452 matches
-
tradiția zonei, Valea Oltețului, având ca simbol frunza viței-de-vie. Chiar dacă în Dobrun călușul datează de sute de ani, abia în anul 1936 a primit recunoștința națională fiind ales să reprezinte Regatul României în Anglia. De-a lungul timpului formația de căluș a comunei Dobrun a avut renumiți vătafi, care fiecare la rândul lui a lăsat pentru generațiile viitoare câte o figură de căluș care și astăzi se joacă de către călușarii din Dobrun. Călușul în formele lui atestate în ultimele secole, se
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
a primit recunoștința națională fiind ales să reprezinte Regatul României în Anglia. De-a lungul timpului formația de căluș a comunei Dobrun a avut renumiți vătafi, care fiecare la rândul lui a lăsat pentru generațiile viitoare câte o figură de căluș care și astăzi se joacă de către călușarii din Dobrun. Călușul în formele lui atestate în ultimele secole, se practică și este cunoscut ca cel mai reprezentativ obicei, cel mai impresionant spectacol și una dintre cele mai impresionante și valoroase creații
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
în Anglia. De-a lungul timpului formația de căluș a comunei Dobrun a avut renumiți vătafi, care fiecare la rândul lui a lăsat pentru generațiile viitoare câte o figură de căluș care și astăzi se joacă de către călușarii din Dobrun. Călușul în formele lui atestate în ultimele secole, se practică și este cunoscut ca cel mai reprezentativ obicei, cel mai impresionant spectacol și una dintre cele mai impresionante și valoroase creații populare românești. Este cea mai importantă manifestare folclorică din cadrul obiceiurilor
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
sau cu animale, sunt interzise spălatul, curățenia, cusutul, sacrificatul păsărilor, urcatul în copac sau de a pătrunde și poposi, în timpul nopții, pe teritoriul Ielelor (păduri, câmpuri, grote, pe malul apelor). Nerespectând aceste interdicții impuse de "iele" oamenii sunt „luați din căluș”. Călușarii prin jocul lor apără comunitatea și atunci când este nevoie să vindece și sa repare relele pricinuite oamenilor de forța nefastă a ielelor. În unele zone în timpul ritualului de vindecare a celor „luați din căluș”, alături de călușari jucau și un
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
iele" oamenii sunt „luați din căluș”. Călușarii prin jocul lor apără comunitatea și atunci când este nevoie să vindece și sa repare relele pricinuite oamenilor de forța nefastă a ielelor. În unele zone în timpul ritualului de vindecare a celor „luați din căluș”, alături de călușari jucau și un număr egal cu al lor, de femei numite crăițe sau călușerițe. Ele erau nevestele și în același timp ajutoarele lor. Călușul, numit și „Călușer” sau „Călucer” a fost și este, în continuare prin anumite acte
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
nefastă a ielelor. În unele zone în timpul ritualului de vindecare a celor „luați din căluș”, alături de călușari jucau și un număr egal cu al lor, de femei numite crăițe sau călușerițe. Ele erau nevestele și în același timp ajutoarele lor. Călușul, numit și „Călușer” sau „Călucer” a fost și este, în continuare prin anumite acte, perceput un ritual. Călușul reprezintă un obicei de mare complexitate atât din punct de vedere funcțional cât și al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
și un număr egal cu al lor, de femei numite crăițe sau călușerițe. Ele erau nevestele și în același timp ajutoarele lor. Călușul, numit și „Călușer” sau „Călucer” a fost și este, în continuare prin anumite acte, perceput un ritual. Călușul reprezintă un obicei de mare complexitate atât din punct de vedere funcțional cât și al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul preponderent. Călușul se performă în virtutea credinței, în eficacitatea lui magică: profilactica și apotropaica, vindecătoare a bolii numita „luat
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
și „Călușer” sau „Călucer” a fost și este, în continuare prin anumite acte, perceput un ritual. Călușul reprezintă un obicei de mare complexitate atât din punct de vedere funcțional cât și al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul preponderent. Călușul se performă în virtutea credinței, în eficacitatea lui magică: profilactica și apotropaica, vindecătoare a bolii numita „luat din căluș”, fertilizatoare și fecundatoare. Numărul impar al călușarilor, ca și cea mai mare parte a actelor performate de aceștia se leagă de credința
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
un obicei de mare complexitate atât din punct de vedere funcțional cât și al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul preponderent. Călușul se performă în virtutea credinței, în eficacitatea lui magică: profilactica și apotropaica, vindecătoare a bolii numita „luat din căluș”, fertilizatoare și fecundatoare. Numărul impar al călușarilor, ca și cea mai mare parte a actelor performate de aceștia se leagă de credința în existența și prezența pe pământ, între Strodul Rusaliilor și Rusalii, a "Rusaliilor", ființe supranaturale, deosebit de agresive și
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
fiind nedespărțiți pe toată perioada Rusaliilor. Călușarii trebuiau sa-i apere pe oameni de "iele", pentru ca aceștia să nu se îmbolnăvească, și, în același timp să-i vindece atunci când, încălcând interdicția de a lucra în perioada Rusaliilor, erau "luați din căluș". Numărul impar al călușarilor corespundea celui al grupului Rusaliilor, numai acționând în grup, dar într-un grup egal cu numărul impar al ielelor, călușarii puteau ține piept atacului acestora și le puteau domina, dacă sunt cu soț, ei nu mai
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
dădeau copiii să fie purtați în brațe și jucați de aceștia. Călușarii apărau comunitatea și, totodată, se apărau pe ei, prin folosirea unor „arme” cu puteri magice: bâte, săbii din lemn și chiar prin zgomotul pintenilor și zurgălăilor de la opinci. Călușul zilelor noastre, despovărat de credințele și superstițiile de altădată, este un joc spectaculos, de mare virtuozitate și măiestrie coregrafică. El se dansează în diferite ocazii festive (nu la o anume sărbătoare de peste an).
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
cel folosit în piesele „slow” de jazz. Acordeonul și chitara execută acordurile placat (nearpegiat); ele pot servi și ca instrumente soliste. Formațiile instrumentale mai apropiate de spiritul tradițional se pot acompania și cu o brace (vioară sau violă al cărei căluș a fost retezat, pentru se putea trage arcușul simultan pe toate corzile) sau un violoncel. Cele mai multe instrumente soliste sunt monofonice (nu pot produce sau nu practică interpretarea pe mai multe voci), între care: vioara, mandolina (mai rar), bouzouki, clarinetul, taragotul
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
bună) care este acoperită (prin lipire) cu o altă bucată care are de obicei două găuri de rezonanță în formă de semilună. Peste aceasta se pune pentru protecție la nivelul la care de obicei plectrul atinge instrumentul zgâriindu-l (aproape de căluș) așa-numitul "bachimen" (撥面) care este fie o altă placă de lemn, fie o fâșie de piele sau stofă, fie un strat de lac mai gros. Pe această placă de protecție (care are aceeași funcție cu placa de protecție la
Biwa () [Corola-website/Science/314990_a_316319]
-
de protecție la chitară) se pictează uneori ceva artistic. Cu toate că stilurile moderne de cântat la biwa sunt caracterizate de folosirea plectrului mai sus, unde nu este placa de protecție, din tradiționalism, toate biwele au bachimen-ul în același loc, adică aproape de căluș. Plectrul ("bachi") este mic și subțire, deseori rotunjit, făcut din cimișir sau fildeș. Biwele moderne au 5 sau mai multe taste, iar unele au coarda a patra dublă. Tastele sunt ridicate 4 cm de gât, acest lucru dând posibilitatea ca
Biwa () [Corola-website/Science/314990_a_316319]
-
costume populare cu brâu tricolor, cântă cântece populare românești și dansează “Călușarii”. Conducătorul ansamblului declara următoarele în anul 2009: ""Ni se permite să dansăm și să cântăm doar piesele care fac parte oficial din folclorul Republicii Moldova. Am ajuns să jucăm «Călușul» numai în satul nostru...”" În fiecare vară, este organizată în sat o veche tradiție, o trântă în care se întrec bărbații tineri și în putere ai satului. Acest eveniment este cunoscut astăzi sub numele “Pehlivanul satului”. Conform recensământului din 2001
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
devine capitala noii formațiuni pe care a întemeiat-o el este susținută de cercetători ca L. Candea și V. Oghină, dar și de unele legende locale legate de lacul Craiovița și fata craiului înecată. Unii etnografi susțin că dansul popular "Călușul" sau "Caloianul" și-ar avea originile în această perioadă. Cneazul Ioan 1247. Bogdan Petriceicu-Hașdeu fixează originile numelui orașului în epoca cneazului Ioan care apare pe Diploma cavalerilor Ioaniți , cnezat înghițit apoi de voievodatul lui Litovoi. Există și o altă legendă
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
alimentare, de îmbrăcăminte, farmacii și alte unități necesare pentru aprovizionarea localnicilor și a locuitorilor comunelor învecinate. Pe teritoriul orașului se află Casa de cultură și biblioteca orășenească; muzeul a fost desființat, aceeași soartă având-o și cinematograful. Cunoscutul ansamblu folcloric Călușul Scornicești, la care au activat de-a lungul timpului numeroși interpreți și dansatori, are acum doar secție pentru juniori. Tradiția călușului este totuși prezentă în fiecare an la sfârșitul lunii iulie în timpul festivalului „Sărbătoarea pâinii”, festival de muzică și dansuri
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
Casa de cultură și biblioteca orășenească; muzeul a fost desființat, aceeași soartă având-o și cinematograful. Cunoscutul ansamblu folcloric Călușul Scornicești, la care au activat de-a lungul timpului numeroși interpreți și dansatori, are acum doar secție pentru juniori. Tradiția călușului este totuși prezentă în fiecare an la sfârșitul lunii iulie în timpul festivalului „Sărbătoarea pâinii”, festival de muzică și dansuri populare dedicat încheierii recoltatului grâului. Biserici monument istoric: Pe teritoriul orașului se află Spitalul de pneumoftiziologie Olt, Policlinica orașului, un centru
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
dezintegrat de corp. Kate rămâne în urmă pentru a o salva pe Sasha, amândouă fiind aproape ucise; acestea rămân separate de restul grupului. Simon începe să o suspecteze pe doamna Paley ca fiind un spion, așa că o leagă îi pune căluș, însă raze de cristal încep izbucnesc din pereți. Văzând că nu o mai poate salva pe doamna Paley, Simon o înjunghie cu un cuțit. Max și Julia, tulburați de uciderea ei, se duc în altă încăpere. Acolo fac sex; fără
Cubul 2 () [Corola-website/Science/323444_a_324773]
-
un capăt o piesa(de lemn în general) împotriva loviturilor, știrbirilor, crăpărilor. Are formă de regulă dreptunghiulară, poligonală, ovală, iar când este rotundă se numește "verigă"; cot=um(unitate de măsură) egală cu distanța de la cot la nivelul pumnului închis; căluș=um egală cu distanța de la vârful degetului mare la vârful degetului arătător întinse la limită (vechea măsură românească "șchioapă"=17.5 cm); cicsâguri=totalitatea sculelor și/sau uneltelor necesare (ori avute) pentru o activitate (ocupație) anume; cănură=lână netoarsă ori
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
reprezintă participanții la dansul Călușului, dans tradițional românesc, prezent în timpurile vechi atât în Moldova, Oltenia cât și în Transilvania. În mod tradițional, dansul se execută în săptămâna dinaintea Rusaliilor, și are scop cathartic (tămăduitor), însă există documente istorice care atestă practicarea dansului și cu
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]
-
care atestă practicarea dansului și cu alte ocazii, de exemplu, dansul executat de soldații lui Mihai Viteazul, ""călușerii"", ce se aflau sub conducerea căpitanului Baba Novac, în cadrul sărbătorii date de Sigismund Bathory în 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia. Călușul este un obicei românesc practicat de Rusalii și ține de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiția populară a dacilor Căluș, Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]
-
conducerea căpitanului Baba Novac, în cadrul sărbătorii date de Sigismund Bathory în 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia. Călușul este un obicei românesc practicat de Rusalii și ține de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiția populară a dacilor Căluș, Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului simbolizând tropăiturile și comportamentul cabalin. România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]
-
populară a dacilor Căluș, Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului simbolizând tropăiturile și comportamentul cabalin. România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25 noiembrie 2005), Doina (2 octombrie 2009) și Ceramica de Horezu (3-7 decembrie 2012).
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]
-
consecință, pentru a putea asigura un acordaj stabil, mai grav decât cel al viorii). Viola este alcătuită din corp (cutia de rezonanță), gât (tastieră) și cap (ce conține sistemul de prindere și - uneori - acordare a corzilor). Pe corp este fixat călușul, pe care se sprijină corzile și care determină înălțarea acestora față de corp. Deasupra corpului, corzile sunt prinse la un loc de cordar, în apropierea căruia se pot agăța „fixuri” (șuruburi fixe), pentru acordarea cu precizie a corzilor (în lipsa lor, se
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]