637 matches
-
izvoditorii acestor valori trebuie cinstiți pe măsura faptelor lor. În schimb toți producătorii de frumos din fiecare cultură națională, privesc la perioada clasicismului lor atât ca la un etalon al echilibrului și armoniei, cât și ca la un adevărat far călăuzitor, care - indiferent de mijloacele utilizate - îi ajută să urce înspre culmile creației umane. În conformitate cu acest principiu, clasicismul românesc se cheamă Eminescu, Creangă și Caragiale, iar puțin mai târziu Brâncuși și Enescu, clasicismul rusesc îmbrățișează întregul secol al XIX-lea (Pușkin
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
eminesciene sunt toate o lumină benefică, strălucitoare, sunt o încântare. Îi urez mulți ani sănătoși, fericiți alături de familia frumoasă, care o susține pentru a crea în continuare, pentru a împlini proiectele în lucru, și să rămână mereu ca o stea călăuzitoare peste timp”. (etnograf Steliana Băltuță) Material realizat de ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D´ART” Preluat Rodica Elena LUPU Botosani News Referință Bibliografică: LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 782, Anul III, 20
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
dureros al „aducerii-aminte”.... Într-o lume a instabilității lucrurilor, a risipirii, personajul principal parcurge drumul spinos al exilului, purtând mereu în suflet „flacăra credinței” în reușită. În acest labirint primejdios (de multe ori), Dumitru Sinu a găsit până la urmă, firul călăuzitor către țelul propus, reușind astfel să-și făurească un destin, o morală, o identitate. Un volum al rememorării, al întoarcerii sufletului către rădăcina străbună, către viața ce trebuie repovestită pentru a înțelege mai bine sacrificiul și măreția cu care cei
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
persoană. Să ierți chiar dacă te doare! Să faci durerea ghem și să o arunci cât mai departe. Desprinde-te iarăși de țărmul la care ai ancorat când partenerul a ales să coboare și vâslește spre alte zări! Vei zări farul călăuzitor dacă ai credință! Răsfiră-ți degetele, nu lăsa să se strângă în pumn resentimente! Spală-ți palmele cu lumina iertării ca să poți păși mai departe. Dă drumul lacrimilor ce-ți sugrumă gâtul. Lasă trecutul să moară pentru a permite prezentului
FEŢELE NEVĂZUTE ALE OMULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354778_a_356107]
-
psihici duce la capodopere sau opere desăvârșite din ambele puncte de vedere. Din nefericire pentru actul creator, arta zilelor noastre (cu postmodernismul în frunte) își permite atari lejerități în concepție și scriere (rare înfiorări estetice, dar nici vorbă de idei călăuzitoare sau de un minim respect pentru gramatică, peste tot în arta contemporană compozițiile fiind deschise oricărei interpretări, ceea ce la limită se cheamă nici una!), încât nu se mai pune problema raportului logic dintre formă și conținut, respectiv dintre jocul imaginației și
AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂŢII CĂRŢILOR LANSATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369044_a_370373]
-
Mihaela Hură) ***7. MANUELA CERASELA JERLĂIANU (București) - PRIN TRECEREA LUMII (versuri) Prin trecerea lumii reprezintă o altfel de peregrinare pe aripile visului și ale dorului, dincolo de nemărginire, spre eternitate. O trecere lină, murmurată, cu sufletul așternut în palme, ca felinar călăuzitor spre infinita lumină a lui Dumnezeu. Un nou prilej să spunem despre Manuela Cerasela Jerlăianu că ruga sa firească și plină de simplitate nu va trece neobservată, așa după cum fiecare nouă carte ce-i va purta semnătura va fi un
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
ȘTEFANIA PETROV (București) - PEREGRIN PRINTRE ANOTIMPURI (versuri) În succederea logică a anotimpurilor vieții, apar persoane dragi, familiare, ce sunt prinse în ghemul fără de sfârșit al amintirilor, această percepție producând, ea însăși, nostalgie. Mama, cu lumina sa unică, ce devine far călăuzitor pruncului său, pentru a cărui fericire, face, riscă și își asumă totul, punând viața lui mai presus de a sa. Pentru această fericită valoare a maternității, recunoștința este pe măsura eforturilor întreprinse, tăcerea însăși sau chiar timpul aduc în sufletul
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
ipostazei de erou-semizeu, de cavaler trac sau medieval, de erudit-enciclopedic, de pedagog creștin, de duhovnic mistic, de înaltă demnitate aristocrată, Sfințenia însă a rămas în toate ipostasurile ei doar sub chipul umano-divin, ca ideal al viitorului transcendent. Toate modelele sunt călăuzitoare creștinilor, dar de urmat trebuie să-i urmeze doar pe Sfinți. „Cu cât suntem mai avansați, mecanic și material, cu atât suntem mai departe de esența reală a lumii, de sfințenie. Un sfânt poate fi și analfabet, dar e superior
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
s-a născut Marin Preda nu i se oferă oricui. Întamplarea s-a produs. Din tot acest periplu emotiv, ce a durat aproape o grămadă de ani, au ieșit paginile de față, care sper să aducă un spor de lumină călăuzitoare pentru înțelegerea existenței și geniului lui Marin Preda din clipa în care a părăsit satul natal pentru a se dedica acelei vieți de trudă comună artistului de geniu.,, Mare admirator a mărturisit că a făcut o pasiune pentru unul dintre
LANSARE DE CARTE ,, MARIN PREDA ŞI AI SĂI,, DE MARIAN CIOBANU de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370417_a_371746]
-
-nvăț a trăi vreodată Clipa condamnaților, ziua devastată Aici s-a revărsat jalea cea mai multă Copacii nu cresc, păsări nu mai cântă Intrat-au cândva tineri pe astă poartă Lăsând lumii afară gloria deșartă Mitinguri, lozinci, preamăriri, ovații Pentru ”călăuzitorii” încercatei nații. Întreaga elită cu minte strălucită Ce dorea să aibă patria dezrobită, Morala sfântă, moștenită din străbuni Cutume, ritualuri, ca la noi la români. Bărbați cugetători, aproape ca sfinții, Cum îi invățase dascălii, părinții. Înhățați cu toții pentru îndrăzneala Că
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
respectând aforismul lui Constantin Brâncuși, care spunea:”Să nu confundăm niciodată Arta nouă cu ... artiștii cei noi! Ne aflăm în acum în arealul timpului Sărbătorilor de iarnă, când din vechile Scripturi ies Sfinții să întâmpine Nașterea Domnului Iisus, iar Steaua călăuzitoare se întoarce către noi, urmărită de cei trei Magi, să ne aducă vestea cea mare că s-a născut Fiul Domnului Dumnezeu din Sfânta Fecioară, ne prihănită, Maria. În acest context și cu ocazia ANULUI NOU 2012, doresc cititorilor, colaboratorilor
CUVÂNT CĂTRE REDACŢIA, COLABORATORII ŞI CITITORII REVISTEI CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369443_a_370772]
-
nr. 1629 din 17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului EMINULE, IERTARE ȘI RUGĂ ȚIE de când în nato și ue am intrat, noi, românii, Eminule, de tine am uitat. ne-au lovit grijile, sărăcia, ne-a învăluit nemernicia. stindard și far călăuzitor ne-ai fost. nu mai avem acum vreun rost. de autorități... nu mai vorbim, se bat, ciolanul să și-l tragă, nu mai sunt bani, de flori, nici de coroane. dascălii... și ei s-au plictisit, nu mai au chef
EMINULE, IERTARE ŞI RUGĂ ŢIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352851_a_354180]
-
melodia dorului, ca frații ... Și-n raza soarelui, pe-aripile de vis Dansau până și Codrii, și Carpații. Ce vis superb, ce vis frumos, plăcut Mă însoțește ... E speranță- n toate! Tu, vis frumos! Tu, visul meu durut! Fii, înger călăuzitor, REALITATE!.. --------------------------------------------- CAZACU (ISTRATI) Iacob, poet, ziarist, publicist, istoric, comentator, participant la diferite manifestări cu caracter cultural-literar, social șI istoric. Născut la 4 noiembrie 1954, în Sărățenii Vechi, județul Orhei, Republica Moldova (România Mică). Cea mai mare parte a copilăriei și-a
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
marfa, imaginea ține locul valorii. Că dincolo de staniolul care îți ia ochii, tronează mizeria și, cu precădere, mizeria umană ce dezumanizează, chiar nu mai contează, de vreme ce omul alege, invariabil, artificiul, kitsch-ul, nonvaloarea. În lipsa unei educații sănătoase, a unor modele călăuzitoare, nici nu trebuie să ne mai mire că omul a ajuns o marionetă manevrată din culise cu atâta ușurință de gulerele albe. Nepotul: M-ai lăsat fără cuvinte!... Unchiul: Și asta încă nu-i nimic!... Dar măcar ai priceput ceva
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352695_a_354024]
-
tale, talazuri marine, M-au cuprins atâtea decenii, Din dimineți cu soare senine, Până la ale apusului vecernii. Amândoi am împărțit norocul, Împreună am trăit și bucuria, Așteptăm pereche sorocul, Să întâmpinăm veșnicia. Am gustat din parfumul iubirii, Mergând cu stelele călăuzitoare, Am băut din cupa fericirii, Dată de ascunse Ursitoare. Ne-am unit în acea primăvară, Reflecție a timpului etern, Ne reîntoarcem pentru a câta oară, Retrăind a tinereții refren. Referință Bibliografică: Reîntoarcere / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
REÎNTOARCERE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354162_a_355491]
-
salutat publicul, acrobații, clovnii, balerinele, piticii...toți cei care formau nucleul forte al circului. Înveseleau oamenii, aduceau clipe magice, pline de fantezie, în ochii și inimile lor. Își riscau viața. Izbucnirile de entuziasm sau exclamațiile copiilor, erau picături de fericire călăuzitoare în existența artiștilor. Tobele băteau ritmic, ritualic, subliniind pericolul sau suspansul situațiilor. Numere comice cu elefanți, maimuțe, câini mergând pe biciclete. Piticii erau una dintre principalele surse de amuzament ale copiilor. O lume stranie, plină de mister...lumea circului. Intră
ÎN ARENĂ ... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358182_a_359511]
-
vol. II, Editura Fundația culturală „Buna Vestire”-București, 2009, p. 296) Strigătul din urmă al lui Petru Baciu este o chemare la demnitatea întru Neamul dacoromân, o cinstire a memoriei memorabililor noștri Străbuni, un îndemn la alegerea unei Elite spiritual-creștine, călăuzitoare a multor generații spre un destin asumat mântuirii, un apel la conștiința harică ce se întrupează misiunii de mărturisitor și vocației de martir. Ecoul strigătului luptătorului, eroului și mărturisitorului Petru Baciu se răsfrânge asupra multor chemări de seamă, dar în
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
al Națiunii, dar în același timp este și persoană sobornicească a Bisericii. Cele două entități sunt sau trebuie să fie în comuniune. Dar, când Națiunea nu se mai sprijină pe un Stat de drept (nu mai are autoritatea Elitei creștine călăuzitoare și conducătoare), ci pe un Stat al forței, cetățeanul se adaptează Statului, dar urmează Bisericii, practicând filosofia divino-umană prin toate virtuțiile moralei creștine împlinite în jertfa sfântă a suferinței și a iubirii creștine. Devierea de la filosofia hristică uzurpă chipul religios
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
36). Iar Sf. Ap. Și Ev. Matei a schimbat aceasta în „Fiți, dar, voi desăvârșiți, precum și tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este” (Mat. 5, 48). Iubirea părintească a lui Dumnezeu pentr toată creația, bună sau rea, este motivul și principiul călăuzitor al iubirii de vrășmași. Dumnezeu nu pune limite iubirii Sale și, deci; nici nu noi nu avem limite în a iubi. Referatul biblic din sf. Ap. Și Ev. Luca 6, 36 enunță și indică deopotrivă comparația, cât și motivația. Faptul
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
și fructul credinței. Pe oameni îi vedea, îi trata și îi aborda, din punct de vedere spiritual - duhovnicesc, “stratificați” pe mai multe register și planuri de viață: “Unii trăiesc prin simțuri și pentru simțuri, alții socotesc mintea drept singurul far călăuzitor al vieții. Ei pun mare preț pe știință și pe adevărurile ei. Iar o a treia categorie de oameni, fără să nesocotească ori să ignore viața simțurilor, nici lumina minții, trăiesc, călăuziți fiind de lumina credinței. Aceștia au aflat un
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
pe care sta culcat Pruncul. Și noi eram prunci, și El venise în primul rând, la noi, în lumea bucuriei noastre copilărești, pentru că noi eram poate, cel mai aproape de El, de lumea Lui”. Rodica Lascău exprimă la sfârșit, o idee călăuzitoare în lupta cu somnul: „Unde era Pruncul de curând născut? Crescuse cum și noi crescuserăm. L-am căutat la iesle și ieslea era goală și pustie. Am alergat la casa dulgherului și nu era acolo. Târziu, pe colina sinistră din
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
unui lăcaș de cult de mare valoare (din toate punctele de vedere). Unde am ajuns (moral și spiritual vorbind) la 25 de ani de la Revoluție și ce am putea face pentru a ne îmbunătăți starea sunt doar două dintre ideile călăuzitoare ale acestui dialog. Cu alte cuvinte, așadar, o ușă masivă și grea, brodată în vitralii, lasă ochiul să descopere încăperea minunată a Bisericii „Sfântul Silvestru“ din București. Cu greu reușești să deslușești siluetele din interior, cât timp retina mai poartă
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
aceia au ajuns la vârsta de aproape 50 de ani. Pentru că au fost nu numai cei mici, din școala elementară de atunci, ci și studenți din toate facultățile. Au venit la „Sfântul Silvestru" fiindcă noi aveam aici, ca un far călăuzitor, figura Părintelui Constantin Galeriu, o personalitate extraordinară, plină de har. Parohia lui scriptică era Biserica „Sfântul Silvestru", dar aripile sale se întindeau peste toată țara românească, căci "sub influența a ceea ce a fost înainte, nu s-au pus la temelia
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
tale, talazuri marine, M-au cuprins atâtea decenii, Din dimineți cu soare senine, Până la ale apusului vecernii. Amândoi am împărțit norocul, Împreună am trăit și bucuria, Așteptăm pereche sorocul, Să întâmpinăm veșnicia. Am gustat din parfumul iubirii, Mergând cu stelele călăuzitoare, Am băut din cupa fericirii, Dată de ascunse Ursitoare. Ne-am unit în acea primăvară, Reflecție a timpului etern, Ne reîntoarcem pentru a câta oară, Retrăind a tinereții refren. Referință Bibliografică: REÎNTOARCERE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
REÎNTOARCERE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359842_a_361171]
-
șase rânduri de alegeri, s-au destrămat și reformat patru coaliții pro-europene, au căzut trei guverne. Dar despre politica de la Chișinău e plin internetul de texte cu agendă și de erori, așa că n-are rost să mă erijez în farul călăuzitor. Am să mă opresc, însă, asupra unui lucru la care se pricep moldovenii, poate chiar mai bine decât noi - clipul publicitar cu suflet. Am ajuns la concluzia că în țara vecină emoția publicitară e mult mai bine conturată, dar și
Fructele oprite ale Moldovei () [Corola-blog/BlogPost/338266_a_339595]