândă mare), am mai scris. Dar niciodată nu am disecat până la capăt cârdășia din guvernarea României, acea cârdășie infectă dintre noii fanarioți de Dâmbovița și urmașii grofilor maghiari care și când nu dorm, visează cu ochii deschiși la o Ungarie Mare, care să includă Ardealul românesc, vreo două județe din Slovacia, două din
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Despre cei care guvernează această umbră de țară, care de abia mai viețuiește cu ceva firfirici dați de la FMI, (și aceia cu o dobândă mare), am mai scris. Dar niciodată nu am disecat până la capăt cârdășia din guvernarea României, acea cârdășie infectă dintre noii fanarioți de Dâmbovița și urmașii grofilor maghiari care și când nu dorm, visează cu ochii deschiși la o Ungarie Mare, care să includă Ardealul românesc, vreo două județe din Slovacia, două din Ucraina, provincia Voivodina din Serbia
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
provincia Voivodina din Serbia și niște hălci bune din Croația și Slovenia până la Marea Adriatică. Să aibă și ei ieșire la mare ca să fie valabil gradul de amiral pe care încă îl au în armata lor. Este aici vorba despre acea cârdășie infernală, coaliția pedelisto-udemeristă, la care poate ar fi mai corect să inversăm termenii, care a funcționat până în prezent ca un agregat perfect, mai ceva ca un motor nemțesc, pentru continua înjosire a populației acestei țări. La un moment dat se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dictatură udemeristă! O dictatură cruntă căreia puterea statului, sau a ceea ce a mai rămas din el, aflat într-o vizibilă disoluție, nu mai este în stare să i se opună. Iar această situație se datorează în primul rând prostiei și, cârdășiei pe care indivizi decăzuți, noii fanarioți care ca și cei vechi, lipsiți de moralitate, o fac fără rușine cu cei care urmăresc destabilizarea țării și, în cele din urmă, chiar dispariția ei de pe harta politică a Europei, ca stat național
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o misiune de acel fel. O lună mai târziu, Încheindu-și misiunea, se Întoarseră la Sunomata. De partea cealaltă a râului, În Mino, Începeau să se răspândească zvonurile: — E ceva suspect cu Tigrul din Unuma. — Osawa Jirozaemon a fost În cârdășie cu cei din Owari de ani de zile. — De-asta nu s-a supus ordinelor lui Furva În timpul construirii castelului de la Sunomata. Ar fi trebuit să atace cu toții, dar el nici nu și-a clintit trupele. Zvonurile dădeau naștere altor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
prin Trecătoarea Horagamine, În Yamashiro, loc unde stabilise să-și unească armata cu cea a lui Tsutsui Junkei. — Tsutsui Junkei n-a fost zărit Încă? Își Întreba Mitsuhide cercetașii, la intervale regulate, pe tot parcursul zilei. Întrucât Mitsuhide fusese În cârdășie cu Tsutsui Junkei Încă dinaintea atacului asupra Templului Honno, nu avusese nici nu motiv să se Îndoiască de loialitatea aliatului său - până acum. La căderea nopții, Încă nu se vedea nici urmă din armata lui Tsutsui. Și nu numai atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
străinătate”, nucleu „denunțat ca urmărind scopuri antisocialiste, imperialiste și antiguvernamentale” (p. 92). La Berlin, „Agenția de știri AND a difuzat o scurtă știre, sub titlul «Perturbări ale serbărilor populare», în care se arată că, la 7 octombrie seara, «huliganii, în cârdășie cu mijloacele de informare occidentale, au încercat să perturbe serbările populare ocazionate de aniversarea RDG»”. La Praga, un șef de sector de la secția de propagandă a CC al PCC afirmă, la 27 octombrie, că grupările de opoziție din Cehoslovacia “își
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de a încheia pacea cu Petersburgul. Or, tocmai această ciudată Pace de la București va fi folosită de Rusia pentru a recurge la coruperea diplomaților care negociau: între alții, dragomanul Dimitrie Moruzi, Panaiot, fratele său, Manuc-bei (proprietarul celebrului Han), toți în cârdășie cu Capudan pașa Ramiz. Panaiot Moruzi nu a dat Porții o scrisoare de la Napoleon prin care acesta cerea imperativ "să nu facă pace cu nici un preț" (Alexandru Boldur). Estimp, Kutuzov a pus pe masa tratativelor niște hărți măsluite care ar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
scandaloase, în acest sens, au fost cazurile Mihălescu și Warszawski. Simeon Mihălescu ("gratulat" de Eminescu cu renumele "Cuviosul", "Cucernicul"), director în Ministerul de Interne, semna fraudulos, în numele ministrului, documente contrafăcute în privința rechizițiilor pentru armată, aducând imense pagube statului român, în cârdășie cu A.M. Warszawski ("ilustrul"), intermediar între organele administrative românești și comandamentele armatei rusești. Banii publici se scurgeau în nisipul acestor impostori, în vreme ce armata se găsea într-o stare dezolantă, cum o prezenta și Eminescu în articolul Dorobanții, dar nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Răsărit. De aceea evreii au îmbrățișat cu atâtea speranțe ideea "revoluției mondiale", Moscova devenind Mesia mult așteptat. Aici însă mai trebuie să invoc și paralelismul dintre comportamentul ocupanților ruși la 1877-1878 și al afaceriștilor evrei, ruși și români deopotrivă, în cârdășie chiar cu români de-ai noștri, lipsiți de o profundă conștiință națională. Atunci evreii au dobândit, în contextul încheierii păcii, rectificarea art. 7 din Constituție, ceea ce a contribuit esențial la armonizarea relațiilor cu autohtonii, aspect salutat și de Eminescu: "Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
nu știa de acest pact. Așadar, oricât de favorabilă s-ar vrea a fi o notă, de inofensivă, dată cui nu trebuie aceasta poate deveni cât se poate de incriminatorie și defavorabilă. N-ai cum să păstrezi inocența intrând în cârdășie cu Securitatea. Cu toate acestea, cu siguranță notele lui Marin Oltescu sunt în general cu o pronunțată intenție de a-l proteja pe Steinhardt și infinit mai puțin nocive comparativ cu cele ale lui Artur. Notele lui Oltescu sunt mai
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Odiseea lui Homer...". Autorul nu pierde nici o ocazie de a reveni la provincialismul, în primul rând al intelighenției române, fie că e vorba de talentul autentic (cazul Marin Preda), fie de duplicitatea acesteia probată prin concesiile făcute "relațiilor, slăbiciunilor și cârdășiilor" (...), recompensată adesea prin dregătorii sau misiuni peste hotare deloc ortodoxe. De această lupă aproape vindicativă nu scapă nici măcar profesorul Romul Munteanu, care ar fi fost impus de partid la catedra lui Tudor Vianu. Provocat de Al. Cistelecan într-o discuție
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]