491 matches
-
se mai păstrează? Cine le mai poartă? Dar mâinile care le-au lucrat, au mai migălit ele astfel de costume? Au dăruit altor mâini măiestria și harul lor? Câți din comuna Conțești știu astăzi, că, la Izlaz, pe câmpia legendară, călușarii lor au revărsat iubirea din izvoarele cerului și pământului? A consemnat careva în cronica satului lor acel succes de atunci, cu care s-ar mândri orice localitate din lume? Ooo, tempus fugitus! Apa Sâmbetei... ca apa Oltului! Dar mutul? Simpaticul
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
de atunci, cu care s-ar mândri orice localitate din lume? Ooo, tempus fugitus! Apa Sâmbetei... ca apa Oltului! Dar mutul? Simpaticul mut! Legendarul mut! Cine nu i-a dat voie să mai urce pe scenă? De ce l-au părăsit călușarii? De ce lumea l-a declarat „persona non grata”? Cine a vrut să transforme un ritual străvechi într-un dans oarecare, golit de conținutul credințelor ancestrale ale strămoșilor noștri? Mai târziu, când am văzut călușarii pe scenă sau la televizor, am
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
pe scenă? De ce l-au părăsit călușarii? De ce lumea l-a declarat „persona non grata”? Cine a vrut să transforme un ritual străvechi într-un dans oarecare, golit de conținutul credințelor ancestrale ale strămoșilor noștri? Mai târziu, când am văzut călușarii pe scenă sau la televizor, am rămas dezamăgit. Călușul nu mai era acel ritual cunoscut de mine. Devenise un... „joc popular românesc”...precum brâul sau sârba. Un dans dintr-o suită executată la festivalurile folclorice, în pauzele dintre recitalurile cântărețelor
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
care sunt semnificațiile lui?, de ce vătaf?, de ce steag cu pelin, usturoi, spic de grâu și ștergar de borangic?, de ce panglici albe și roșii?, de ce clopoței la picioare și diagonale roșii pe piept? Această obsedantă împerechere de roșu cu alb la călușari și de roșu cu negru la mut! Dar, de ce mut cu fustă și falus sub fustă? Și multe, multe alte întrebări fără răspuns. La care nu mă mulțumesc explicațiile etnologilor. Am să le port în sufletul meu. Până unde, până când
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
Ajunși la Biserică, Bărbații intrau primii și deșertau într-un hârdău din lemn de salcâm (erau 2-3), vinul ales cu grijă ca de împărtășanie, dintr-o sticlă, sau două. Vinul sălta în hârdău, în stropi ca într-un joc de călușari oltenești sau poate din cauza hărmălăii de amestec, de carcalete, care mai târziu îi turmenta pe unii prea însetați sau pe alții neobișnuiți. Urmam noi copiii înflăcărați de bucurie ca niște paji de curte regală, apoi Femeile, care scoteau din coșurile
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
ale verii, cu tradiții, fără mare amploare, fiindcă vara era sezonul muncilor intensive. Mai serbau câțiva sfinți, pe Sfântul Petru, Sfântul Ilie, Sfânta Maria, sau Rusaliile cu câteva tradiții. Pe data de 24 iunie era Drăgaica, apoi Paparudele, Caloianul și Călușarii. Un obicei frumos era cel al primei pâini din grâul nou. Gospodina făcea un colac frumos împletit din făină din grâul nou, la care se adăuga și busuioc. Lega colacul cu o ață de ciutura fântânii și îl băga în
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
nepoata Și cu glasul dulce... mă întreabă încet: Spune-mi, ce înseamnă ca să fii poet? Pe copii în viață nu ai cum să-i minți, Când mă uit cu grijă-n ochii ei cuminți Îmi tresaltă-n versuri, ca un călușar, Sufletul meu tânăr, fără de hotar... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Copilul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1979, Anul VI, 01 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
COPILUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1464758708.html [Corola-blog/BlogPost/385307_a_386636]
-
în nudismul magic, în descântec (sub forma invocării forțelor taumaturgice, apotropaice, profilactice). Într-un fel sau altul toate aceste ritualuri presupun inițiere, ritualuri pentru pregătirea unui spațiu sacru, o zonă de acces „dincolo” sau făcând loc acelui „dincolo” aici. Deși călușarii spun despre ei înșiși că sunt în slujba lui Dumnezeu și sunt percepuți astfel de membrii comunității, totuși acest lucru nu îi oprește să apeleze la practici magice respinse categoric de creștinism (ca tot ce ține de magie). Este vorba
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1486555878.html [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
degrabă asemănătoare modului de percepere din cadrul gnozelor dualiste, unde binele și răul se află într-un echilibru mobil nu doar în lumea aceasta, ci în plan ontologic. Regăsim acest lucru, de exemplu, în cazul Călușului, unde de sacru țin și călușarii, și Mutul, ale cărui gesturi și vestimentație amintesc de lumea inferioară. 3. „comunicarea cu Cerul este exprimată printr-un anumit număr de imagini care privesc toate acel Axis mundi: stâlp (cf. universalis columna), scară (cf. scara lui Iacov), munte, arbore
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1486555878.html [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL”: ora 19.00: deschiderea oficială a Festivalului Internațional de Folclor „Ceahlăul”. ora 19.15: spectacolul formațiilor invitate. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance
deschiderea oficială a Festivalului la Piatra Neamț by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5493/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-spectacol-piatra-neamt [Corola-blog/BlogPost/100785_a_102077]
-
Tița, frații gemeni Mihai și Gabriel Roșianu, Ionuț Bugiulescu și Daniel Dămian, fac parte din Ansamblul Mugurașii al Școlii Gimnaziale Țepești pregătiți de profesorii Melania Boboc și Virgil Dumitrescu. Acest ansamblu mai cuprinde formații de dansuri populare, moderne și de călușari. Nu am stat deoparte, și după peste 50 de ani, am luat fluierul și am intonat celebrul cânt, „M-am născut lângă Carpați”... Am devenit iarși copil, copilul care, pe dealurile Țepeștiului, cântam cu fluierul în anii minunatei copilării când
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cenaclul-petale-la-nenciulesti/ [Corola-blog/BlogPost/92680_a_93972]
-
Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu mă chema, ard strugurii în vie, E vremea lor de-acum în calendar, Saltă-n mine gândul și mă-nvie Frumos și tânăr ca un călușar... Vreau să-i culeg cu grijă, bob cu bob, Nimic să nu rămână de pierzare, Ce liber mă simt, Doamne, ca un rob Scăpat definitiv din închisoare! Tu să-i zdrobești desculță pe-nserate Și mustul să ne vindece de noi
CULES... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1442405749.html [Corola-blog/BlogPost/381740_a_383069]
-
Vin graurii în stoluri, nu-i auzi? Din care zări flămânde, nu mai știu... Nu mă striga, ard strugurii în Vie, E vremea lor de-acum în Calendar, Saltă-n mine gândul și mă-nvie Frumos și tânăr ca un călușar... Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: Cules... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1720, Anul V, 16 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CULES... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1442405749.html [Corola-blog/BlogPost/381740_a_383069]
-
în portul brădiștenilor nu există „clop maramureșan“, ci căciulă dacică, ori pălărie - la lucru, vara, țăranii purtau pălării de paie; mai mult ca sigur, la ediția a doua, autorul frumoasei coperți, Mihai Băileșteanu, va folosi chiar o fotografie-color cu vestiți Călușari din Brădeștii Bătrâni, în portul lor alutuanian > oltean, nu cu port maramureșean). În Cuvântul introductiv, Rodica Florescu ne asigură că: „...Monografia comunei Brădești se constituie, după ani de căutări, într-o modestă încercare de restituire a trecutului, de readucere din
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului HĂLĂIȘA! Era prin 1941, la începutul lunii iunie. Începuse săptămâna Rusaliilor...În acele zile se vorbea numai de Căluș. După amiază când ieșeau femeile pe șanț, în timp ce torceau sau coseau, numai de călușari vorbeau. Mai ales, era o vecină tinerică, ușarnică și plimbăreață, care, făcea ce făcea și aducea vorba: -Ați văzut, fă, călușul? Aseară a trecut pe linia Bălăcenilor. Celelalte femei își dădeau coate, râzând pe înfundate. A întrebat-o una: -Ai
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
și eu așa, de! -Poate ți s-a făcut de aia a mutului, a sărit altă femeie. -Păi sigur! Parcă vouă nu vi s-a făcut! mormăia tinerica. Iar a întrebat-o altă femeie, chipurile mirată: -Vrei să te calce călușarii, ghea? Poate ești bolnăvioară și nu știm noi? Se râdea în hohote. Bosumflată, tinerica a mormăit: -Parcă voi n-ați vrea să vă calce. După ce s-au liniștit au început să lucreze tăcute, oftând din când. Stând aproape de ele, le-
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
mormăind: -Nerușinatelor! Nu vă mai potoliți nici în fața copiilor. Și tu, fă!? Du-te, fă, după căluș, dacă ți s-a făcut de dus! N-am priceput nimic. Discuțiile astea au stârnit în mine curiozitatea de a-i vedea pe călușari și pe mutul călușului, să aflu ce-i „aia”. Curiozitatea mi-a fost satisfăcută a doua zi, pentru că am auzit pe uliță țipete de femei și mare hărmălaie. -Ieșiți, făă, că trece călușul! Am ieșit și eu din curte și
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
Curiozitatea mi-a fost satisfăcută a doua zi, pentru că am auzit pe uliță țipete de femei și mare hărmălaie. -Ieșiți, făă, că trece călușul! Am ieșit și eu din curte și am văzut apropiindu-se de casa noastră ceata de călușari, cu alai de lume după ei, mai cu seamă femei. Lăutarii cântau binecunoscuta melodie, iar călușarii, încolonați câte doi, strigau, împungând cerul cu bețele ridicate deasupra capului: -Înc-o dată iar așa! Hăi!.. Hăi!.. Hă-lăi-șaa! În fruntea coloanei de călușari era
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
și mare hărmălaie. -Ieșiți, făă, că trece călușul! Am ieșit și eu din curte și am văzut apropiindu-se de casa noastră ceata de călușari, cu alai de lume după ei, mai cu seamă femei. Lăutarii cântau binecunoscuta melodie, iar călușarii, încolonați câte doi, strigau, împungând cerul cu bețele ridicate deasupra capului: -Înc-o dată iar așa! Hăi!.. Hăi!.. Hă-lăi-șaa! În fruntea coloanei de călușari era vătaful călușului. Lângă el un călușar, purta steagul. Adică, o prăjină de vreo doi-trei metri, în
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
de călușari, cu alai de lume după ei, mai cu seamă femei. Lăutarii cântau binecunoscuta melodie, iar călușarii, încolonați câte doi, strigau, împungând cerul cu bețele ridicate deasupra capului: -Înc-o dată iar așa! Hăi!.. Hăi!.. Hă-lăi-șaa! În fruntea coloanei de călușari era vătaful călușului. Lângă el un călușar, purta steagul. Adică, o prăjină de vreo doi-trei metri, în vârful căreia era un mănunchi de spice de grâu, date-n pârg, o funie de usturoi și o legătură de pelin, toate legate
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
ei, mai cu seamă femei. Lăutarii cântau binecunoscuta melodie, iar călușarii, încolonați câte doi, strigau, împungând cerul cu bețele ridicate deasupra capului: -Înc-o dată iar așa! Hăi!.. Hăi!.. Hă-lăi-șaa! În fruntea coloanei de călușari era vătaful călușului. Lângă el un călușar, purta steagul. Adică, o prăjină de vreo doi-trei metri, în vârful căreia era un mănunchi de spice de grâu, date-n pârg, o funie de usturoi și o legătură de pelin, toate legate cu un ștergar galben de borangic. Tot
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
iatagan. Pe cap avea o pălărie neagră, veche, ponosită, cu un șirag de ardei roșii în loc de betelie. Femeile îl necăjeau și îl trăgeau de fustă, râzând în hohote. Chipurile, supărat, el le fugărea cu sabia ridicată... Imaginea asta halucinantă a călușarilor care amenințau cerul cu bețele și a mutului, care alerga după femei cu sabia ridicată, m-a speriat îngrozitor. Am fugit în curte plângând și m-am agățat de pantalonii lui taică-meu. După mine a intrat și vătaful, împreună cu
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
amenințau cerul cu bețele și a mutului, care alerga după femei cu sabia ridicată, m-a speriat îngrozitor. Am fugit în curte plângând și m-am agățat de pantalonii lui taică-meu. După mine a intrat și vătaful, împreună cu doi călușari. Am început să plâng și mai tare, însă vătaful s-a apropiat de mine și m-a mângâiat pe creștet. Ca prin minune, m-am liniștit. Apoi, vătaful l-a întrebat pe tata: -Ne dai voie să jucăm la dumneata
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
pe tata: -Ne dai voie să jucăm la dumneata? -Bineînțeles, a răspuns tata. Și a scos din buzunar niște bancnote. Vătaful a zâmbit, refuzând. Tata a insistat și, până la urmă, vătaful a luat banii, spunând scurt:mulțumesc! Întorcându-se către călușari, tata i-a întrebat: -Flăcăi, beți câte-o țuică? Ei au râs, făcând semn din cap că nu vor. -Măcar câte un pahar de vin!a insistat tata. Vătaful a zâmbit, vădit jenat -Altă dată! Altădată, cu plăcere! Fâstâcit, tata
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
tata. Vătaful a zâmbit, vădit jenat -Altă dată! Altădată, cu plăcere! Fâstâcit, tata a îngăimat și el: -Dacă așa vreți, faceți ce credeți! Între timp, mulțimea se înghesuia la poartă. O femeie mai îndrăzneață a strigat la tata: -Băă, lasă călușarii să joace în drum, să-i vedem și noi! Tata a privit nehotărât la vătaf și la femeile de la poartă: -Bine, mă! Dacă voi vreți așa, hai la drum! Toată lumea s-a bucurat și ceata de călușari, cu alaiul de la
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]