58,661 matches
-
matur, cu mai multe unghere și cotloane decât se dezvăluie la o primă lectură. Cititorului avizat îi apare excursul pe extrema plajă al poetului în primul rând ca descătușare emotivă, exercițiu de vigoare al unei vocații dominate de mirajul sonurilor: "Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai// Fără opreliști inimă-mi dădeai/ putere să privesc albastrul cum e.// - Ulisse în fotoliul meu de pai -/ prin țesături de valuri și de spume./ Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai.// Dar
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
vigoare al unei vocații dominate de mirajul sonurilor: "Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai// Fără opreliști inimă-mi dădeai/ putere să privesc albastrul cum e.// - Ulisse în fotoliul meu de pai -/ prin țesături de valuri și de spume./ Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai.// Dar nu mai știu din care vină-anume/ sfinții-au murit de mult în mine, vai!.../ Și n-am auz să mai ascult alt grai/ decât al meu, al bietei mele hume.// Călătorii, vecinătăți
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
spume./ Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai.// Dar nu mai știu din care vină-anume/ sfinții-au murit de mult în mine, vai!.../ Și n-am auz să mai ascult alt grai/ decât al meu, al bietei mele hume.// Călătorii, vecinătăți de lume." Charles d'Orléans și-ar fi privit cu mândrie succesorul la tronul rondelului. Pentru scenă, i-ar fi trecut sceptrul, mantia și tristețea exilului... Dinu Ianculescu, Un gând, un chip știut, un vis, un timp..., Editura Vinea
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
cum putea, dînd din coate, cu bagajele exagerate, baloturi de mărfuri, coșuri cu găini și chiar porci vii. Aveau cîteva cabine sufocante cu două paturi de cazarmă, mai întotdeauna ocupate de tîrfulițe amărîte care prestau servicii de urgență cît ținea călătoria. Întrucît în ultimul moment n-am găsit nici una liberă și nici n-aveam hamacuri, mama și cu mine am luat cu asalt două scaune de fier de pe culoarul din mijloc și ne-am pregătit să ne petrecem noaptea acolo. După cum
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
din locurile la care nici nu te-ai fi gîndit, ca un sitem planetar mînuit de ea din bucătărie, cu un firicel de glas și aproape fără să clipească, pe cînd fierbea oala cu fasole. Văzînd-o cum suportă netulburată acea călătorie îngrozitoare, mă întrebam cum putuse să treacă atît de repede și cu atîta stăpînire de sine peste nedreptățile sărăciei. Nimic mai grăitor ca noaptea aceea pentru a o pune la încercare. Țînțarii setoși de sînge, căldura compactă și grețoasă din pricina
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
însoțesc să vîndă casa. Totuși, ea n-a pomenit deloc subiectul pînă după miezul nopții, pe șalupă, cînd simți ca un fel de revelație supranaturală că, în sfîrșit, găsise prilejul potrivit să-mi spună ceea ce era neîndoios motivul real al călătoriei sale, și începu în felul și pe tonul și cu cuvintele alese la milimetru pe care trebuie să le fi ticluit îndelung în singurătatea nopților ei fără somn, cu mult înainte de a o porni la drum. - Tatăl tău e foarte
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
de fel nici ruperea de plăcerile epicureice ale celorlalți, nici istovirea ce-i îngreuna ciolanele. Trăia o stare de înălțare și mulțumire. Acest program l-a urmat netulburat și riguros toată viața, oriunde s-a aflat. Pînă și în numeroasele călătorii în străinătate nu s-a despărțit de blocul lui de desen. De fiecare dată se întorcea acasă cu un braț de schițe. Ion Irimescu conștientizase de tînăr că reușita în artă înseamnă contopirea cu aceasta și părăsirea unor alte preocupări
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
Le Jour" (sub titlul Peuples qui ont faim, 1934) a trecut aproape neobservat în epocă. Fapt paradoxal, dacă luăm în considerare faptul că reportajul, ca gen, înregistra un succes fulminant în Franța anilor 30, iar Simenon era deja o celebritate. Călătoria sa urmează o traiectorie în sudul URSS, de la Odesa prin Sevastopol, Yalta, Novosibirsk, Soci, Batum, dezvăluind, pas cu pas, realitatea incredibilă a unei țări înfrânte de propriile idealuri. Și totuși, furtuna pe care aventura romancierului în lumea lui Stalin ar
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
imagini, frânturi de frază, scăpări de gesturi, jumătăți de adevăr și - mai ales - multă tăcere. Aglomerare ce sfârșește, ca în romanele sale, prin a sugera lucrurile importante fără a face apel la comentariu. Dar asta nu e încă totul. Timpul călătoriei odată încheiat, scriitorul crede că se poate înapoia în Franța. E ultima sclipire de optimism dupa revelația tragediei sovietice. Căci e timpul să afle că din acest coșmar nu se poate ieși. Un funcționar anonim și plictisit îi refuză viza
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
a muri, îl lasă sărac lipit, numai cu fotografiile pe pereți ale numeroasei familii a Sidei. Nu-i rămâne decât simbolica blană de focă, undeva bine ascunsă, podoaba cea mai de preț de altădată a Sidei, adusă în tinerețe din călătoria făcută în nord. Dar și pe aceasta i-o va răpi marinarul bătrân cu pipă, omul hain din vis, "cu privirea lui vagă, rece, rea". Ciudatul, implacabilul executor oniric, pare a-i transmite și un mesaj, în ceasul ultim, bătrânului
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
-i transmite și un mesaj, în ceasul ultim, bătrânului deposedat de toate bunurile pământești, iar acum și de tăinuita blană de focă în zadar tăinuită, un mesaj care ar suna astfel: nimic nu vom lua cu noi dincolo, în marea călătorie. Un moralism discret, bine supravegheat de prozatoare, irizează în final paginile aceste cărți în care ni s-a vorbit despre eșec și despre lipsa de sens a goanei după înavuțire. O temă clasică.
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
pentru istoria literară și pentru tehnica prozei narative își diluează potențialul în cazul montării Cătălinei Buzoianu. Dacă scenariul, cinematografic, urmărește eficient story-ul, neeludînd nici un episod major al experienței lui Humbert Humbert și nici tensiunea, umorul sau ironia cu care narează călătoria sa în alte lumi-amoroase sau geografice - pe scenă nu au fost speculate cele două, să spunem, din ipostazele esențiale construcției teatrale. Predomină structura narativă, cea a romanului, și, deci, fațeta de povestitor a lui Humbert, lipsind cea de personaj-autor, Humbert
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
soi de imitatio Dei. Spre deosebire de artiștii damnați, care-și cîntă patetic frustrarea, Adrian Popescu găsește de cuviință a-și declara împlinirile, satisfacțiile, "norocul", printr-o suită de mulțumiri ce exclud orice reziduu luciferic: Tot ce mi-am dorit, am avut./ Călătorii/ imposibile și prietenii stelare, alianțe cu/ înaripații și sobolii tainici. Sărbători fără/ seamăn și prilejuri fericite de a pătrunde/ în labirint. Extaze și zboruri dincolo de/ lizieră. Puțini au fost atît de norocoși./ Ajunsesem să cred că miracolele fuseseră/ născute pentru
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
Oradea, Alba Iulia, Satu Mare, Baia Mare, Chișinău, Timișoara, Brașov etc. etc. Sunt deosebiri doar de talent, cultură, stil, viziune, forță expresivă, adică doar de natură scriitoricească. Restul e competiție (cel mai adesea surdă) de acces la receptare critică, premii, clasamente, burse, călătorii peste hotare, amiciții loby-stice pentru cine știe ce funcție în organe de conducere etc. în ce mă privește, oriunde am viețuit (și scris) - la Cluj, la Baia Sprie, la Baia Mare, la Oradea (din primăvara lui 1989 și până acum) - nu m-am
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
Constantin Țoiu Cu mult înainte de a întreprinde propriu-zis prima mea călătorie din viață în afara târgului în care m-am născut, călătorie făcută împreună cu prietenul meu greu Garabet și cu Mița lui, (despre care am mai scris), mai întâi voiajasem cu maică-mea, la patru ani împliniți, până la Corița, orașul ei natal
Coana Ifigenia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15026_a_16351]
-
Constantin Țoiu Cu mult înainte de a întreprinde propriu-zis prima mea călătorie din viață în afara târgului în care m-am născut, călătorie făcută împreună cu prietenul meu greu Garabet și cu Mița lui, (despre care am mai scris), mai întâi voiajasem cu maică-mea, la patru ani împliniți, până la Corița, orașul ei natal, undeva în sudul Albaniei de azi, la granița cu Grecia
Coana Ifigenia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15026_a_16351]
-
fapt, situația tradițiilor populare, raporturile pe care le aveau oamenii de astăzi, adică cei de prin 1970, cu propriile tradiții? Mă gândesc și la experiența pe care ați avut-o în Balcani, fiindcă nu e vorba numai de o singură călătorie pe care ați făcut-o în această zonă, deci aveați deja posibilitatea de a face comparații, de a confrunta diversele culturi balcanice... Primele indicii m-au făcut să-mi modific treptat principalele ipoteze de interpretare. De ce? întâi de toate, fiindcă
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
să nu fie prezentat doar într-un mod abstract și academic, ci prin intremediul unor vieți și chipuri omenești. Cartea e, de altfel, plină de ilustrații - sunt în total o sută zece ilustrații, fotografii, desene, extrase din jurnalele mele de călătorie, pagini de manuscris. E ceva cu totul diferit ca și climat și, prin urmare, lectura acestei cărți e complet diferită, - adică ea poate fi citită capitol de capitol, pentru că fiecare capitol e o mică unitate de zece-douăzeci de pagini ce
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
din Carpați, tocmai pentru a sublinia această ambiguitate... Să spunem, însă, că titlul Memoria Carpaților este destul de cuprinzător pentru a sugera și ceea ce spuneați Dv. mai înainte. - Știu - cum arătați și Dv. în această carte - că ați făcut mai multe călătorii în România, la distanță de treizeci de ani. Cred că ar fi interesant să ne spuneți care sunt diferențele pe care le-ați remarcat în acest interval. Căci au avut loc într-adevăr schimbări în acest răstimp, de pildă între
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
de schimb au speculat printre primii creșterea euro". Casele de schimb nu-și schimbă genul gramatical, așa că titlul corect ar fi trebuit să fie "...printre primele...". * Mai mulți editorialiști care se pare că l-au însoțit pe premierul Năstase în călătoria sa în China fac pe lăudătorii ad-hoc ai modelului chinezesc. Cronicarul care mai știe cîte ceva despre chinezi fără a-l fi însoțit pe premier în China începe să-și pună întrebarea, citind asemenea articole, de ce n-are România o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
lăutarii după ei, ținând-o în chiolhanuri și conturi reglate cu focuri de pistol. Tratarea femeilor adulterine și a "galanților", pedepsiți după specificul breslei. Ziarele, "unele albe, altele roșii", "unele înjură ce celelalte laudă și vice versa", verva și animația călătoriei cu poștalionul, la 1848, pe drumul dintre București și Iași. Ion Ghica se arată stăpânit de o fervoare deosebită în a surprinde climatul momentului, posedă știința dimensionării culturalului și politicului, și mai mult decât orice, știe să scoată efecte din
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
povestesc cum au trăit, cum au murit și ce s-a întîmplat după ce au murit, au revenit sau au plecat din nou. În Paradis, în limb, în iad, în lună. (O altă Causerie, metaforic-metatextuală, ca și celelalte, se numește O călătorie în lună). Poate că personajelei-i bravează moartea cu atîta nonșalanță tocmai pentru că au murit demult. Prin urmare, nu bravează și nici nu sînt nonșalante. Iar primul narator, Dumas, cel care (s)pune povestea în cadru dintr-un cadru, mai anulează
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
se vrea o radiografie lucidă, deopotrivă a unei existențe și a contextului istoric, eșuează în didacticism și patos moralizator. Un aspect care salvează în bună măsură acest volum este documentarea minuțioasă (autorul selectează o serie de scrisori, documente referitoare la "călătoria familiei Dumitriu în R.P. Ungară, R. Cehoslovacă și R.D. Germană" și la plecarea în R.F.Germania.) Cele patru anexe ale cărții, mai cu seamă scrisoarea către Gheorghiu-Dej din 16 februarie 1960, care amintește, păstrînd, evident, proporțiile, de schimbul epistolar dintre
O biografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15127_a_16452]
-
nu fac excepție - mai mult, devine ea însăși o formă de existență, nu doar terifiantă, dar și plină de calm și resemnare. Dacă "morții patriei" din Recviem trăiesc în moarte cu rănile din viață, iar cei doi îndrăgostiți din Frumoasa călătorie... își găsesc dragostea și fericirea într-o formă de inexistență fizică, personajul Cehov din Mașinăria Cehov trăiește și moare în același timp în mijlocul personajelor sale. În ceea ce privește Istoria comunismului..., piesa este un soi de parodie neagră care, pentru cei ce au
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
de la finalul piesei Mașinăria Cehov - pe "adevăratul precursor al teatrului absurdului" și mărturisește că a fost marcat de așteptarea personajelor "spectre" cehoviene înainte de a-i cunoaște pe Vladimir și pe Estragon. În fine, și în piesa care închide volumul, Frumoasa călătorie a urșilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt, avem de-a face tot cu o problemă a comunicării. Cei doi îndrăgostiți încep să se înțeleagă rostind la început doar vocala a, pentru ca în final să
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]