530 matches
-
au rămas în provincie, cu înclinații rusofile, care făceau parte din marile familii boierești ale Țării Moldovei, Balș, Catargi, Ghica, Krupenski, Vârnav și altele. Ispravnicii aveau sub ascultare ocolașii, cei numiți în fruntea ocoalelor, și pe vornici sau staroști în cârmuirea satelor. Toți acești dregători, de la membrii sfatului obștesc și până la ultimii starosti de sate, aveau atribuții administrative și judecătorești similare celor din Țara Moldovei. Actele erau scrise în limba română, iar judecățile se făceau după pravilele cunoscute în Principatele Române
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
introducerii iobăgiei în rândul țărănimii și scutirea acesteia de serviciul militar. În locul lui Sturdza, țarul l-a numit guvernator pe Jean Festus (Ivan Markovici) Harting, de obârșie olandeză, căsătorit cu Elena, fiica marelui logofăt Grigorie Sturdza din Moldova, preluând și cârmuirea civilă a provinciei. Harting a contribuit din plin la rusificarea Basarabiei, a redus simțitor numărul autohtonilor în administrația publică și a înlăturat vechile legi și obiceiuri românești. Față de încălcările fățișe ale drepturilor lor, locuitorii Basarabiei și în primul rând boierimea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Revenirea pribegilor este o dovadă a politicii înțelepte pe care Ștefan a știut s-o ducă față de boieri. Un spirit vindicativ n-ar fi făcut altceva decât să îndârjească opoziția boierească. Începutul domniei lui Ștefan reprezintă prologul promițător al unei cârmuiri pline de glorie. Ștefan dă dovadă de energie, de înțelepciune politică, de simț gospodăresc. Dacă ar fi fost sub tutela unei boierimi anarhice și dispusă să trădeze interesele țării și ale domniei, atunci cu greu ne putem explica îndrăzneala cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la sud de Pirinei și Italia. Carol cel Mare nu avea nici el venituri, care să asigure crearea unei pături de funcționari, cu ajutorul căreia să guverneze vastul său imperiu. De aceea a împărțit territorial imperiul în ducate și comitate, la cârmuirea cărora și-a pus rudele sau apropiații săi. În asemenea condiții, regalitatea reprezenta o putere personală, imperiul era creația unui om, nu avea nici unitatea economică și nici unitatea etnică. Regele (împăratul) este șeful unui grup de oameni credincioși, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care cauză, românii s-au “purtat cu atâta statornicie încât nu au îngăduit niciodată să pătrundă în ea vreo erezie și nici nu au lăsat ca alții decât creștinii să fie domnii lor, cu toate că deseori sultanul încercase să așeze aici cârmuirea pașalelor sale”, remarca Giorgio Tomasi, secretarul voievodului Transilvaniei, în 1599. Identitatea națională s-a păstrat datorită limbii și religiei, iar religia s-a consolidat la români prin scrieri bizantine ajunse la noi prin filieră slavă, prin traducerile făcute din greacă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în modul cel mai demagogic posibil că "Uniunea Sovietică apără dreptul fiecărui popor la independență statală, la inviolabilitatea teritorială a țării sale, dreptul de a instaura o astfel de orânduire socială și de-a alege o astfel de formă de cârmuire, pe care le consideră potrivite și necesare, în scopul înfloririi economice și culturale a țării sale?"... Și-n timp ce acum, la 1 august 1974, privesc santinelele sovietice de pe aeroportul de la Berlin, mă gândesc la faptul că, exact cu 29
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cuvinte, din totalul locurilor din Parlament, 50% să revină candidaților țărănimii, 20% marilor proprietari, 20% meseriașilor și negustorilor și 10% intelectualilor. N. Iorga se ridica împotriva colegiului unic, afirmând că o asemenea Cameră va fi formată din oameni impuși de cârmuire prin mijloacele cunoscute iar Parlamentul va fi format din ”aventurieri ai vieții politice”. A. C. Cuza, invocând necesitatea educării în continuare a celui de-al treilea colegiu, se pronunța pentru votul universal dar, spre deosebire de N. Iorga, se opunea exproprierii susținând împroprietărirea
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
În fire. - Iartă-mă, maestre. Ți-am auzit cuvintele, Însă mintea mi-o luase Înaintea trupului și nu Îți puteam răspunde. Iubirea e mereu În mine și mă inspiră cu vocea ei, Însă de când am Încercat să fac binele pentru cârmuirea cetății, pesemne că alte două zeități i-au luat locul În zilele și nopțile mele. - Și care ar fi? Întreabă Arrigo. - Binele și Răul. Și Întrebările privitoare la natura lor: de ce Își Împart Între ele inima omului, de ce și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de Credincioși pentru a-și infiltra oamenii la vârfurile puterii În orașele guelfe. Pentru ca, odată ajunși acolo, să lucrați pe ascuns spre atingerea adevăratului vostru scop, prost mascat Îndărătul rimelor și al văicărelilor voastre amoroase: să smulgeți Italia de sub dreapta cârmuire a Bisericii, spre a o repune În lanțuri sub imperiali. Dar Biserica, adăugă prelatul ridicându-se, de această dată cu o repeziciune nebănuită, a zădărnicit În mai multe rânduri, de-a lungul veacurilor, Încolăcelile șarpelui care Încercau să o sugrume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cafea și de plăcinte. Criza economică îl schimbase și pe Einhorn. În retrospectivă, pe vremea Comisarului fusese cam naiv, și întrucâtva nedezvoltat pentru vârsta lui. Acum nu mai era al doilea de la conducere, ci avea primul și ultimul cuvânt în cârmuirea familiei lui; nu mai trebuia nimeni să moară înaintea lui, și, se poate spune, necazurile îl loveau direct în piept, iar el își dovedea destoinicia. Nu mai avea loc de langoare; trebuia să fie din ce în ce mai solid, mai dur, și-așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
un brav popor/ Ce-i viteaz cu-n vechi renume/ În luptă triumfător) și continuau cu programe de știri și reportaje care vă vorbeau despre miracolele industriei făuritoare de produse de Înaltă tehnicitate și ale agriculturii de basm - aflate sub cîrmuirea Genialului. Iar presa scrisă era un instrument grotesc de preamărire a puterii, la fel de prăbușit În derizoriu. Cenzura ceaușistă era ca un zid În spatele căruia Omul Nou ar fi trebuit să Își desăvîrșească Îndobitocirea. Atunci nu știați că pe 4 iunie
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
adânci rădăcini În provincia Îndepărtată În care avea să se nască mult mai târziu sinucigașul iubitor de femei ce nu-i erau pe potrivă. Acei neaoși se dezrădăcinaseră și părăsiseră, cu câteva generații bune În urmă, provincia istorică aflată sub cârmuire străină, trecând munții - din pricina papistășirii cu de-a sila și a Înjosirilor la care erau supuși de către vremelnicii și sângeroșii ocupanți - cu câteva căruțe În care Își puseseră tot ce li se păruse Însemnat pentru viața nouă ce urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ocupanți - cu câteva căruțe În care Își puseseră tot ce li se păruse Însemnat pentru viața nouă ce urma să Înceapă În alte locuri decât cele de baștină. Băjenarii se Împământeniseră bine pe noile meleaguri, provincia istorică se scuturase de cârmuirea străină În chiar anul În care, Într-un sat de la poalele munților, se născuse bunicul dinspre mamă al lui Ectoraș. Pentru că era cel mai mare dintre cei zece frați, pe când avea cincisprezece ani fusese luat de la fânețe și de la cozile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de veac XVII în Moldova înseamnă, de fapt, domnia lui Vasile Lupu, cu premisele și urmările ei, iar în Țara Românească aceea a lui Matei Basarab. Mult mai aproape de preocupările și de știința noastră, continuator al unei tradiții, deja, de cârmuire inaugurată de Radu Mihnea, pe la începutul secolului, imitat, la rândul său, de Gheorghe Ștefan și Gheorghe Duca, către sfârșitul lui, Vasile Lupu, rămâne, încă, o figură enigmatică, cu toate contribuțiile istoriografice de până acum. Perioada domniei sale coincide, precum se știe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
30, înfățișată pe candelabrele de la Golia, dar și pe pecețile lui Gheorghe Ștefan și Ștefăniță Lupu31. Nu trebuie uitat un element specific domnului, acela sugerat de relația dintre numele de Vasile și termenul de vasilefs 32. Elocventă pentru redarea însemnătății cârmuirii lui Vasile Lupu pe tărâm cultural este mărturia lăsată de Dimitrie Cantemir în a sa Descriere a Moldovei, cu referire la școala întemeiată de domn: „Moldova - spunea eruditul cărturar - a început să se trezească și să fie scoasă la lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a continuat ideea rectorului: „Astăzi înlăturăm definitiv un trecut ale cărui roade au fost plăcute numai dușmanilor fățarnici ai Bisericii lui Hristos. Înlăturăm primejdiile care au amenințat Sfânta noastră Biserică în urma acelei dureroase laicizări a învățământului teologic, făcută de trecutele cârmuiri, sub prefăcuta mărturie a sprijinirii Bisericii Ortodoxe Române. Un învățământ teologic cum a fost acela pe care mulți dintre noi l-am cunoscut - și pe care sunt mulțumit să văd că Prea Cucernicul Părinte Rector l-a caracterizat cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a democrației ateniene 47. Referindu-se la această epocă, Tucidide afirma: "Trăim sub o rânduială politică ce nu are de râvnit legile altora; departe de a-i imita, suntem mai degrabă o pildă pentru unii. Numele său este democrația, fiindcă cârmuirea statului nu se reazemă pe puțini, ci pe cât mai mulți"48. O viziune despre conducerea cetății ce ne impresionează și azi. Iată cum miturile despre invenția democrației în capitalismul modern și avântul economic pe fondul libertății dispar. Mai degrabă putem
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
2. Liiceanu, Gabriel. 2006. Despre Minciună. București: Humanitas. Linz, Juan J. & Stepan, Alfred. 1996. Problems of Democratic Transition and Consolidation. Baltimore: The Johns Hopkins University Press. Lipovetsky, Gilles. 1996. Amurgul datoriei. București: Babel. Locke, John. 1999. Al doilea tratat despre cârmuire. București: Nemira. Machiavelli, Niccolò. 1996. Principele. În vol. Măștile Puterii, Iași: Institutul european. Marga, Andrei. 2008. Diagnoze: articole și eseuri. Cluj-Napoca: Eikon. McLean, Iain. ed. 2001. Dicționar de politică. București: Universul Enciclopedic. Mungiu-Pippidi, Alina. 2002. Politica după comunism. București: Humanitas
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de domnii puternice în Moldova. Fenomenul apare mult mai evident după prima domnie a lui Petru Rareș (1538)581. De aceea, în perioada următoare domnii precum cele ale lui Petru Șchiopul, Miron Barnovschi sau Matei Basarab, apar ca model de cârmuire cu "sfatul și ajutorul" stărilor privilegiate. Semnificativă pentru asigurarea echilibrului între suveran și stări în majoritatea regatelor europene, dispariția ideii de legimitate dinastică se resimte și în Țările Române. Trebuie precizat însă că recunoașterea principiului dinastic în alegere nu s-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
des Conférences d'Histoire et de Philologie, 2e série, 50me fasc. Louvain, 1939, pp. 91-118. Lendvai, Paul, Ungurii. Timp de un mileniu învingători în înfrângeri, Humanitas, București, 2007. Locke, John, Du gouvernement civil, Paris, MDCCLXXXIII. Idem, Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranță, Edit. Nemira, 1999. Lousse, Emille, Parlementarisme ou corporatisme ? Les origines des Assemblées d'état, în Revue historique de droit française et étranger, 4e série, t. XIV, 1935, pp. 683-706. Idem, La formation des ordres dans la société
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Bichicean, Congregațiile, pp. 221-223. 129 J. H. Baker, op. cit., p. 235. 130 L. Konopczyňski, op. cit., p. 28. 131 Ibidem, p. 77. 132 Ibidem, pp. 132, 136. 133 Aristotel, op. cit., IV, 4, 1291b (23). 134 J. Locke, Al doilea tratat despre cârmuire, p. 84. 135 Nici efortul scolasticilor nu ar fi putut găsi o rezolvare problemei de a ști dacă maior pars este în același timp sanior pars sau dacă trebuie să fondeze principiul majorității pe alte argumente. S-ar putea explica
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
viteza de înaintare (m/s) ; A - aria secțiunii transversale a părții scufundate a corpului ; Cr - coeficientul de rezistență. 2.4.3. Aplicarea principiului lui Bernulli la propulsia prin apă Folosirea vâslelor pentru înaintarea unei bărci sau a unei padele pentru cârmuirea unei canoe, sunt exemple pentru tracțiune și împingerea înainte rezultată din diferența de presiune creată între partea anterioară a padelei, unde presiunea este mai mare și partea posterioară unde presiunea este mai mică și se formează o dâră. În acest
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
seama cît de mediocră este lumea pe care a creat-o, Elohim i-a Împărtășit Binelui intenția de a o distruge; Binele Însă s-a Împotrivit. Astfel, Eden a rămas acolo jos, singură, iar lumea a fost lăsată În seama cîrmuirii ei. Eden interpretează nobila retragere a lui Elohim ca pe un abandon și ca pe o ruptură. Mai Întîi, Încearcă să-l seducă și să-l ademenească Înapoi, folosindu-se de tot felul de podoabe pentru a se face atrăgătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mod eficient legile naturale nu contrazice credința sa că acele legi, o dată descoperite, pot fi demonstrate în mod rațional. Însă, observă J. B. Schneewind, acest fapt ne cere cu necesitate să interpretăm cu precauție pasajele din Al doilea tratat despre cârmuire în care Locke spune că legea naturală este "clară și pe înțelesul tuturor creaturilor"103. În acest caz "nu este vorba nici de confirmarea pretenției raționaliste că legile ar fi evidente prin sine, dar nici despre susținerea faptului că o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
anumit tip de explicație a acțiunii miraculoase a statuilor și obiectelor consacrate care se va regăsi ceva mai târziu la neoplatonicieni. În fragmentele lui Heraclid păstrate la Iamblichos Îl vedem pe Pitagora discutând cu Abaris „despre legătura cu cerul și cârmuirea exercitată de el asupra tuturor lucrurilor” și extrăgându-și argumentele din acțiunea obiectelor sacre. Din punct de vedere filosofic, această acțiune se explică prin faptul că „din cer există un culoar de trecere Înspre atmosfera și Înspre lucrurile pământești” și
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]