423 matches
-
fel!... Că nu pușca întotdeauna, dacă nu-i plăceau coarnele țapului îl lăsa în plata lui. Niciodată nu se întorcea pe aceeași cale. Da la ora opt fix era în fabrică pe secție, ca scos din cutie, ras, pieptănat, halatul călcat, tot ce vrei! Om dintr-o bucată, Klesch, v-o spun nu pentru că-i sunteți nepoți sau mai știu ce!... Da așa era el! Așa că l-am pândit. Mai multe nopți n-am putut dormi ca lumea din pricina asta. M-
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
trecut pe aici, cu tine de asemenea pentru că nu am vrut să se piardă acest loc de muncă.” Îi priveam față, expresia fetei lui impresiona, părea un artist ce a creat o operă și dintr-o dată o vede prăbușita, sfărmata, călcata în picioare stătea acolo năucit și nu îi venea să creadă că asta era realitatea. E ca si cum ai dat tot ce ai putut pentru a schimba o cauză însă vezi că se afunda mai mult pierduse și nu putea să
GREUTATEA NOPTII (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340683_a_342012]
-
să divorțeze. - Dar îl iubesc, mamă, nu înțelegi? Îl iubesc, ce să fac... Bunica încerca s-o convingă pe mamă să nu-l mai primească acasă - indiferent ce se întâmplă, să divorțeze. Cu prețul rușinii în cartier, cu prețul orgoliului călcat, cu prețul cortinei căzute în fața sălii pline de vecini. În a șaptea zi de la dispariție, după ce s-a aflat că a fugit cu o țigancă, femeia s-a dus să depună actele de divorț, invocând părăsirea domiciliului. La câteva ore
„Dă, Doamne, ca ai mei să divorțeze”. Familia tradițională trăită de un copil de 11 ani () [Corola-blog/BlogPost/338020_a_339349]
-
și chiar de teatru. Urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie a Universității Jagielloniene din Cracovia (închisă în 1939), iar din 1942 găsește în Teologie marile răspunsuri după impactul avut asupra să de ororile războiului. într-o Polonie sfârtecata și călcata de ambele totalitarisme. Duce o viață grea, plină de frustrări. Mama murise în 1929. În 1941 își pierde și tatăl. Cu toate acestea, isi continua studiile și devine preot catolic din 1 noiembrie 1946. În 1948 este doctor în teologie
PAPA BEATIFICAT ŞI PREA FERICITUL PATRIARH de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344243_a_345572]
-
-mă a fost foarte bucuroasă. Nu apucasem să mă spăl și să mă schimb, dar un schimb de cămăși curate mă aștepta. Noi ne predăm rufele murdare elevului de serviciu pe clasa pentru spălare, iar sâmbătă le preluăm curate și călcate. Nu puteam sa refuz oferta căci eram destul de nespălat. Surpriză mea avea să fie când am sesizat că tot ce mi se oferise era nou-nouț! Deci refuzul meu nu ar fi fost justificat. Ne-am petrecut seară ascultând emisiunea de la
FINAL DE AN ŞCOLAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343799_a_345128]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SOARTA ÎȘI SAPĂ ÎN SUFLET DRUMUL... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Prin umbra viselor secate, a ta iubire mai dezmierd și mângâi frunzele călcate, în soarta lor și eu mă pierd... În cuget port același vis și-n palmă strâng o mângâiere, mă-ntreb de ce ne este scris, în suflet să purtăm durere? Mă zbat prin clipele de ieri, adun în gând speranțe mute
SOARTA ÎȘI SAPĂ ÎN SUFLET DRUMUL... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342748_a_344077]
-
tale, care mă făceau să uit pe moment de necazurile, neîmplinirile, decepțiile, durerile și suferințele sufletești sau trupești. Îți multumesc pentru cănile fierbinți de ceai, pentru mâncarea caldă, pentru răsfățul ruladei cu banane, dulceții de trandafiri, pentru cămășile apretate și călcate, îți mulțumesc pentru tot ce ai încercat să faci cu aproape un perfecționism de invidiat chiar și la anii senectuții când ai plecat fulgerător pe drumul fără întoarcere. Draga și iubita mea mămică îți mulțumesc din suflet pentru cărțile pe
DR. IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343296_a_344625]
-
exemplu de milioane de oameni care ies în stradă și, cu un curaj extraordinar, înfruntă moartea și suferința, gloanțele, grenadele, tunurile de apă, loviturile și mijloacele de tortură ale poliției, ale puterii. Vedem tablouri de zei ai zilei arse ori călcate în picioare, însemne ale puterii dictatoriale distruse în mod ostentativ, pancarte în care populația cere sfârșitul unei epoci de dictatură și teroare și instaurarea unei epoci noi, de libertate și progres. Aflăm, de asemenea, de la fiecare buletin de știri de
DUHUL LIBERTĂŢII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343449_a_344778]
-
vioi pe stradă și în orice împrejurare. Nu-și etala ostentativ nimic din frumusețea-i naturală și întreținută cu evidentă grijă. Se îmbrăca modest și curat. Nu purta uniformă. Când nu îmbrăca pantaloni, fustele lungi până aproape de genunchi și bluzele călcate atent erau purtate cu firească lejeritate, fără a-i evidenția linia foarte plăcută a trupului bine proporționat.” Iată cum se evidențiază, alăturat altor calități, „Simțul detaliului, manifestate pregnant în fiecare roman al domnului Malciu.” Așa, ne prezintă autorul personajul principal
DESTINE ÎNTRETĂIATE PE O FRESCĂ DE VIAŢĂ FĂRĂ CULORI. de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343973_a_345302]
-
dacă e descoperit, și dacă nu! Tot așa și piatra e tot piatră, fie că este vorba de cea din zidul bisericii, fie că e vorba de cea pusă la pietruirea drumului, numai că una e cinstită, iar alta e călcată. De aceea, dacă Nicolae Datcu nu ar fi fost descoperit și sprijinit de către maestrul Benone Sinulescu, poate că azi nu ar fi ajuns artistul cunoscut și apreciat, care este. Dacă o țară crede că are cântăreți câtă frunză și iarbă
NICOLAE DATCU. DRUMURI CROITE PE TEMEI DE VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344128_a_345457]
-
în tot orașul că s-a adoptat la Comitetul Municipal o nouă atitudine față de oameni: aceea a brutalității, a amenințării și a intimidării. - Nu te văd prea timidă, tovarășa. - Sunt foarte timidă, dar lupt cu timiditatea, ca să nu mă las călcată în picioare. Am fost secretar U.T.M. pe liceu și cam știu cum merg treburile. De aceea am curajul să vă vorbesc cum vă vorbesc. Tovarășul secretar a mințit, pentru că i-am promis că mă voi plânge dumneavoastră. Când a
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
in Oltenia, mamaie în Dobrogea, sau bica în Moldova N.A.) cum îi va spunea Mirela, va avea grijă să fie curat și frumos îmbrăcată, iar de codițe să-i fie prinse două fundițe de un alb imaculat, mereu apretate și călcate, să nu cumva să i se șifoneze pampoanele nepoatei sale. - Mirelo, fata babii, te dusei cu apă la pui, așa cum îți zisei mai adineaori, o tot întreba bunica pe nepoată, care își pieptăna de zor păpușa, de aproape că aceasta
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
alte rele, Nu pot nici cum să le ocolesc, Sunt doar amintirile mele. A urmat un cântec de joc, Prin scurta mea copilărie, Care a trecut fără soroc, A fost o scurtă melodie. Suflet zbuciumat, De mulți abandonat, În picioare călcat, Apoi aruncat! Mama nu ar fi admis, Să cresc copilul nimănui, În oricare Paradis, Prefera să fim amândoi. O dualitate ar fi fost eternă, Ca între mamă și copil, Referință Bibliografică: MAMA NU AR FI ADMIS / Mihai Leonte : Confluențe Literare
MAMA NU AR FI ADMIS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340221_a_341550]
-
ce o observă și condamnă. Pastorii acestui nou tip de confesiune, peste măsură de zeloasă, sunt sub grația viciului și în slujba obrăzniciei ieșite nelecuit din raza ultimului indiciu de omenie. Ei au călcat totul în picioare, au închis drumurile călcate smerit de oameni curați și cumpătați, lăsându-le în umbra survolului păunilor. Viclenia înflăcărează și defectează frâna celor urcați la putere, pe care suferința celor care nu se ajung prin chilipiruri, hoții și înșelăciune îi hrănește cu o senzualitate fără
PĂTIMITORII PENUMBREI ŞI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378812_a_380141]
-
venit. De ce iubesc eu poezia? Pentru ca-n ea găsesc tot universul mărginit și material, Ca într-o vraja din poveste, Nou, refăcut, perfect și ideal, Oameni frumoși ce scriu visuri în rime Și curată realul de-atata nenoroc, Închid drumuri călcate, de unde râul vine, Frumosului și binelui, găsesc câte un loc. Vorbesc despre iubire, lumină, Dumnezeu, Vorbesc despre natura și candoare, Transforma-n fulgi de vise tot ce ne face rău, Lasandu-ne pe-un câmp cu flori în ziua cea
DE CE IUBESC EU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379029_a_380358]
-
mea a început cu tine atunci când în lume am venit și-a mers la drum cu tine în primul gângurit / poezia mea a început cu tine în aceleași brațe ce ne-au legănat străbătând cărări prin lume cu primul pas călcat / poezia mea a început cu tine trecând prin colbul vieții obosit luptând în rând cu tine pentru gândul nerostit. Referință Bibliografică: poezia mea / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2032, Anul VI, 24 iulie 2016. Drepturi de Autor
POEZIA MEA de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380004_a_381333]
-
Ba mai mult, ne e ușor să alegem joburi grele, Nici nu cerem ajutor, cu ei, să ne știm egale. Ne-am obișnuit cu toate meseriile din lume, Că suntem femei stilate și pline de-nțelepciune; N-o să ne lăsăm călcate ... Citește mai mult Ne-am cerut drepturi egaleîntre femei și bărbați, Și-apoi ne văităm de șaleși de ochi încercănațiDe nesomn și obosealăcă muncim cât un robot.Nici nu ținem socoteală,pentru munca cot la cot! Nu e bai, munca
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
vremea în parcare.- Ba mai mult, ne e ușorsă alegem joburi grele,Nici nu cerem ajutor,cu ei, să ne știm egale.Ne-am obișnuit cu toatemeseriile din lume,Că suntem femei stilateși pline de-nțelepciune;N-o să ne lăsăm călcate... X. VIAȚA, de Georgeta Zecheru , publicat în Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017. Iau viața așa cum e cu bune, cu rele, cu toate Nu sper a-mplini visele dar iau din ea ce se poate . Nu las în urmă
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
mea a început cu tine atunci când în lume am venit și-a mers la drum cu tine în primul gângurit / poezia mea a început cu tine în aceleași brațe ce ne-au legănat străbătând cărări prin lume cu primul pas călcat / poezia mea a început cu tine trecând prin colbul vieții obosit luptând în rând cu tine pentru gândul nerostit. Citește mai mult poezia meaa început cu tineatunci când în lume am venitși-a mers la drum cu tineîn primul gânguritpoezia meaa
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
furci și coase Învins-au toți pizmașii Mari râvnitori de case! Iar noi cu ușurință Doar clevetim din gură Plângând de neputința Cum alții țară fură. Dacă vom sta de-o parte Și acceptăm hoția, Părtași vom fi la toate, Călcata și mândria. În timp ce alții lupta Pentru identitate Noi vom privi cum supta E țară de bucate Și de averi străbune De mințile perverse Ce știu să se răzbune Pe demnități cam șterse. De-aceea ei profita, Cănd lipsa de reacții
CONSECINTELE NEPASARII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380478_a_381807]
-
mai e vreme, Cât respira încă semeni pe pamant hulpav de sfinți, Unde păpușarii clipei cinic țin de scaun, cu dinți. S-au plătit de-o vreme-ncoace doar cu sânge recipise, Taxe pe nemernicie și impozit pentru vise. E călcata în picioare demnitatea și-n justiție, Infractori bogați câștiga licitații-n coaliție. Cicatrice e tăcerea, țipat fiecare rană, Se ridică-n coate dușii și prin fum de dor, orfana, Disperată plânge țară biciuita de durere, Doamne, pește spini de foc
SPINI DE FOC de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379404_a_380733]
-
alb, bot de cal, model 1972. ll cunoșteau toți. Primaru', poliția, lumea. Mergea încet, să-l vadă. Mai ales femeile... Din mașină se auzeau melodiile lui. Muzica e la volum maxim... Se îmbrăcase într-o pereche de pantoloni albi, perfect călcați și cămașă roșie. Cureaua e din piele și are o cataramă lată, în formă de dolar. Poartă ciocate, iar cele de azi, făcute pe comandă, sunt din piele vopsită în alb cu roșu. La gât și-a pus un lanț
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
Când o să te văd integru? Pentru că, așa cum spune domnul Dume în aforismul 128, „frumusețea e o stare pe care nimeni nu o / poate reda” (p.41). Gândul 312 transmite ceea ce reprezintă un crez și un destin de poet: „rogu-vă, călcați încet // asemeni umbrei / mă retrag în mine pentru / a mi se ierta ceea ce am fost / o taină... (p. 87). Aici aș încheia scurtul meu periplu prin paginile acestui volum împlinit, fiindcă uneori e suficient să găsești măcar 10-15 gânduri în jurul
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381086_a_382415]
-
atât de singur încât mă aud când îl strig pe Dumnezeu * oare de ce se moare fără ca timpul să-ți îngăduie să te cunoști pe tine însuți * oamenii au multă dragoste însă nu și puterea de a o dărui * rogu-vă, călcați încet asemeni umbrei mă retrag în mine pentru a mi se ierta ceea ce am fost o taină... pe voi toți, cu mult drag! teodor dume, Referință Bibliografică: Teodor Dume, (carte) Vitralii pe un interior scorojit / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN
TEODOR DUME, (CARTE) VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT de TEODOR DUME în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381177_a_382506]
-
mai mici, dar luminând prin cosmos ca și tine... PLANETE Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun și Pluto - opt trepte din scara chemătoare spre cer pe care mereu cu vise-am umplut-o... Trepte de foc, trepte de ger: călcate vor fi de tălpile noastre, ambiții umane crescând din mister - prime escale în drumul spre astre! Vrednic sădi-vom în câmpul de stele cuvinte și cântece dulci pământene; vrednic e omul că poartă spre ele zâmbete, lacrimi și vise rebele
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]