1,131 matches
-
sosit acasă. - Ce ar fi dacă le-ai da acum hrana? - Din această căldare? - Nu, căldarea o va ține domnul Primar în mână aci la poartă. - Hai să văd și minunea asta. Veto dă scroafei de mâncare. Primarul luă, demonstrativ, căldarea în mână și se miră ce ușoară este. Intre timp, din bucătăria de vară ieși o femeie, încă tânără, cu o căldare în mână cu care se duse spre linia de cotețe, apoi turnă căldarea peste gard. - Ho boală, ce
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
mână aci la poartă. - Hai să văd și minunea asta. Veto dă scroafei de mâncare. Primarul luă, demonstrativ, căldarea în mână și se miră ce ușoară este. Intre timp, din bucătăria de vară ieși o femeie, încă tânără, cu o căldare în mână cu care se duse spre linia de cotețe, apoi turnă căldarea peste gard. - Ho boală, ce te-a apucat. Mai încet că răstorni troaca. Nea Tudor merse agale spre cotețe. Se opri la cel cu pricina și privi
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
de mâncare. Primarul luă, demonstrativ, căldarea în mână și se miră ce ușoară este. Intre timp, din bucătăria de vară ieși o femeie, încă tânără, cu o căldare în mână cu care se duse spre linia de cotețe, apoi turnă căldarea peste gard. - Ho boală, ce te-a apucat. Mai încet că răstorni troaca. Nea Tudor merse agale spre cotețe. Se opri la cel cu pricina și privi cum scroafa mânca pe rupte. Nu dură mult și termină tot, dar tot
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
troaca. Nea Tudor merse agale spre cotețe. Se opri la cel cu pricina și privi cum scroafa mânca pe rupte. Nu dură mult și termină tot, dar tot mai căuta, mai să răstoarne troaca acum goală. - Veto adă și cealaltă căldare. - Tot scroafei? - Tot Veni și a doua porție care a fost repede hăpăită - Mai ai fiertură? Sparge și un bostan în ea. După puțin timp Veta veni cu noua căldare și o vărsă în troacă. Și această porție a fost
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
mai să răstoarne troaca acum goală. - Veto adă și cealaltă căldare. - Tot scroafei? - Tot Veni și a doua porție care a fost repede hăpăită - Mai ai fiertură? Sparge și un bostan în ea. După puțin timp Veta veni cu noua căldare și o vărsă în troacă. Și această porție a fost ingurgitată, fără să se observe o domolire a foamei. Convins Nea Tudor reveni spre poartă adânc în gânduri. - Cât costă drăcovenia? - Pentru Dumneata nimic. Ești primul mușteriu. O vrei? - Câte
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
Ce ar fi de mirare? - Tot ca prim mușteriu? - Da. Îngroap-o în mijlocul tarlalei. Suficient de adânc să nu dea fierul plugului de ea. - Î-i pui și ei un antifurt? - Bine înțeles. Și Lary aduce din mașină o a doua căldare, mai pătrățoasă, semăna mai mult cu un bidon. - Nea Grigore, de ce m-ai ales pe mine? - Fiindcă ești om gospodar, cu tragere la muncă. Să știi că nu-i ușor. Nu vei mai avea sărbători de acum în colo și
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
acoperit până la brâu, cum stătea el „stârcit” în ciubăr, și-a scos izmenele, le-a stoars bine-bine și le-a pus pe marginea ciubărului. A continuat să se spele până a terminat toată apa din cazanul de pe „plat”. - Acu’, ia căldarea aia cu apă rece și pune-mi-o în cap! Fără să mai comentez, m-am conformat. - Dă șarvetele ielea două șî ieș’ o țâr’ afar’, să poci ieșî șî ieu din ciubăr ca să mă regulez, mi-a mai cerut
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
să latre. Și apoi, ce ne-am face fără javre? Mai ales cele extra ordinare!!! Ce nu au auzit de cuvinte ca: demnitate, onoare, demisie. Nu mă credeți!?! Semn rău de tot. Când îți taie calea o pisică neagră cu căldările goale. Cu cele mai bune intenții. Alegător, Sergiu GĂBUREAC Sâmbătă, 12 mai 2012 București Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (2): PRIMARUL ȘI METROPOLA / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 497, Anul II, 11 mai 2012. Drepturi
TABLETA DE WEEKEND (2): PRIMARUL ŞI METROPOLA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_weekend_2_sergiu_gabureac_1336785341.html [Corola-blog/BlogPost/354414_a_355743]
-
joasă, trag de urechi cățelușa speriată a gazdei și fac un vacarm, de spui că ești în junglă. Cei mai răsăriți nu-și ridică ochii din mobile, pe care le butonează de la iau dracii, căutând pe cineva să le rezolve căldarea cu foliculină. Se trimit felicitroace, pentru o eventuală futiceală. Luatul în palmă la baie le poate omorî și ultimul neuron. Vârsta nu contează când nu-ți pasă de zei. Contrariile se strâng, ca și contrele. E moda pulifricilor cu aere
BUMERANG – ONOMASTICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1421216131.html [Corola-blog/BlogPost/376166_a_377495]
-
pe față, se pieptănă apoi aprinde focul unde pune la fiert „colarezul” (frecățeii), mestecând cu lingura de lemn ca să nu se prindă de fundul tuciului. Când colarezul este gata, îl toarnă în farfurii. După ce dă tuciul jos de pe pirostrii, pune căldarea mare cu apă la fiert. În bătătură așează albia de lemn pe care o înconjoară cu frunze de nuc sau foi de lipan( brusture), taie un „codru” din săpunul de casă care miroase a mentă și pelin( azi, numai bătrânele
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-SPĂLATUL DE PICIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368090104.html [Corola-blog/BlogPost/344749_a_346078]
-
Urcă steaua căzătoare La apus, în zbuciumul Unei clipe trecătoare Lăcrimând-o buciumul... Dincolo de deal și ramuri Ce cu frunza bolta-nțeapă, Ale cerurilor geamuri Trag a nopții neagră pleoapă... În unghere stinse-n zare Se înstână stânele, Cumpănele cu căldare Răscolesc fântânele. Peste sat, peste pășune Ultimele paseri zboară, Se zoresc să se adune Pe la cuibul lor de vară. Pe răspântii din pădure Unde ne-am iubit noi, dragă, Pe tăișuri de secure. Sângele de lemn se-ncheagă... Și în
GRUPAJ CU POEZII RECENTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1407646546.html [Corola-blog/BlogPost/371353_a_372682]
-
vatra liricii sale rămâne spațiul copilăriei unde stă,, pe o creangă de cer/ Cu mâna pe stele, / Cu alta pe inimă'' și privește cu ochii sufletului jocul în doi ,, pe ritmul gordunii''. În minte are înregistrate imaginile vieții de la sat : căldarea cu poame, hribele din făget, nucul bătrân din dealul Sărății, cimitirul, dar mai ales chipul mamei ,, din poza galbenă'', tâna Ana din ,, satul de la poale de rai''. Elementele lingvistice folosite cu meșteșug dau efect și autenticitate versurilor sale. El este
MENUŢ MAXIMINIAN- UN POET AL METAFOREI, RECENZIE DE MIRCEA DOROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_un_poet_al_al_florin_tene_1363324779.html [Corola-blog/BlogPost/345243_a_346572]
-
apăru în fața ochilor masivul sterp, rece și amenințător. Câțiva fiori îl cutremurară, întrebându-se ce caută pe aceste meleaguri lipsite de orice urmă de viață. Privirea îi coborî lent de pe crestele amețitoare care se adunau în jurul său ca o uriașă căldare. Undeva, sub povârniș, observă o stâncă cu o pată neagră. - Vai de mine! - exclamă surprins. Asta-i zona neclară care îmi apărea în vis și de aici începea coșmarul cu umbre negre care se ridicau deasupra înălțimilor, cu vulturi uriași
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Comoara_blestemata_ion_nalbitoru_1385371298.html [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
în jurul căreia erau așezate scăunele pe numărul de copii, se puneau linguri de lemn, noi, nemaifolosite până atunci, și două străchini smălțuite. Din tuciul cald se turna colastra umplând mereu stăchinele până se săturau copiii sau se termina conținutul din căldare. Laptele din care se făcea era adunat din primele trei zile după fătare, timp în care natura îl îmbogățește cum știe ea mai bine ca puiul de animal să se întremeze repede. Pe vremea aceea, tata lucra la Regia tutunului
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492327239.html [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
de o parte și de alta a Lotrului cu satul Vasilatu, Valea lui Stan și se termină cu Lunca Calului și Păscoaia. În amonte Brezoiul se învecinează cu satul Săliște al comunei Mălaia. Orășelul Brezoi se află ca într-o căldare traversat de râul Lotru și străjuit la răsărit de râul Olt și Muntele Cozia, la sud de Muntele Foarfeca și Naruțu din Masivul Căpățânii, iar la nord de Munții Lotrului cu stânca Țurțudan și stâncile Doabrei zise și Zimbrului. Pentru
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419105253.html [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
Mi‑a răspuns printr‑un scheunat, apoi s‑a lungit la picioarele mele. Ochii îi erau triști și parcă umezi, dar plini de acea afecțiune sinceră, de care doar animalele sunt în stare. Am intrat în casă și am luat căldările pentru a aduce apă de la fântâna de peste drum. -Dacă plecați îmi lăsați mie câinele, m‑a întrebat tanti Safta, vecina care tocmai umpluse gălețile cu apă. -Unde să plec, am întrebat‑o. A zâmbit și a plecat spre casă cu
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_cartea_bietul_om_sub_vrem_dorina_stoica_1387525212.html [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
Au bătut la poarta cășii, muma s-a țânut la câne și au intrat, că nu era sângur. El avea în mână o demijană de trei kile, plină ochi cu răchiu de-al tare. Ălălalt, Gheorghe avea spânzurat de spinare căldarea aia ce o poartă vânzătorii încrojnată , înconjurată pe la miljoc cu clopoței care zdrăngănesc ca să adune copiii să cumpere zama ce o țâne în ea. O am și acu’ în pimniță, dar i-a putrezât curălele! Atunci era plină cu bragă
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
au mângâiat cu degete de cleștar față uscată de soare. Cerul de porțelan și-a deschis cupă lui uriașă Ca o umbrelă prietenoasă și rotundă, Întinsă spre infinit, Adapostindu-ne sub zările lui protectoare Scăldate de potopul auriu Izvorât din căldarea încinsă cu smoala de foc. Naufragiați pe plajă albă, pustie, Murmuram muzică valurilor ce se sparg la mal, Cu buze sărate, sărutate de mare, Îmbrățișați în cochilii de scoici, Rupți de timp, de oameni, de trecut, Rostim incantații, hipnotizați de
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
valurilor inspumateCe ne-au mângâiat cu degete de cleștar față uscată de soare.Cerul de porțelan și-a deschis cupă lui uriasaCa o umbrelă prietenoasă și rotundă,Întinsă spre infinit,Adapostindu-ne sub zările lui protectoareScaldate de potopul auriuIzvorat din căldarea încinsă cu smoala de foc.Naufragiati pe plajă albă, pustie,Murmuram muzică valurilor ce se sparg la mal,Cu buze sărate, sărutate de mare,Îmbrățișați în cochilii de scoici,Rupți de timp, de oameni, de trecut,Rostim incantații, hipnotizați de
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
scol și nu mă doare Când mă-ntrec la săniuș. În zăpada troienită Ne jucăm cu bulgări moi Și adeseori, din joacă, Trecem aprig la război. Mai ferit, în curtea mare, Fac și omul de zăpadă. Îi așez pe cap căldare Și tăciuni, drept ochi, să vadă. Noaptea dorm, visând ninsoare, Admirând fulgii în zbor Și mă rog la mândrul soare Să nu-mi strice alb decor... VACANȚA DE CRĂCIUN Mergând cu colindul, am văzut, în fiecare iarnă, oameni de zăpadă
SELECŢIUNI DIN VOLUMUL CAPTIV PE TĂRÂMUL COPILĂRIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Selectiuni_din_volumul_capti_marian_malciu_1373459439.html [Corola-blog/BlogPost/363911_a_365240]
-
vultur cu aripile strânse, omul reaprinde o candelă... lasă brațele deschise larg, pentru a nu risipi conturul unui penel - cruce. să nu te ridici când expozițiile se termină aruncă flacăra de pereții absenți și lasă doar ochii să lunece printre căldările de fum ale începuturilor... mai lasă mâinile cu degetele destinse, să simtă culorile, punctele, liniile și chipurile rătăcitoarelor necuvinte. și mai lasă... lasă fereastra deschisă jocului imaginilor când sunetele redevin picuri de rouă într-un trup chircit în așteptări. se
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Atingi.html [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
de la damf, săracii. Pe urmă oamenii au început să pună vin și prin ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe, oalele de lapte, căldărușa cu feleștiocul pentru păcură, cazane, ceaune, ciubere, bărdace, garafe și gărăfioare, deje și linuri - toate erau pline ochi! Ba unii
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_s_o_facut_poama.html [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
bărdace, garafe și gărăfioare, deje și linuri - toate erau pline ochi! Ba unii dădeau jos din pod și oboroace hîrbuite de pe vremea lu' bunelu', din celea făcute din coajă de tei, și le umpleau. Ce să facă oamenii! Cît despre căldări, erau umplute și ele, că, oricum, nu mai mergea nimeni la fîntînă după apă. Donițele, donicuțele și doniciorele erau umplute de mult pînă la buză, iar vacile, bietele, răgeau în tot satul din pricina nemulsului. Moș-meu Mitică a Anicuței o
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_s_o_facut_poama.html [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
de suflet, femei voluptoase învăluite în purpura. Rămâneți să spargeți semințe-n timpanele mele gingașe care țiuie de două decenii și jumătate și pe care doar Singurătatea știe, că nimeni altă, să le potolească. Acufene, fosfene, tinitus, cascade prăbușite-n căldări naturale. O, ce vuiet asuzitor are tăcerea! Cât mai țiuie fericită, prietena mea, Singurătatea! Sub oblăduirea tăcerii m-am născut într-un țipat de sălbăticiune! Era să-mi omor matriarha, i-am dat lovitura de grație, am lapidat-o, i-
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_i_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
-mi încornorații în pace!... Părintele, în fruntea alaiului, rostește rugăciuni de alungare a necuratului. Cu o mână ține în față crucea de argint, iar în cealaltă are un mănunchi mare de busuioc pe care-l înmoaie în agheasma dintr-o căldare purtată de doi voinici și stropește din belșug ulița satului, gardurile, casele și curțile oamenilor. Din când în când lasă buchetul de busuioc în găleată și din spate se apropie cu pași mărunți și repezi cântărețul care-i înmânează cădelnița
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]