450 matches
-
prețioase, întrucât sunt bune de leac și de dragoste. Noroc că eram atât de mică și nu m-a zărit nimeni, altfel nu mai aveam ocazia să vă spun povestea. Tot în acea noapte am auzit că denumirea dansului magic „Călușul” vine de aici, de la „călușul” care este leagănul meu. Pot spune că, mai târziu, am fost o alună răsfățată. Pădurea era mama mea. În fiecare dimineață mă trezeam în foșnetul ei ce semăna cu o îmbrățișare tandră. Astfel se petreceau
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
leac și de dragoste. Noroc că eram atât de mică și nu m-a zărit nimeni, altfel nu mai aveam ocazia să vă spun povestea. Tot în acea noapte am auzit că denumirea dansului magic „Călușul” vine de aici, de la „călușul” care este leagănul meu. Pot spune că, mai târziu, am fost o alună răsfățată. Pădurea era mama mea. În fiecare dimineață mă trezeam în foșnetul ei ce semăna cu o îmbrățișare tandră. Astfel se petreceau zilele copilăriei mele fericite... În
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
fericită încât am început să cânt. Credeam că o zână folosise nuielușa magică și aurise pădurea dându-i o înfățișare fantastică. Bucuria însă, mi-atrecut repede... Bunicul era trist, la fel de triști erau și ceilalți aluni. Tata mai avea o frunză alături de „călușul” meu, celelalte îi căzuseră peste noapte. Bunicul mi-a explicat că a venit Toamna, că vom rămâne fără frunze, că e vremea odihnei... „Tu să nu te sperii, la Primăvară ne vor crește iarăși straie!” m-aliniștit bunicul. A mai trecut
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
de când a fost pocită. Din ce i s-o fi tras, cine știe? Unii zic că ar fi ieșit afară, taman în puterea nopții, înainte de cântatul cocoșilor, și ar fi-ntâmpinat-o o stafie. Alții zic că ar fi fost luată din “Căluș” , fiindcă era chiar în Rusalii, atunci când a rămas pocită. * Mitru zise către cele două femei, arătându-le păsările tăiate, care se zbăteau pe lângă el: - Luați lighioanele astea de colea! Găinile să le faceți ciorbă, iar rațele să le faceți cu
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
mamă, că mănânc mămăliga goală.” Era un joc, dar și o treabă serioasă, de vreme ce te puteai scula sătul de la masă.” Sae Preda evocă vechile ritualuri ale sătenilor din sărbătorile de Paște și de Crăciun, dar și obiceiul dansului popular numit Călușul, „cu Mutu cel nebun îmbrăcat în femeie, sau să asiști la spălatul de Rusalii, când femeile scoteau în bătătură scăunelul, cazanul cu apă, un braț de rozmarin, lână de oaie și săpun de casă neînceput și abia apoi chemau „bărbat
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
de locomoție pentru tăcere chemați poetul la prefectură să vedem dacă în fagurii de miere n-are cumva lacrimi amare de ură Chemați poetul la prefectură să vedem are sau n-are documentul și dacă e dotat cu gură un căluș îi poate tempera talentul Are sau n-are documentul să vedem în fagurii de miere încape cum scrie firmamentul sau numai tone de tăcere Legați-l cobză de-i poet și-apoi să cânte dar discret Costel Zăgan , Cezeisme , 2008
POET LA ETC. de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360172_a_361501]
-
pierd o doagă, Cade cârciuma pe mine... S-a slăbit și-i putrezită... Hei, Mariță...umple cana! Setea-i tare-afurisită... S-a stricat la butoi vrana? Chirea lasă-ncet arcușul Pe o strună de vioară; Stan s-a-ncins jucând Călușul: Cum mai saltă..., parcă zboară. Nu mai știe de când este, Și-mi ascultă la vioară; Le-a promis la trei neveste, Pân’ la toamnă că se-nsoară. Miezul nopții-acum se face; Doamne, când a fost aseară? Nu vezi unul ca să
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
Dragnea, „sora șefă” din Kiseleff, fiind cel mai invocat. Dacă teleormăneanul nu ar avea și alte dosare penale, în afara condamnării definitive, ar fi plauzibil scenariul, dar așa nu mi se pare fezabil. Sigur, versatul Iordache-Marțea Neagră va dori să pună căluș Justiției, mulți din zona Puterii fiind cu ditamai musca pe căciulă. Prin votarea Legii amnistiei, penalii ar ieși de la „Nufărul Parlament srl”, curățați de toate încălcările. Mai ales încălcarea poruncii a VIII-a! Însă, în contextul actual, nu cred poate
TABLETA DE WEEKEND (182): GUVERNUL KAMIKAZE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340368_a_341697]
-
meu a răstignit speranța și a legat-o de cumpăna fântânii din care ieșea apa ca aurul și noi o sorbeam în lunile secetoase când arșița verii ne muia oasele și călcam pe desculțe pe țărâna morților unde se jucase călușul din neam în neam și unde piciorul mamei lăsa urme de argint pe brumele toamnelor când aerul sub nori rămânea pustiu și mi se goleau ochii de imagini când încolonate treceu frunzele fluierând în vânt spre o altă stare de
DESPRE COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340387_a_341716]
-
ghitara, banjoul, contrabasul vertical clasic și mandolina. Blue grass-ul nou are instrumentele de coarde amplificate, a mai adăugat acordeonul, muzicuța, ghitara bas, ghitara de armonie Dobro, uneori bateria și keyboard-ul. Scripca nu e altceva decât o vioară, care are uneori călușul modificat, dar pe care se cântă în stilul vechi popular din Irlanda și Scoția, diferit de intepretarea clasică. Vioara e ținută mai jos, arcușul se mișcă rapid și lovește coardele într-un mod țopăit, la notele mai lungi se apasă
Blue Grass, muzica zonei Apalașe () [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii , obiceiuri legate de viața omului (nașterea, botezul, dragostea, nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
de artă, prin operele grafice care însoțesc poemele: ,,Dragă Damian! Viața? Apocalipsă a Apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește! Ce ne-nfioară, doar Moartea zidește! Păsările tale, reptile nebune, îmi sluțesc așternutul! Inima, în galop pe străzile de purpură crudă, căluș, hăituit noaptea în somn. Deliormanul? Să suspine! La Courneuve? Nu mă știe!...” Poștalionul de seară este o carte a întrebărilor și a mirărilor, a clipei și a veșniciei, a dorului nesfârșit de Om și Dumnezeu, o carte a meditației, căci
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
de ciclul muncilor de primăvară, vară și toamnă, de sărbătorile creștine și de momente importante din existența omului (naștere, căsătorie, moarte). Datinile și obiceiurile priveau îndeletnicirile fundamentale, agricultura și păstoritul sperând să asigure turme numeroase și recolte bogate. De exemplu, călușul invoca, la solstițiul de vară, fertilitatea solului. În trecut, satul era un tip de organizație nu doar teritorial-administrativă, ci și socială și spirituală. În limba țărănească, termenul de „sat” avea o multiplicitate de înțelesuri care dezvăluie caracterul său complex, care
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
iasă prin găurelele micuțe ale țambalului, dar nu puteau de corzi, erau atât de dese, încât doar mustățile le puteau scoate afară, așa că alergau de colo colo, spre disperarea țambalagiului. De atunci așa i-a rămas numele sârbei altoite pe căluș, „Șoarecele”. Și unde mai pui că era și în satul cunoscutului fotbalist...Șoarece! *** Rămânea satul mut, rămânea surd, asta până se întorceau de la nunți, luni seara. Se întorceau tăcuți, obosiți, nedormiți de trei nopți. În tot acest timp luau țărâna
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
trăim în Europa, la noi nu se întâmplă așa ceva. Umblăm cu Magna Carta în mână și cu Declarația Universală a Drepturilor Omului în ghiozdan, propovăduind libertatea de exprimare, neobservând casele cu zăvorul tras și pe locuitorii lor la geamuri, cu călușul la gură. Europa se schimbă iar. Este o metamorfoză ciclică, dar semnele ei sunt clare. Sunt convinsă că grecii din Antichitate nu își imaginau că va veni o perioadă în care corpul uman va fi pus la zid, goliciunea ostracizată
Apostolii cenzurii anunță un nou Ev Mediu în Europa () [Corola-blog/BlogPost/337822_a_339151]
-
nu mai rămâne spațiu nici de o atingere, ori de o mângâiere; fie ea și una întâmplată din eroare! Dar se pare că nu ne este suficientă această " protecție"! Și atunci ne gândim că; poate ar fi nevoie să punem căluș buzelor, pentru a ne amuți din murmurul strigătului durerilor acute, vii; ce ne însângerează trupul, ce ne disecă sufletul și'l rupe fâșii, fâșii subțiri, în fragmente de inutilitate!... Devenim așa de izolați încăt nu mai putem fi nici măcar noi
STRIGÂTUL MUT AL SUFLETELOR FRÂNTE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343309_a_344638]
-
nu mai rămâne spațiu nici de o atingere, ori de o mângâiere; fie ea și una întâmplată din eroare! Dar se pare că nu ne este suficientă această " protecție"! Și atunci ne gândim că; poate ar fi nevoie să punem căluș buzelor, pentru a ne amuți din murmurul strigătului durerilor acute, vii; ce ne însângerează trupul, ce ne disecă ... Citește mai mult Trăim în mijlocul unei jungle! Corect?...- Corect! Și; ce facem!?... Cum gestionăm situația? Păi iată ce facem:- Ne delimităm spațiul
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
nu mai rămâne spațiu nici de o atingere, ori de o mângâiere; fie ea și una întâmplată din eroare!Dar se pare că nu ne este suficientă această " protecție"! Și atunci ne gândim că; poate ar fi nevoie să punem căluș buzelor, pentru a ne amuți din murmurul strigătului durerilor acute, vii; ce ne însângerează trupul, ce ne disecă ... XVIII. NIMICUL - " UN SPAȚIU GOL... LIPSIT DE ORICE ÎNĂUNTRU", de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1636 din 24 iunie 2015
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
Competiții și Concursuri, dar și în...Francofonie ! Alex Târâș, Ștefan Istrate și Turbatu Ștefania, Au răsărit ireversibil și duc mai sus, Francofonia ! La Crâmpoia-n "Concurs de dansuri", Ansamblu' nost' a fost cotat La "Spectacolozitate" ! și pentru asta, Premiat ! Concursul Național, "Călușul (nostru) Românesc, Ne-a Premiat pe locul ll, elevii ce dansul trăiesc ! La "Inter Regio Fest", ("Artistic Festival Concurs") Ansamblul nostru de dansuri, o nouă Diplomă-a adus ! Copiii noștri coregrafi : Mihai Bărbuț, Ana-Maria Duță Andreea, Auraș și Nicoleta-Ștefania, Andreea
OMAGIU VECTORILOR DE CULTURĂ DE LA IZVOARELE, JUD.OLT. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343212_a_344541]
-
bea tristețile ochiului din trecut ochiul acela magic de firav început mirosul lumii tale sădește muguri verzi două luni răsar pe un cer stele curg printre palmele tale cât încă mă (mai) crezi zilele joaca un rustem nopțile ard un căluș setea mea de iubire te conduce spre centura orașului prost pavată urăște-mi aripile care zboară cu artă te văd în vitrine în părul meu ud sufletul meu e în ploaie uitat de (prea) mult dansez în nisipul pe care
HALOU de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340157_a_341486]
-
zvâcnete scurte, rotiri în aer?! Toate-i plăceau! Toate-l făceau să creadă că e frumusețe de vis! Și totuși, Filu simțea c-ăl mai grozav lucru făcut de aceștia era truda lor de-a-l scăpa pe vreunul luat din Căluș! Rosturile urmate i se păreau venite din alte lumi! Și tare și-ar fi dorit să facă și el asta. Încerca să-nțeleagă de ce căzutul se lăsa înduplecat doar de una dintre melodiile călușerești, domolindu-și cazna pe măsură ce începea dansul
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
bat după putere, De popor nici că le pasă. În minciună li-i talentul, Și-n țară e sărăcie. Babilon e parlamentul Doar minciuni și calomnie. Vor să fure a mea țară, Și istoria, și neamul, De nu-ți pun căluș la gură, Î-ți pune pe umeri hamul. Și rămânem iar în haos, În foamete și în ruină... ...Mă întreb și eu ca prostul: -Oare nu sunt eu de vină? Da, puneți mâna iar pe coase, Pe țăpoaie, pe topor
VREME TRECE, VREME VINE... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377654_a_378983]
-
din Țara Năsăudului și un scurt dicționar al regionalismelor. Floarea Cărbune revine în paginile acestei cărți de data aceasta cu un șir de legende românești și imagini corespunzătoare: Legenda Nașterii lui Iisus Hristos (Sărbătoarea Crăciunului), Legenda lui Dragobete, Legenda Inorogului, Călușul. Georgeta Olteanu ne spune ”Povestea greierașului”, iar Andrei ” Rețeta de a face fericit...” și ”Spiridușul jucăuș”. În continuarea capitolului patru următorii autori contribuie la alcătuirea acestei antologii după cum urmează: Marilena Trifan ne prezintă povestea ” Ochii mamei”; Cristina Beatrice Preda are
”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379420_a_380749]
-
mai ești! a râs cel care-l întrebase și toți au râs în hohote.Povestitorul a tăcut rușinat. Fabulațiile acelui om, care, probabil văsuse el ceva, dar nu aflase esențialul despre călușari, au îngroșat vălul de mister aruncat peste ritualul călușului. Nimeni, niciodată nu a aflat cum au fost selectați și instruiți călușarii, cum au fost inițiați în cultul acestui „joc”, care au fost tainele acestui cult, ce trebuia să cunoască lumea și ce trebuia să rămână secret, numai pentru călușari
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
l-a declarat „persona non grata”? Cine a vrut să transforme un ritual străvechi într-un dans oarecare, golit de conținutul credințelor ancestrale ale strămoșilor noștri? Mai târziu, când am văzut călușarii pe scenă sau la televizor, am rămas dezamăgit. Călușul nu mai era acel ritual cunoscut de mine. Devenise un... „joc popular românesc”...precum brâul sau sârba. Un dans dintr-o suită executată la festivalurile folclorice, în pauzele dintre recitalurile cântărețelor. De atunci, o grindină de întrebări îmi zdrențuie sufletul
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]