349 matches
-
1.23. Nór (2.1.12.3.) și ’Ar (3.1.13.2.), respectiv tò phÄÎs (3.2.2.15.2.). Metaforă universală a luminii folosită pentru Dumnezeu poate fi înțeleasă în multe feluri; totuși, contextul sugerează mai ales ideea călăuzirii. În majoritatea limbilor nu pune probleme de traducere. 4.1.24. al-Ra≤m"n, șal-țRa≤m (2.1.13.1.), (al-)La” f (în contextele de la 2.1.13.3.), al-Barr (2.1.13.4.), ′alm (2.1.15
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
retorul care cultivă verosimilul. Astfel, el opune și aici două modele: unul dintre ele este cel al retorului care cultivă discursul numai pentru a putea convinge mulțimea, iar celălalt este modelul bunului orator, responsabil de binele mulțimii, care practică arta călăuzirii sufletelor. Tabloul analogiilor este incomplet în prezentarea retoricii, dar, dacă urmăm sugestia analogiei cu tipurile de iubire de la începutul dialogului, putem crede că modelul retorului pentru care doar verosimilul este important, făcând din el un stăpân sofistic al adevărului și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ajută la formarea gustului cititorilor. Îndrumând critica spre specificul artei, I. se arată a fi un precursor al lui Titu Maiorescu, iar în ansamblul esteticii românești din secolul al XIX-lea rămâne cel mai important teoretician prejunimist, contribuind substanțial la călăuzirea criticii literare către o metodă proprie. SCRIERI: Cânturi intime, București, 1854; Odă la România, Paris, 1859; Scrieri alese, îngr. și pref. Dumitru Bălăeț, București, 1974; Catastihul amorului și La gura sobei, îngr. și introd. Dumitru Bălăeț, Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice
IONESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
cuvântul Domnului este Petru. Nu poate fi ridicat un alt scaun, nu poate fi instituită o altă preoție în afara acestui unic altar, al acestei unice preoții” (Ep. 43, 5). - „Biserica se sprijină pe episcopi și întreaga sa conduită se supune călăuzirii acestora” (Ep. 33, 1). - Concluzie: autoritatea episcopală este însăși autoritatea lui Cristos. Identificând autoritatea episcopală cu însăși autoritatea lui Cristos și făcând din Petru mijlocitorul privilegiat între Dumnezeu și episcopi (cei care veghează asupra Bisericii pământești și cerești), Ciprian pune
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
preocupată. Prin aceasta, ea devine o conduită, o datorie permanentă a omului față de el Însuși, dar și față de semenii săi. Rezultă de aici faptul că nu numai cei căzuți sau cei aflați În suferință au nevoi morale de sprijin și călăuzire, ci oricare individ, indiferent de starea În care se află. Terapia și grija morală de sine devin astfel o permanentă și constantă preocupare de care suntem obligați să ținem seama. La Întrebarea de ce este necesară mântuirea, N. Ionescu (v. Problema
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
că toate cele cinci componente se întrepătrund și se intercondiționează (nu rămân distincte și autonome, cum credea Walker)189. Să rămânem însă la această sursă a hiperraționalismului negativ. Walker (1979) a definit curriculum policy în termenii activității de orientare și călăuzire a curriculumului: stabilirea limitelor, a criteriilor și a traseului căruia curriculumul trebuie să i se conformeze, dincolo de planurile și mijloacele folosite de educatori și elevi în procesul instructiv-educativ din clasă. Așadar, el scutește designul instrucțional de hiperraționalizare. (Ceea ce nu fac
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lunar, din iunie 1939 până în martie 1940. Director este Ioan Șt. Botez, iar redactor, Vladimir Cavarnali. M. a început să apară ca o „revistă modestă în paginile căreia plastica și muzica, literatura și știința să găsească adăpostul necesar [...], în scopul călăuzirii oamenilor către lumea idealului” (Cuvântul nostru). Colaborează cu poezie Vladimir Cavarnali, Mihail Sorbul, Robert Cahuleanu (Andrei Ciurunga), George Meniuc, C. Aldea, I. Spulber, Octav Sargețiu, Gh. Gheorghiu, cu proză - Artur Gorovei, Augustin Z.N. Pop, Aurel G. Stino, C. Ardeleanu
MOLDAVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288210_a_289539]
-
găsit În opera literară un fidel aliat. Aceste obiective au fost canalizate În trei direcții: elaborarea și conștientizarea bazei teoretice a RS, a complexului programatic și principial al noului curent sau metodă de creație; analiza constantă a fenomenului literar concret, călăuzirea fermă a acestuia spre tematica și finalitatea partinică, demascarea promptă a abaterilor de la canon și a influenței literaturii „decadente”, În scopul apărării purității r-s, precum și revizuirea moștenirii literare românești și universale prin prisma ideologiei de partid. Cele trei direcții
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în cele din urmă înlăturarea completă a negrului și crearea unor ființe paradisiace întrupând perfecțiunea umană. Când am ajuns aici, am și desființat proza, cultivând genul liric al dithyrambului. Scopul fundamental al pasajului despre literatură din Raportul tovarășului Malencov este călăuzirea scriitorului pe drumul realismului socialist. Omul este perfectibil, nu perfect. Fără acest plan înclinat de la minus la plus, literatura cade în somnolență (...). Fără conflict nu pot exista nici drame, nici comedii și teoria falsă că în lumea socialistă nu pot
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
preocupată. Prin aceasta, ea devine o conduită, o datorie permanentă a omului față de el Însuși, dar și față de semenii săi. Rezultă de aici faptul că nu numai cei căzuți sau cei aflați În suferință au nevoi morale de sprijin și călăuzire, ci oricare individ, indiferent de starea În care se află. Terapia și grija morală de sine devin astfel o permanentă și constantă preocupare de care suntem obligați să ținem seama. La Întrebarea de ce este necesară mântuirea, N. Ionescu (v. Problema
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
inutile și fixarea de noi combinații de mișcare; f) diminuarea „sensibilității” față de diferitele piedici externe și față de împrejurările care ar împiedica desfășurarea normală a acțiunii; g) tendința de a transfera atenția de la proces asupra rezultatului; h) posibilitatea efectuării acțiunilor prin călăuzirea numai după simțul muscular; i) reducerea oboselii și apariția sentimentului de „ușurință”; j) creșterea plasticității acțiunilor; k) apariția posibilității de transfer de la un gen de activitate la altul; l) reducerea treptată a erorilor de execuție. EXPLICAȚIE (< fr. explication, cf. lat.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se mai deslușesc chiar și acum În interior. Lefty Îi dă o monedă bătrânei care vinde lumânări, aprinde una, o Înfige În nisip. Ia loc Într-o strană din spate. Și, la fel cum mama mea se va ruga pentru călăuzire Întru conceperea mea, Lefty Stephanides, unchiul meu Îndepărtat (printre altele), Își ridică privirea spre Hristul Pantocrator neterminat de pe cupolă. Rugăciunea lui Începe cu niște cuvinte Învățate În copilărie, Kyrie eleison, Kyrie eleison, nu sunt vrednic să mă arăt În fața scaunului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de băutura ei și apoi am lăsat-o printre „celebritățile“ mai mici de la începutul anilor ’30 și sfârșitul anilor ’20, numeroasele chipuri din trecutul meu și al lui Seymour. Locotenentul se învârtea degajat prin cameră, fără să aibă nevoie de călăuzirea mea; acum se îndrepta, cu mâinile la spate și cu o mină de cunoscător, spre bibliotecă. Doamna de onoare m-a urmat afară din încăpere, căscând - un căscat sonor, cavernos - fără să facă cel mai mic efort de a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
un film, ușor învăluit. Cu o secundă de oprire, trăsura coti șoseaua spre dreapta. Verva feministă a lui Nory se întrerupse. Fu iar tăcere și toate trei rămaseră atente drumului, căutând parcă, la o busolă invizibilă a călătoriei, acul de călăuzire în noapte. - Am intrat pe Șoseaua Mogoșoaiei, zise moșul. Luna acum era mai sus însă și, extaziată în propria ei lumină, nu-și proiecta conturul net de altădată; ca și a soarelui, forma i se cufunda în propria-i orbită
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
printre rețelele vehiculelor, care se încîlcesc la acea încrucișare. Mini rămase un minut pe loc, învăluind, cu o privire plăcută, edificiul Cercului Militar, care se proiecta armonios. Privirea nu se adresa clădirei, decât întrucît blocul ei dura un punct de călăuzire în insula vie a Cetăței. De pe trotuarul cellalt, Nory se întoarse să mai zărească pe amica ei singuratică. O absorbise Cetatea și timpul. III In dimineața-aceea, scoțând nasul devreme pe fereastră ca să dea drumul zilei să intre în odaia ei
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Zhao Taimo are înfățișarea lui Confucius, nu e deloc un bărbat al tradiției, ci unul cu educație occidentală. El este torța care luminează perioada timpurie a vieții lui Yunhe. Mai târziu, Doamna Mao refuză să-i recunoască vreun merit în călăuzirea ei. Își asumă ea însăși toate meritele. Asta din cauză că lumea vrea ca ea să-și demonstreze originea proletară. Însă în 1929 Domnul Zhao Taimo este cel care-i acordă fetei intrarea în trupă, deși îi lipsesc calificări importante. Mandarina ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Mergem pe jos prin întuneric. Suntem trei. Un prieten al lui Yu Qiwei merge la o oarecare distanță în spatele nostru. Asta va fi ceremonia noastră, zice el, o unire în spirit. Zâmbesc, neliniștită dar plină de entuziasm. Îi mulțumesc pentru călăuzire. Încetinim pasul pentru a-i permite prietenului să ne ajungă din urmă. Yu Qiwei mă dă apoi în grija prietenului - un agent secret comunist. Vorbește cu prietenul din nou despre siguranță, îi dă instrucțiuni să o ia pe aleea din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
semiți fugiți din Egipt ca să putem spune care dintre ele este chiar cel despre care vorbește Biblia. În plus, arhivele egiptene nu au înregistrat nicio dispariție în mare a unei armate egiptene în timp ce urmărea un grup de israeliți ieșiți sub călăuzirea unui anume Moise. Nu amintesc nici de moartea faraonului înecat în mare. În realitate, cronicile timpului nu înregistrau prea ușor înfrângerile. Și, foarte probabil, pentru curtea faraonului, evenimente ca acelea pe care le povestește Biblia erau doar anecdote lipsite de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
însă, pentru moment, nu dispunem. În sfârșit, repetăm că Moise este o figură cheie în Vechiul Testament pentru că instituțiile mozaice îi permit Israelului postexilic să trăiască în propria țară fără monarhie și fără autonomie politică. Situația lui Israel în pustiu, sub călăuzirea lui Moise, este emblematică: Israelul postexilic trăiește în condiții asemănătoare. Intenția fundamentală a textelor este să transmită acest mesaj esențial, nu să schițeze un portret al istoricului Moise sau să reconstruiască trecutul îndepărtat al strămoșilor lui Israel în pustiu. 4
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cronologiei stabilite de cercetători, cucerirea lui Iosue a avut loc între 1200 și 1100 î.C. Această dată pune imediat o mare problemă exegetului și istoricului. În această epocă, cetățile Ierihon și Ai nu erau locuite. Poporul lui Israel, sub călăuzirea lui Iosue, se găsea deci în fața a două cetăți distruse, în ruină (cuvântul ebraic „Ai” înseamnă chiar „ruine”). Probabil, povestirile s-au născut tocmai pentru că aceste cetăți nu erau ocupate. Au fost propuse diferite teorii pentru a concilia textul biblic
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Doamne, odihnește toate sufletele. Sunt încordat, trebuie să mă relaxez, să iert. Să nu mă gândesc la Rozanov, la George, la Muntele Athos. Ah, dorința! Doamne, dacă măcar aș putea cunoaște pacea. Mă prosternez, Doamne, și-ți cer iertare, și călăuzire, și dă-mi puțină credință: Domnul și stăpânul meu. Și mâine-i duminică, fiar-ar al dracului să fie!“. Se auzi soneria de la ușa de intrare. Preotul oftă. Se ridică și închise magnetofonul, amuțindu-l pe Scott Joplin. Se înclină reverențios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
înăbușită de directorul Vernon Chalmers) a fost cea a năvălirii unui puhoi de apă clocotită, care-l făcuse pe filozof să-și piardă cunoștința. Părintele Bernard a fost citat ca martor la anchetă. Se rugase ceasuri întregi, în prealabil, cerând călăuzirea, dacă să facă sau nu cunoscută scrisoarea sinucigașului. Până la urmă, a rămas la fel de nesigur dacă a procedat just sau nu, dar se temuse să scoată o vorbă, pentru a nu fi acuzat de înlăturarea dovezilor. Ancheta a fost mușamalizată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
la despărțire, salutându-ne, mi-a zis: mulțumim lui Dumnezeu că ne-a lăsat Biserica. Dacă nu ar fi ea, cu ce am mai rămâne?! M-au surprins cuvintele lui. Un laic care simte că fără protecția bisericii, sau fără călăuzirea ei, oamenii nu ar mai avea la cine să apeleze. In afară de surprindere, cuvintele lui mă îngrijorează, căci mă întreb: biserica este cu adevărat, în mod total, în slujba oamenilor? Eu sunt dăruit oamenilor, sau aștept ceva de la ei
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
general, tinde în mod instinctiv să se ascundă”. Pentru ca să aibă acces la acest adevăr, omul va trebui să se păstreze pe sine în umilință, virtute și stare care este cea mai necesară în astfel de momente. Totul se face sub călăuzirea Duhului Sfânt, care este invocat. Își va descoperi astfel păcatele sale, nu plecând de la ceea ce a făcut el însuși, ci de la ceea ce și cât a făcut Dumnezeu pentru el. Nu va vedea păcatul ca pe o tragedie iremediabilă, ca pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
neamului omenesc.(Lamartine); Istoria este emulul timpului, depozit al acțiunilor, martor al trecutului, exemplu și înștiințare a prezentului, avertisment al viitorului.(Miguel de Cervantes în Don Quijote de la Mancha); Istoria este martorul care confirmă trecerea timpului; iluminează realitatea, vitalizează memoria, oferă călăuzire în viața de zi cu zi și ne aduce știri din antichitate. (Cicero); Istoria nu e ceea ce s-a întâmplat. Istoria e ceea ce ne spun istoricii că s-a întâmplat.(Julian Barnes (15 mai 1989). Și pentru a demonstra că
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93065]