251 matches
-
copilul vorba lui Kant e propriul lui stăpân. Ceea ce Dilthey spunea despre Shakespeare este valabil și pentru poetul nostru: el se identifica cu tot ce vedea în afara lui129; poate și de aceea îi venea greu să accepte morala comună a căminarului. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, instinctul poetic se trezise în el în așa măsură, încât era urmărit de visul unei insule paradisiace [...] acoperind condiția adamică de înaintea căderii din Paradis 130. Despre această misterioasă insulă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se poate bănui că e și din cauza ursuzeniei tatălui, care nu stătea la taifas cu ipoteștenii, considerând că pierde timpul. Înalt, voinic, [...] munte de om, de o putere herculeană, trup sănătos, minte sănătoasă, [...] cap masiv, [...] nas prădalnic și ochi albaștri-verzii133, căminarul n-avea în mod nativ nici o subtilitate sufletească; mai mult, îl zeflemisea pe Mihai (care avea obiceiul să recite versuri) cu apelativul poet, completându-l cu fel de fel de ironii, fiind meșteșugit la de-alde astea. Astfel, copilul, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
George. Eminescianismul (o monografie a conceptului). Iași: Junimea, 2005, 294 p. (Eminesciana. Serie nouă; 13) * Eminescu în critica germană. Selecție, traducere, introducere, note și bibliografie de Sorin Chițanu. Iași: Junimea, 2005, 304 p. (Eminesciana. Serie nouă; 14) * IACOBAN, Mircea Radu. Căminarul. Iași: Junimea, 2012, 212 p. Eminesciana. Serie nouă; 15 (77) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. Eminesciana. Serie nouă; 16 (78) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. Eminesciana. Serie nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
scrie geb. Eminescu și nu Eminovici, cum glăsuiau actele, inclusiv acelea de căsătorie. Este o mică și târzie victorie asupra purtătorului de blazon austriac, al cărui von ar fi rimat, desigur, mai bine cu rangul mărunt, dar, oricum, rang de căminar al lui Eminovici. Poezia a învins, deci, boieria. Sora lui Eminescu (născută în 1852) a locuit o vreme la Suceava; primul ei soț, Ion Drogli, fusese numit, prin Decret kesaro-crăiesc, inspector districtual peste Suceava și Câmpulung. Orașul Suceava începea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fost urmat de vistiernicul Iordache Balș ( Dumbrăveni), vornicul Alecu Conachi (Stăncești), domnitorul Mihail Sturza ( Flămânzi), logofătul Th. Balș ( Dărăbani), Scarlat Vârnav ( Ilișeu- Vârnav), generalul Nicu Mavrocordat ( Ștefănești- Botoșani), frații Teodor, Iorgu, Ioan- Costache Lățescu Boldur ( Hudești), spătarul N. Barșinescu ( Dorohoi), Căminarul Vârgolici Dumitru ( Dorohoi). Aceste numeroase ctitorii de școli de diferite grade În zona nordică a Moldovei, nu departe de Herța, toate cu Începutul pe la mijlocul sec. al XIX-lea, sunt o dovadă a legăturii oamenilor generoși și populației rurale din nordul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
18 dughene și 2 crâșme. Mai târziu, și alți boieri vasluieni deschid crâșme și dughene: D. Arapu, C. Castroianu, D. Solomon, C. Adam, Neculai Chiriac Hagioglu. Unii boieri, descendenți din mari dregători domnești, aveau conace cu slugi scutite de bir: căminarul I. Carp, banul Grigore Hrisoverghi, spătarul V. Miclescu, căminarul N. Constandachi, spătarul G. Cuza, comisul T. Buhuși și Sfata Burgheloaia. Evreii, veniți din Galația, au deschis, la rândul lor, pe Ulița Mare, mici prăvălii și ateliere: croitorie (Ițic), tâmplărie (Simon
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
boieri vasluieni deschid crâșme și dughene: D. Arapu, C. Castroianu, D. Solomon, C. Adam, Neculai Chiriac Hagioglu. Unii boieri, descendenți din mari dregători domnești, aveau conace cu slugi scutite de bir: căminarul I. Carp, banul Grigore Hrisoverghi, spătarul V. Miclescu, căminarul N. Constandachi, spătarul G. Cuza, comisul T. Buhuși și Sfata Burgheloaia. Evreii, veniți din Galația, au deschis, la rândul lor, pe Ulița Mare, mici prăvălii și ateliere: croitorie (Ițic), tâmplărie (Simon), argintărie 14 (Zalman și Marcu), sticlărie (Leiba), pitărie (Bercu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
spre exemplu, vornicii țării de jos și de sus, hatmanul, vistiernicul, vornicul de obștie și postelnicul sunt asimilați cu șeful a toată miliția; aga și vornicul de aprozi - cu șeful de reghiment; spătarul și banul - cu șeful de batalion; comisul, căminarul și paharnicul - cu șeful de companie sau de escadron; serdarul, stolnicul și medelnicerul - cu întâiul șef de peloton; clucerul, slugerul, pitarul, jignicerul și șătrarul - cu al doilea șef de peloton. Explicația (tot după Reglementul Moldovei): „Fiind trebuință a se împlini
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
sanatoriul doctorului Suțu din București, se săvârșea din viață un tânăr poet și publicist. Avea 39 de ani și de aproape șase ani, o cumplită afecțiune psihică îi întuneca judecata. Creștinește, trecea în veșnicie, iar sociologic intra în legendă. Fiul căminarului Eminovici din Ipotești, tânărul îndrăgostit de limba românească și de valorile culturii tradiționale, țărănești, dar și de rafinamentele citadine europene pe care le gustase la Cernăuți, Viena sau Berlin, marca memoria culturală și politică națională drept catalizatorul modern al limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Episcopul Meletie Lefter în jalba din aprilie 1824 înaintată domniei, susține că „madeoa căsăpiei târgului fiind însărcinată în purtarea de grijă a Episcopiei, totdeauna Episcopia a avut îngrijire căutând și așezând casapi contractieri de au ținut căsăpie îndestulată cu carne,” căminarul Iftimi Scorțăscu sprijinit de către dregătorul Grigoraș Duca pretinde și trunchiurile de căsăpie a orânzilor satelor Episcopiei, Corni și Broșteni. Ioniță Sandu Sturza poruncește la 27 aprilie 1827, intervenția ispravnicilor de Fălciu pentru îndepărtarea căminarului Iftimi Scorțăscu, în favoarea oamenilor Episcopiei, cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au ținut căsăpie îndestulată cu carne,” căminarul Iftimi Scorțăscu sprijinit de către dregătorul Grigoraș Duca pretinde și trunchiurile de căsăpie a orânzilor satelor Episcopiei, Corni și Broșteni. Ioniță Sandu Sturza poruncește la 27 aprilie 1827, intervenția ispravnicilor de Fălciu pentru îndepărtarea căminarului Iftimi Scorțăscu, în favoarea oamenilor Episcopiei, cu condiția respectării prețului cărnii fixat în contractul încheiat pentru perioada 23 aprilie 1824-25 aprilie 1825,anume, șapte parale oca de carne de vită și opt parale oca de carne de ovine. Visteria Moldovei cere
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nostru o asămine ocrotire din partea ocârmuirii.” Citatul este extras din jalba înaintată isprăvniciei la 30 august 1834, semnată de aga Dimitrie Iamandi, vornicul Neculai Dimitriu, spătarul Grigore Razu, spătarul Dumitru Ioga, comisul Neculai Teodor, comisul Costachi Teodor, clucerul Constandin Negură, căminarul Costache Șendrea și clucerul Ioan Mardari. Departamentul Trebilor din Lăuntru se opune propunerii jeluitorilor hușeni, informează isprăvnicia la 20 septembrie 1834 și solicită Episcopului Sofronie Miclescu „ca pe un ocârmuitor proprietății să binevoești a pune la cale”. Departamentul Trebilor din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și de folosul moșii să binevoiască a însămna locul cu a Preosfințiilor Voastre nepăgubiri.” La 1845 veniturile Episcopiei Hușilor (un cuantum de 157239 lei și 50 de parale) proveneau din arendarea moșiilor sale: partea din moșia Giurgești, ținutul Fălciu, arendată căminarului Manolachi Codrescu de la 23 aprilie 1845 până la 23 aprilie 1846 cu 61 -, 2174, 45 lei; moșiile Bunești și Brădicești, arendate lui Costachi și Dimitrie Miclescu (un venit de 14200 leiă; moșiile Crețești, Ichimești și Crăsnășeni, arendate vornicului Dimitrie Manu (venit
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Miclescu (un venit de 14200 leiă; moșiile Crețești, Ichimești și Crăsnășeni, arendate vornicului Dimitrie Manu (venit de 14200 leiă; moșia târgului Huși și cele alăturate, arendată paharnicului Mihail Lari până la 23 aprilie 1847 (venit de 71000 lei); moșia Stănilești, arendată căminarului Panaite (Panaitache) Panu până la 23 aprilie 1846 (venit de 7100 lei); moșiile Ivănești și Cârligați (Pădurenii de astăzi, județul Vasluiă, arendate banului Grigorie Butucea până la 23 aprilie 1846 (venit de 7100 lei); moșiile din Basarabia: Obileni, Cotiujeni și Dobcenii, „ unite
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
toată vremea și cu prețul ce sau putut mai ieftin. Precum și pe anul acesta îngrijindu-mă cu punere la cale și făcând publică tuturorlocuitorilor târgoveți prin țidulă poftitoare către d.lor boerii dregători s-au arătat la Episcopie unuldintre mușterii căminar Iftimi Scorțăscu împreună cu unul din dregători [...] Grigoraș Duca făcând întrebare de se dau împreună cu căsăpie târgului și trunchiurile de căsăpie a orânzilor numiteloe sate Cornii și Broștrnii și dândule răspuns că nu pot ieși din rânduiala tuturor de opștie moșii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
birnici ,nici s-au obișnuit vreodată a se da cu căsăpia târgului precum spre Divanul adevereazăși contractul țiitorului căsăpiei din trecutul an și le a hotărât că nici să dau. După care făcându-să atirdesire între mușterii au rânduitținerea căsăpiilor asupra căminar Scorțăscu,carele în loc să vie în urmă la Episcopie să ia și să dea contract că va ține următoriu cu răspunderea,ș-au urzit osăbită socotință a lua asupra și dând jalubă înălțimii tale că luându-săde d.lui căsăpiile târgului ar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ce se desfac de căsăpii,îndatorindu-să părintele episcopul că pre unde se împuternicește a fi căsăpiile acelui târg a Episcopiei asămine se va îngriji de a pune la cale căsăpie,puindu-să oamenii Episcopiei cu același preț alcătuit cu pomeniții casapi căminar Iftimi Scorțăscul,adecă cu șapte parale oca de carne de vacă și opt parale oca carne de oae pe anul ce se începe de la 23 aprilie 1824 și până la 25 aprilie 1825. Și dar cartea dată acelor casapi căminar Iftimi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
casapi căminar Iftimi Scorțăscul,adecă cu șapte parale oca de carne de vacă și opt parale oca carne de oae pe anul ce se începe de la 23 aprilie 1824 și până la 25 aprilie 1825. Și dar cartea dată acelor casapi căminar Iftimi Scorțăscul rămâind fără lucrare și isprav. nu să amestece în alcătuire,ca să lipsască rușfeturile de cât de nu va fi carne grasă și spre îndestulare norodului de la acel târg al Hușului și la măsuri să facă arătare Episcopului care
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
28 iunie 1814) . Grigore al II-lea Ghica (26 septembrie 1726-5 aprilie 1733) rânduiește hotarnici la 25 aprilie 1732, În urma cererii postelnicelului Neculai Bucium . În raportul din 20 iulie 1812 privitor la pricina de hotar Între Drăgușeni și Căzănești a căminarului Iordachi Rășcanu și jicnicerul Pan. Buzdugan este amintită hotarnica din 5 iulie 1732 realizată de vornicul de poartă Mihălachi Pătrău și diacul Ioniță Străzăscu, rânduiți din porunca domnului Grigore al II lea Ghica (26 septembrie 1726 - 5 aprilie 1733; 16
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Raportul boierilor din Divan, Înaintat senatorului Crasno Milașevici la 20 iulie 1812, amintește și . Din 1813, Iordache Râșcanu Înaintează jalbă . Maria Holban era datoare vornicului Șerban Negel cu sinet, motiv care a determinat-o să scoată la mezat moșia Frenciugi . Căminarul Iordachi Râșcanu și sora sa Maria Holban se judecau la 19 februarie 1814 pentru moșiile Drăgușeni și Frenciugi, așa cum ne demonstrează anaforaua boierilor. Iordachi Râșcanu a dat jalbă domnului , o parte a averii rămasă de pe tatăl lor fiind vândută la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
după căsătorie. Este prezentată o diată (izvod de zestre), fără veleat și lună, Încredințată de mitropolitul Iacov și Antonie, episcopul Romanului. . Lupul Balș, vel logofăt, expune la 27 februarie 1814 motivele, după pravilă, de nesemnare a anaforalei În procesul dintre căminarul Iordache Râșcanu și Maria Holban . Vel logofătul D. Sturza face cunoscut la 14 mai 1816 căminarului Iordachi Râșcanu porunca domnului pentru ziua de 21 mai, pentru vinderea moșiei Frenciugi . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Iacov și Antonie, episcopul Romanului. . Lupul Balș, vel logofăt, expune la 27 februarie 1814 motivele, după pravilă, de nesemnare a anaforalei În procesul dintre căminarul Iordache Râșcanu și Maria Holban . Vel logofătul D. Sturza face cunoscut la 14 mai 1816 căminarului Iordachi Râșcanu porunca domnului pentru ziua de 21 mai, pentru vinderea moșiei Frenciugi . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . Protestele lui Iordache Râșcanu față de vânzarea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Râșcanu și Maria Holban . Vel logofătul D. Sturza face cunoscut la 14 mai 1816 căminarului Iordachi Râșcanu porunca domnului pentru ziua de 21 mai, pentru vinderea moșiei Frenciugi . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . Protestele lui Iordache Râșcanu față de vânzarea făcută de Maria Holban s-au dovedit zadarnice, moșia Frenciugi fiind cumpărată de logofătul Costache Conachi, vărul vornicului Șerban Negel, pe care . Matei Negel, fiul lui
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Însărcinat cu Întocmirea unei noi hotarnice, logofătul Coastachi Conachi nu s-a prezentat la starea locului. Documentele au fost din nou cercetate la 25 mai 1838. Comisul Burghelea . O nouă În această pricină este Încheiată la 15 iunie 1843 prin intermediul căminarului Ioan Gherghel și spătarul Grigore Cuza, arbitrii spătarului Costachi Burghelea și a vornicesei Paraschiva Râșcanu . Învoiala din 6 septembrie 1839, Întărită de domnul Mihail Sturza, prevede alipirea părții din Șendreni la moșia Frenciugi, . La 15 iunie 1851 Constantin Burghele urma
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Episcopul Ioanichie dă danie moșia Frenciugi și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești clucerului Alexandru Râșcanu și soției sale Casandra . În motivația vel logofătului Lupul Balș din 27 februarie 1814 se arată motivele nesemnării anaforalei În procesul căminarului Iordachi Râșcanu cu sora sa Maria Holban. . Alexandru Rășcanul este atestat la 4 iulie 1772 ca biv vel clucer În zapisul paharnicului Ioniță Cuza, cumnatul său, iscălit și de Tudosiica Cuzoae, născută Râșcanu. Biv vel paharnicul Alexandru Râșcanu este atestat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]