2,654 matches
-
dat? Mircea Băsescu - Măi... Fănica Anghel - Câți bani ți-am dat Mariane? Vorbește! Vrei să mă duc la mă-ta pe fiecare zi? Marian Căpățână - De ce să te duci? Fănica Anghel - Și ieri m-am dus la mă-ta! Marian Căpățână - Da? Fănica Anghel- Ești cu mine din Drăgănești, Mariane, păi ce mă face pe mine bazinele alea?".
Bercea-Băsescu, noi înregistrări DNA. "Lasă-mă să vorbesc că sunt mai BĂTRÂN" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/82048_a_83373]
-
la alte treburi. Cum ar fi. Se așeza în fund pe un scaun, căsca gura și simultan țuguia buzele. Nu știu nici io cum să vă explic că făcea, dar, după operațiunea asta, se lovea cu pumnii în cap. Și căpățâna transformată în cutie de rezonanță rezona superb. Prima zi de școală Cea mai interesantă primă zi de școală pe care mi-a fost dat s-o trăiesc a fost când intram în clasa a șaptea sau a opta. Îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
că mare parte din ceea ce le-am explicat chiar se prinsese de ei. Aș spune că într-o proporție mult mai mare decât cea a materiei pe care mă străduiesc, uneori până la epuizarea mea psihică, să le-o torn în căpățâni studenților noștri. Bine, pentru aceștia, care au, în principal, cu totul și cu totul alte frământări și apăsări, studiul e ceva mai periferic în ocupațiile lor de bază. (Aoleu, ce urât sună! Parcă m-am boșorogit și am ajuns să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să mă mai liniștesc, încercând din răsputeri să-i învăț pe gândaci bridge. Fiindcă, ce să-i faci, și de bridge mi-era tare dor. Numai că o asemenea treabă era imposibil de realizat. Nu le intra bridge-ul în căpățâni în niciun fel. Chestia cu scrisul pe pereți li se părea ceva extrem de atractiv și ingenios, dar jocul ăsta nobil de cărți îi isteriza de-a dreptul sau îi condamna la grele depresii. Nu puteau să priceapă nicicum de ce se
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Din față venea, tot cu o viteză amețitoare, un alt proton. În acea nanosecundă, am apucat să zăresc chipul drăguț și speriat al quarcului așezat pe bancheta din spate a celeilalte mașini, care părea fragil, dar care dispunea de o căpățână al naibii de tare, după cum aveam să simt imediat, iar printre miliardele de stele verzi care s-au ivit atunci am distins parcă și o mică scânteiere de culoare mov, născută din atingerea noastră. Când mi-am revenit, eram Întins pe jos
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
unde a deschis un șifonier cât cala unui vapor, Începând să arunce pe pat, de-a valma, umerașe cu rochii, pălării, poșete, voaluri și pantofi. Am rămas dincolo, plimbându-mă nervos, În timp ce rumegam câteva idei care jucau lapte gros prin căpățâna mea. Una dintre ele sărea zglobie pe spinările celorlalte, dar nu se putea prinde și cădea ca proasta În nas, după care Își lua din nou avânt și pica la loc. Ce naiba era? Ce nu se potrivea deloc? Afară se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
suferit de frig, au avut coșmaruri, au privit prin pereții sparți, stelele și luna, au cerșit, au ars aproape toate șipcile pe care le strânseseră, Încercând să se Încălzească, și au Împărțit cu Ben puțina mâncare. -Ți-a intrat ceva În căpățâna ta ciuruită de himere și bombată ca un fund de matroană? Ai priceput că omenirea n-a stat degeaba, de când a creat-o umnezeu? Trebuie să-ți intre În tărtăcuța ta care sună a gol.,, Ascultă Antoniu, de ce te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
fapt speranțele tale. -Iar mă iei cu cuvintele tale grele pe care nu le Înțeleg. Ani de zile ne-am Întâlnit numai seara, la culcare. Cerșeam fiecare cât era ziulica de lungă și nu aveai timp să-mi vâri În căpățână povești greu de ținut minte... Uite luna, Antoniu, e ca o turtă de mălai, din cele pe care le fac femeile la țară. Ce frumoasă e! Îmi vine să mușc din ea,,. Antoniu scoate din buzunarul paltonului o pungă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe mâna poliției, dar să plec imediat că nu mai vrea să mă vadă În viața lui. Părea foarte trist. A spus că-mi dă și niște bani, ca să mă descurc un timp. Nu a trebuit mult ca să coc În căpățâna mea idioată un lucru Îngrozitor. Am intrat noaptea pe furiș În dormitorul lui care era deasupra magazinului și l-am omorât crăpându-i capul cu un pietroi pe care-l cărasem Într-o sacoșă, după care am furat toți banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
astea pe seama unor domni ca noi. Arăți de parcă acum ai fi ieșit din apă, cea din portul Le Havre, poluat cu ulei. Pronunță numele orașului În franceză. — Pe care tu Îl cunoști, desigur. Iritat, mă chinuiam să netezesc buclele de pe căpățână, dar continuau să se stea crețe, ca niște arcuri. — Poți să știi? N-ai de unde să știi. Sfătos ca un bătrân, Anton Își vârî cutia cu brilliantine În buzunar și-mi povesti ce s-a mai Întâmplat pe la vecini. În caz că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fundal, am auzit un scaun scârțâind. — Osram Röser, spuse persoana care apăru, Își smulse o batistă din guler și făcu o plecăciune solemnă. Am simțit-o pe Dora Încordându-se, probabil din cauza apariției tipului. Era Înalt și bine-făcut, iar pe căpățâna sa descoperită se vedea o abundență de pete de batrânețe. Cea mai remercabilă era Însă fața omului, prea lată pentru craniul său. Avea gura lăsată pe ambele părți ale bărbiei și ochii, negri și nemișcați, erau atât de depărtați, Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să folosești sperma unui mistreț care curge din vaginul scroafei. După cum se spune în culegerea ebraică de vrăji Sepher ha-Razim, trebuie să omori un cățel negru nenăscut. Apoi să-ți scrii blestemul pe o tăbliță și s-o pui în căpățâna câinelui. Apoi să-i pecetluiești botul cu ceară și să ascunzi căpățâna în spatele casei cuiva, iar omul acela nu-și va mai găsi în veci somnul. După cum spune Teofrast, citește Mona, bulbul de bujor trebuie să-l scoți din pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
spune în culegerea ebraică de vrăji Sepher ha-Razim, trebuie să omori un cățel negru nenăscut. Apoi să-ți scrii blestemul pe o tăbliță și s-o pui în căpățâna câinelui. Apoi să-i pecetluiești botul cu ceară și să ascunzi căpățâna în spatele casei cuiva, iar omul acela nu-și va mai găsi în veci somnul. După cum spune Teofrast, citește Mona, bulbul de bujor trebuie să-l scoți din pământ doar noaptea, pentru că, dacă te vede o ciocănitoare, orbești. Dacă ciocănitoarea te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mele. Măcar dacă avea și el vreo idee nemaiauzită. Dar nu, Florin ăsta, cu un calm incredibil, a început să-mi arate cum se construiește un turn. Asta-mi depășea orice putere de înțelegere. Cum poate să-ți treacă prin căpățână, fie și pentru o secundă, ideea că un băiat care are cuburi de la trei ani nu știe cum se ridică un turn? E la mintea cocoșului: pui cub peste cub peste cub și gata, ăsta-i turnul. Mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
că trăiam Într-un mediu care mă stimula, deși, fără Îndoială, și dieta a avut un cuvînt important de spus În această privință. Din păcate Însă, ea a avut și un efect secundar nefericit, și anume faptul că biata mea căpățînă s-a făcut atît de grea Încît nu mi-o puteam ține sus decît cu mare efort. Vedeți dumneavoastră, musculozitatea cerebrală nu a fost Însoțită, În cazul meu, de o robustețe corporală pe măsură. În psihiatrie există chiar o axiomă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
În considerare faptul că, printre alte efecte lamentabile induse de condiția mea, se numără și nevoia aproape patologică de a mă ascunde sau, În cazul În care acest lucru dă greș sau nu este posibil, de a purta măști. Combinația căpățînă greoaie și membre lipsite de vigoare m-a forțat să adopt un mers tihnit și potolit și, deși ulterior, În decursul vieții mele, mi-a plăcut să-mi Închipui că acesta Îmi dădea un aer metodic și demn, la momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
să-mi intre În gînduri, ca Bătrîna din povești. Cu ei se afla și un tip brunet, mai tînăr Însă nici el tînăr În adevăratul sens al cuvîntului, și care cred că era fratele lui Jerry, fiindcă și el avea căpățîna mare, și l-am numit Fiul mai tînăr. Tatăl avea o figură extrem de distinsă, era Îmbrăcat Într-un costum de culoare Închisă și cravată, și avea o gură cu buze subțiri ce nu se deschideau prea des sau prea larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și o știi prea bine. Nu. O să te fac eu să rămîi. Fii atentă. I-am făcut toate scamatoriile pe care le știam. Nu mă mai puteam da peste cap ca lumea din cauza piciorului beteag, a vîrstei Înaintate și a căpățînii ce-mi atîrna greu și, de fiecare dată cînd am Încercat, am aterizat pe spate, ceea ce, s-a dovedit, era la fel de amuzant. După asta, m-am dus la o carte și m-am făcut că citesc. A rîs. Însă, orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Proviziile ne pot spune câte ceva despre tine: un asortiment de ierburi aromatice, unele desigur de uz curent, altele care par să fie acolo pentru a completa o colecție; același lucru se poate spune despre muștar; dar mai ales șirurile de căpățâni de usturoi atârnate la îndemână indică o anume legătură atentă și nu vagă cu alimentele. O privire în frigider îți permite să culegi și alte date prețioase: în despărțitura de ouă a mai rămas unul singur; mai ai doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mai gros, acum trosnește, mi-au rămas picioarele... Tot mai vorbește, tâmpitul, așa că-i tai limba. Ochii i se scurg ca gălbenușul de ou de gâscă. Și încă nu-s mulțumit, tot îi mai aud glăsciorul, trag un șut în căpățână. Iau un soi de balon de sticlă și torn ceva pe craniu, dispare ca prin farmec, torn pe genunchi, se duc, pe urmă laba piciorului. Îi tai c-o foarfecă degetele de la mâini și le înfund, pe rând, pe gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-ați venit”, cânt popește și-i mai feștelesc, alabala „să vă...”, înc-o dată, fleoșc, dar n-ajută, acum sunt tot mai mulți, se bulucesc, se crapă planșeul la bloc, a căzut peretele de la bucătărie, lansez dintr-un fel de praștie căpățâni de usturoi, nu știu de unde le-am luat. Poc, o nimeresc pe tanti Agripina-n frunte, se clatină și cade, se transformă într-o pușculiță de bani, poc, îl mai țintesc și pe-un fost căpitan de cursă lungă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
a scuzat Aurica, dar mi-a zis Postu că turbații ăia trăgeau de coastele animalului. Iar Iacob... (întorcându-se spre mine) nu știți dumneavoastră cine e, a găsit în fața dughenei lui o țeastă însângerată... - Da, și eu am auzit de căpățâna aia, a intervenit chelnerul, cu un aer competent. De fapt, chiar aici a stat Iacob și-a băut un rachiu cu frate-său, să mai prindă curaj, că era săracu’ alb tot și tremura, credea că i-a făcut careva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
s-a făcut lup? Sau a început să zboare? Haida-de, că-i prea de tot... Disputa darwiniană începea să se încingă, așa încât mi s-a părut normal să ne întoarcem la muflonul nostru, presupus mâncat cu o noapte înainte: - Și căpățâna aceea era a muflonului, nu-i așa? mă surprind întrebând ca un gazetar de provincie la prima sa deplasare pe teren. Au izbucnit cu toții în râs: - Fugi de-aici, dom’ profesor! mi-a dat dom’ Mardare un dupac amical. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
să pună mîna pe pistolul pe care Îl ținea În sertarul mesei, era deja prea tîrziu, căci vîrful macetei strălucea la mai puțin de o palmă de nasul lui. - Liniște! Îi ordonă Oberlus sec. O mișcare numai și-ți retez căpățîna... Ți-aduci aminte de mine? O lampă minusculă cu ulei ardea În colțul cel mai Îndepărtat al cabinei, iar căpitanul trebui să facă un efort pentru a recunoaște, În lumina aceea atît de slabă, chipul diform al intrusului care rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
avusese nici un fel de necaz, nici o urmă de neînțelegere, s-a lăsat greoi pe speteaza scaunului și cu o voce schimbată, nu mai era deloc îngînată și adormitoare, i-a zis: Prințul Șerban Pangratty e o pălărie prea mare pentru căpățîna ta! Parcă atunci s-ar fi trezit dintr-un vis. L-a privit cu ochi nedumeriți, speriați poate, reprezentantul firmei Mott devenise pentru cîteva clipe altcineva, cu totul altcineva. Atunci i s-a năzărit picătura aceea de cer la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]