276 matches
-
IOAN MASSOFF, Teatrul Românesc, vol. II, București, 1966, pag. 269-270. 116. ȘTEFAN CACOVEANU, op. cit., pag. 34. 117. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 250. 118. GALA GALACTION, Viața lui M. Eminescu, București, Bibl. "Dimineața", 1924, p. 55. 119. G. CĂLINESCU, Viața lui Mihai Eminescu, București, 1966, pag. 119. 120. M. EMINESCU, Opere, ediția PERPESSICIUS, vol. I, pag. 467. 121. IDEM, ibidem, p. 468. 122. IDEM, vol. I, pag. 468; vol. IV, pag. 20-21. 123. IDEM, ibidem, vol. V, pag. 655
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA, Valori și echivalențe umanistice, Editura Eminescu, 1973, pag. 229. 159. AUGUSTIN Z, N. POP, Contribuții documentare, pag. 67. 160. G. BOGDAN-DUICĂ, Multe și mărunte despre Eminescu, în "Viața românească", an. 16 (1924), nr. 7, pag. 53-54. 161. G. CĂLINESCU, Viața lui Mihai Eminescu, București, 1966, pag. 50. 162. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 225. 163. IDEM, Noi contribuții documentare, pag. 207. 164. IDEM, Contribuții documentare, pag. 287. 165. IDEM, ibidem, pag. 295. 166. I. CREȚU, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
septembrie, 1887, la Cronica locală. 290. Ibidem, în nr. de joi, 1 octombrie 1887. 291. I. E. TOROUȚIU, op. cit, vol. IV, pag. 210-211. 292. "Curierul român" de duminică, 8 noiembrie 1887. 293. I. CREȚU, op, cit, pag. 419-420. 294. G. CĂLINESCU, op. cit., pag. 441. 295. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 218, iar adeverința, semnată de M. EMINESCU și HENRIETA, la AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții, pag. 313. 296. "Curierul român" de sîmbătă 19 decembrie 1887, pe prima pagină
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
p. (Eminesciana 2) * VIANU, Tudor. Mihai Eminescu. Prefață de Al. Dima. Ediție îngrijită de Virgil Cuțitaru. Iași: Junimea, 1974, 355 p. (Eminesciana 3) * BULGĂR, Gh. De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene. Iași: Junimea, 1975, 263 p. (Eminesciana 4) * CĂLINESCU, G. Viața lui Mihai Eminescu. Iași: Junimea, 1977, 408 p., 15 il. (Eminesciana 5) * DRAGOMIRESCU, M. Mihai Eminescu. Ediție îngrijită, prefață și note de Leonida Maniu. Iași: Junimea, 1976, 296 p. (Eminesciana 6) * EMINESCU, Mihai. Scrieri pedagogice. Cu un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
interioară a poeziilor lui Eminescu. Cu un cuvânt al autorului către cititorii români. Traducere de Gh. Bulgăr și Gabriel Pîrvan. Iași: Junimea, 1977, 608 p. (Eminesciana 11) * BHOSE, Amita. Eminescu și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana 12) * CĂLINESCU, G. Mihai Eminescu (studii și articole). Ediție îngrijită, postfață și bibliografie de Maria și Constantin Teodorovici. Iași: Junimea, 1978, 312 p. (Eminesciana 13) * Eminescu după Eminescu. Comunicări prezentate la Colocviul organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1979, 472 p. (Eminesciana 17) * CĂLINESCU, G. Avatarii faraonului Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note, anexe și indici de D. Vatamaniuc. Iași: Junimea, 1979, 191 p. (Eminesciana;18) * PAPU, Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a 2-a revăzută și adăugită. Iași: Junimea, 1979, 256 p. (Eminesciana 19
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ne adresăm unui public divers ca vârstă și orientare profesională, care ar putea folosi dicționarul, cu succes, atât pentru simpla informare, cât și pentru examene. Autorul CUPRINS TUDOR ARGHEZI / 9 GEORGE BACOVIA / 31 ION BARBU / 45 LUCIAN BLAGA / 61 G. CĂLINESCU / 79 I.L. CARAGIALE / 95 ION CREANGĂ / 123 MIHAI EMINESCU / 143 EUGEN LOVINESCU / 199 TITU MAIORESCU / 211 CAMIL PETRESCU / 223 MARIN PREDA / 251 LIVIU REBREANU / 265 MIHAIL SADOVEANU / 281 IOAN SLAVICI / 315 NICHITA STĂNESCU / 331 Bibliografie / 345 TUDOR ARGHEZI (1880-1967) Tudor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
București, 1981; Pop I., Recapitulări, EDP, București, 1985; Șora M., Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga, Editura Minerva, București, 1970; Todoran, E., Lucian Blaga. Mit. Poezie. Mit poetic, Editura Grai și suflet Cultura națională, București, 1997. G. CĂLINESCU (1899-1965) G. Călinescu s-a născut la 19 iunie 1899 în București. A studiat la Iași, București, Roma. Opere: Viața lui Mihai Eminescu (1932); Cartea nunții (1933); Opera lui Mihai Eminescu, I-V" (1934-1936); Poezii (1937); Enigma Otiliei (1938); Viața
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
iubirea, borealismul, neptunismul, dar și serafismul (starea de grație a spiritului eminescian), sublimarea naturii, viziunile edenice, religia sexuală, somnolența estatică. În Tehnica interioară judecă în special poeziile antume, iar în Tehnica exterioară analizează versul sub aspect formal. ROMANELE LUI G. CĂLINESCU Romanul Cartea nunții e un roman liric, la modul grec, luând ca model Daphnis și Chloe de Langos. Romanul e mai mult un exercițiu linear, abstract, fără suficienta desfășurare epică, fără observație psihologică. Jim Marinescu și prietenii lui duc o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
DVD, film de Josée Dayan, 2003, avec Catherine Deneuve, Rupert Everett, Leelee Sobieski, Nastassja Kinski. 8) Valmont, 1989, film de Milos Forman, avec Annette Bening, Colin Firth, Meg Tilly et Fairuza Balk. TIPOLOGII LITERARE ÎN ROMÂNUL ENIGMĂ OTILIEI DE G. CĂLINESCU. ABORDARE DIDACTICA INTERDISCIPLINARA TEXT-FILM-FOTOGRAFIE Prof. Ana-Maria ZLĂVOG Colegiul Național "Nicolae Bălcescu", Brăila 1. Preambul teoretic Înscris în paradigmă limbaj-limbă-vorbire, discursul narativ impune concretizarea enunțării că act individual de comunicare. "Flux spontan, cu totul natural ființei umane", procesul de comunicare declanșează
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
De la methaphore au mythe, Joși Corti, Paris, 1986 CAILLOIS, Roger, Mitul și Omul, Nemira, București, 2000 CALLE, Mireille (ed.), Du féminin, Leș presses universitaires de Grenoble, Grenoble, 1992 CALVINO, Italo, La cité-roman chez Balzac // La Machine Littérature, Seuil, Paris, 1984 CĂLINESCU, Matei, Five faces of Modernity, Duke University Press, 1987 CEMORTAN, Leonid, Prietenul nostru teatrul, Literatura artistică, Chișinău, 1983 CEMORTAN, Leonid, Teatrul național din Chișinău, Epigraf, Chișinău, 2000 CHAPONNIERE, Corrine, Le mystère féminin, Olivier Orban, Paris, 1989 CHARLE, Christophe, Paris fin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la "alte literaturi" (Călinescu: 1999, pp.333-338). De altfel, jumătate din studiile eminescologice pornesc de la sau punctează undeva în cuprinsul lor o aserțiune călinesciană pe care doresc să o contraargu menteze. Așa se întâmplă și cu aprecierile pe care G. Călinescu le face pe marginea cunoașterii de către Eminescu a limbii sanscrite și a scrierilor esențiale ale înțelepciunii indiene. Criticul este de părere că lui Eminescu i-a fost accesibilă (mai întâi, doar din fragmente publicate în opere de sinteză) numai Rigveda-Samhită
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
p. (Eminesciana; 2) * VIANU, Tudor. Mihai Eminescu. Prefață de Al. Dima. Ediție îngrijită de Virgil Cuțitaru. Iași: Junimea, 1974, 355 p. (Eminesciana; 3) * BULGĂR, Gh. De la cuvînt la metaforă în variantele liricii eminesciene. Iași: Junimea, 1975, 263 p. (Eminesciana; 4) * CĂLINESCU, G. Viața lui Mihai Eminescu. Iași: Junimea, 1977, 408 p., 15 il. (Eminesciana; 5) * DRAGOMIRESCU, M. Mihai Eminescu. Ediție îngrijită, prefață și note de Leonida Maniu. Iași: Junimea, 1976, 296 p. (Eminesciana; 6) * EMINESCU, Mihai. Scrieri pedagogice. Cu un cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
interioară a poeziilor lui Eminescu. Cu un cuvânt al autorului către cititorii români. Traducere de Gh. Bulgăr și Gabriel Pîrvan. Iași: Junimea, 1977, 608 p. (Eminesciana; 11) * BHOSE, Amita. Eminescu și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana; 12) * CĂLINESCU, G. Mihai Eminescu (studii și articole). Ediție îngrijită, postfață și bibliografie de Maria și Constantin Teodorovici. Iași: Junimea, 1978, 312 p. (Eminesciana; 13) * Eminescu după Eminescu. Comunicări prezentate la Colocviul organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana; 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1979, 472 p. (Eminesciana; 17) * CĂLINESCU, G. Avatarii faraonului Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note, anexe și indici de D. Vatamaniuc. Iași: Junimea, 1979, 191 p. (Eminesciana; 18) * PAPU, Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a 2-a revăzută și adăugită. Iași: Junimea, 1979, 256 p. (Eminesciana; 19
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sub pseudonimul Adriana Nicoară. SOROHAN, Elvira. Călinescu și artefactul epistolar. În: Convorbiri literare, 140, oct. 2006, nr. 10, p. 25-27. SOROHAN, Elvira. Ce aude poetul? În: Vitraliu (Bacău), 15, sept. 2006, nr. 5-6, p. 21. Despre George Bacovia. SOROHAN, Elvira; CĂLINESCU, Alexandru; MIHĂILESCU, Dan C. [Cum apreciați fenomenul cultural românesc în contextul european al culturilor și cum vedeți evoluția acestuia după aderarea României la Uniunea Europeană?: anchetă] / răspund: Elvira Sorohan, Alexandru Călinescu, Dan C. Mihăilescu. În: Vitraliu (Bacău), 15, dec. 2006, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
trebuie reamintit faptul că pentru filologul Elvira Sorohan mult invocatul complex de inferioritate al literaturii române este o falsă problemă pe care destui dintre scriitorii analizați o demontează prin creațiile lor. Intuind natura organică a literaturii unui popor, asemenea lui Călinescu anterior, autoarea nu cade în capcana penibilă a extazului față de așa-numitele "culturi mari" în defavoarea culturii române. Și nu e vorba doar de dacii de pe columna lui Traian, invocați oarecum resentimentar de Călinescu, ci de înțelegere profundă a fenomenelor spirituale
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
plânge și râde pentru a-și regăsi liniștea" (p. 300). Singurătatea... "Râsul lui molipsește auditoriul și cititorii, protagonistul adevărat al operei fiind marele povestitor, cu mimica și cu gesturile lui verbale irepetabile" (p. 48). G. Călinescu... "Se configurează, treptat, un Călinescu personaj și regizor spiritual al propriei opere" (p. 28); În subtext, Călinescu e peste tot, cu dramele lui de conștiință, ca și în alte conferințe despre scriitori, concepute cu tâlc; un fel de travesti cvasi literar" (p. 92). După cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
van Eemeren, J. Anthony Blair, Charles A. Willard, A. Francisca Snoeck Henkermans (eds.), Proceedings of the Fifth Conference of the International Society for the Study of Argumentation, Sic Sat, International Center for the Study of Argumentation, Amsterdam, 2003, pp. 171-177. CĂLINESCU, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, trad. de Tatiana Pătrulescu, Radu Țurcanu, Mona Antohi, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005. CĂRTĂRESCU, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999. CÂRNECI, Magda, Art
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care Călinescu o remarca la toți nativii din această categorie ("Nu se știe prin ce taină fiziologică, copii naturali sînt de o rară inteligență") precum și atitudinea provocatoare a maturului față de poziționarea în alt statut a adolescentului: "Fiului Matei comentează tot Călinescu de timpuriu cu fumuri aristocratice nemotivate, îi aruncă argumentul înghețat al originii, arătându-i moalele capului", adică, după Ș. Cioculescu "îl dezmeticește necruțător, spunându-i că se trage din neam de plăcintari albanezi"; totuși, "adolescentul își muncește fantezia cu visul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
prieten al lui Călinescu. Alexandru Călinescu. Numai cine a făcut facultatea la Iași poate înțelege asta. N-am băut mai mult de treipatru beri până în prezent, dar pot spune că pe ultima am savurat-o în trei, cu d-l Călinescu și cu d-l profesor Liviu Leonte. Din păcate, au trecut, deja, câțiva ani. Îmi pare rău că nu am știut de lansarea despre care mi-ai povestit, mai ales că, pe vremuri, eram prieten cu Mircia Dumitrescu. La fel
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
legătura strânsă a termenilor din interiorul "triunghiului" soț-soție-amant e menită a sugera un raport similar în interiorul unității organice a psihicului, având la bază pulsiunea libidinală, cu cele trei instanțe descrise de Freud (acest "Paganini al inconștientului", cum l-a gratulat Călinescu al nostru) în lucrările sale târzii: ego-ul super ego-ul id-ul /eul-supraeul-sinele (psihanaliza s-a folosit din plin de scenariul "realist" al interpretării primejdioaselor legături amoroase). După cum se știe, Eul urmărește atât adecvarea psihicului la realitate, cât și satisfacerea nevoilor
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
André, LEIBOVICI Marcel, La divination, Paris, Presse Universitaire de France, 1968. CARTOJAN, Nicolae, Cărțile populare în literatura românească, ediție îngrijită de Nicolae Chiriacescu, București, Editura. Enciclopedică, vol. I-II, 1974. CASTORIADIS, C., L'institution imaginaire de la société, Paris, Seuil, 1975. CĂLINESCU, Matei, Cinci fețe ale modernității, București, Ed. Univers, 1995. CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, București, Ed. Economică, 2004. CHEVALIER, Jean, GHEERBRANT, Alain, Dicționar de simboluri, București, Ed. Artemis, vol. II, 1994. CIACHIR, Dan, "Urâciunea ocultismului", în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fac la Călinescu acasă? Să profanez intimitatea geniului și să simt cât este de ridicol? Să mă zgâiesc la nenorociții ăia de cercetători transformați În actorași? Nu vreau la Călinescu! Nu suport să-l văd simulând senilitatea. Îmi ajunge acel Călinescu sclipitor de la curs, acel Giove fulgerând balaurul cu o mie de capete al mediocrității crase, acel bărbat superb, cu ochii Înghețați de pasiunea ideilor pure, la Întâlnirea cărora studentele juisează de o plăcere senzuală netraversată“. A. nu se lasă. „Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pierzându-se treptat și prăbușindu-te În gol prin Întreruperea studiată a melosului retoric. Odată Început discursul, Înfățișarea fizică a omului se estompează, se șterge, totul reducându-se la gestul Înaripat al mâinii și la tremolul sfâșietor al vocii. Genialul Călinescu cântă la o uriașă orgă a ideilor, cutremurându-mă ca și cum aș asculta muzica lui Bach. Coborând de pe podium, profesorul ne zâmbește ironic și complice, se miră odată cu noi de cele Întâmplate și ne face șugubăț cu ochiul, scoțându-ne părintește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]