209 matches
-
va demonta fiind de lemn și împiedică noua construcție 73. Nu toate lucrurile au fost ortodoxe în atitudinea comitetului de construcție; deseori se spunea una și se făcea alta, iar unii oameni erau purtați cu vorba. Iată, de pildă, jalba cărămidarului Costache Chirilă din Botoșani către Prefect, înregistrată la nr. 171/193074, povestește detaliat păsurile meseriașului: pe la începutul lui August el este chemat la Prefectură de D-l inginer Nicolaide, pentru a se pune de acord cu inginerul județului în vederea furnizării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
hotărât, nu prididea să reorganizeze statul cât se putea de bine. Mă refer la meșteșuguri de toate felurile. Potcovarii, fierarii și tâmplarii supraviețuiau fiindcă era nevoie de ei, dar numai cei mai rudimentari, căci pentru longobarzi conta funcționalitatea lucrurilor, în timp ce cărămidarii, aurarii, gravorii, dăltuitorii, mozaicarii, pictorii și cei iscusiți în alte meșteșuguri nobile fie că migraseră de ani buni în ținuturile bizantine, fie că dispăruseră rapid pe motiv de bătrânețe sau din lipsă de discipoli. Longobarzii considerau arta bizantină ca fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
dobîndesc valoare decît prin poziția lor (Napoleon I). Ni s-a vorbit cîndva despre 15.000 de specialiști în fel și fel de domenii; n-au existat într-adevăr ori n-a fost să fie, fiindcă așa au vrut ei, cărămidarii istoriei din urmă? Aflăm, de curînd, despre apariția pe Internet a unor fapte și date privitoare la Ion Iliescu, confecționate și difuzate de partidul sus-numitului. Iată cum se înlănțuiesc adevăruri și neadevăruri, ducîndu-se - unele pe altele - în spinare, redate, fabricate
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
de Slănic, dar și o stupină a unui localnic. Potrivit unei informări emise joi dimineață de ISU Buzău, au fost înregistrate următoarele probleme: - în municipiul Buzău au fost inundate 22 de gospodării de pe străzile Stăvilarului, Islazului, Depozitului, Lăstunului, Răchitei și Cărămidari, subsolurile Spitalului Județean și Instituției Prefectului, precum și Aleea Industriilor, pe o porțiune de 500 de metri, între Ductil și Agrana; - comuna Vernești -11 gospodării inundate în satele Cândești și Vernești, circulație închisă pe drumul județean 205 Vernești -Merei; - comuna Valea
Dezastru în Buzău după o ploaie puternică by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40039_a_41364]
-
alergătorului de cursă lungă. Chiar dacă spunea spre sfârșitul vieții sale că s-ar apuca cu plăcere de o lucrare despre Budai-Deleanu (și regret că boala finală l-a împiedicat să o mai scrie), el nu a cunoscut acea "tentație a cărămidarului" la care au sucombat, după opinia sa, unii dintre confrații constructori de laborioase edificii critice. Opera lui Regman este un amplu fragmentarium în care, ca într-un oraș cu multe și variate cotloane pitorești, pe oriunde a-i apuca-o
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]
-
Slujba de înmormântarea va începe vineri, 1 august, la orele 12,00, la Capela Bisericii Sf, Ierarh Calinic Titan și Cuvioasa Parascheva din str. Câmpia Libertății, nr 62, Sector 3. Înmormântarea va avea loc la orele 13,00, la Cimitirul Cărămidarii de jos din Berceni. "Încă sunt sub șocul acestei vești. Este foarte greu să vorbești la trecut de oamenii care ți-au fost colegi, oameni care ți-au fost alături și oamenii alături de care ai trăit câțiva ani. Eu am
Maria Manoliu a murit. Victor Ciutacu: Încă sunt sub șocul acestei vești by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78880_a_80205]
-
au în vedere, concomitent cu dezvoltarea orașului, fortificarea sa. Planul este pus în aplicare și, după numai șapte ani, la 25 aprilie 1723, se pune piatra fundamentală a noii Cetăți. Sunt aduși zidari specialiști din Croația, sunt folosiți sute de cărămidari, dulgheri, pietrari, fierari. Peste 2 000 de oameni participă la lucrările de fortificare conduse, timp de 30 de ani, de Kaspar Dissel. Pentru construcție se alege modelul francezului Vauban, foarte „la modă“ în epocă - cetatea în formă de stea, concepută
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
din 23 de țări, 12.000 de turiști, din care 3.000 au fost români. Majoritatea românilor nu s-a cazat în sat, au fost doar vizitatori de zi, dar s-au plimbat cu căruța la meșteri, la cărbunari, la cărămidari și la fierari și au văzut autenticitatea satului. Avem 15 familii care au case de oaspeți și vă dați seama, 12.000 de turiști într-un sat de 400 de locuitori ce impact are. Dar, totuși, turismul este ceva ce
Prinţul Charles revine în România. Viscri, vizitat de turişti din 23 de ţări by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/64723_a_66048]
-
și șase piețe. Aceste puncte sunt în Parohia Adormirea Maicii Domnului (lângă ștrandul Giulești), Parohia Buna Vestire (str. Flămânda, Giulești), Parohia Giulești Sârbi, Parohia Militari III (str. Valea Lungă nr. 3, Militari), Parohia Sfântul Ilie Grant (Circa 20 Poliție Crângași), Parohia Cărămidarii de Sus (pod Grozăvești), Parohia Cotroceni (Răzoare), Parohia Belvedere (în spatele garajului ADP, Fabrica de Țigarete Giulești), Parohia Sfântul Andrei (Valea Ialomiței, str. Parva, Drumul Taberei), Parohia Parcul Ghencea II (în spatele parcului Moghioroș), Parohia Militari I (str. Orșova, Militari), Biserica Creștină
Zeci de corturi, puncte de prim ajutor, în parcuri, pieţe şi intersecţii în Capitală. Vezi unde te poţi adăposti de caniculă () [Corola-journal/Journalistic/25779_a_27104]
-
septembrie 1913, București ― d. 22 iunie 1963, București) a fost o interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită "Pasărea măiastră" (de Nicolae Iorga) și "Regina cîntecului românesc". S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București (zona Palatul Copiilor - Parcul Tineretului), fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu (Țara Făgărașului) și al florarului Ion Coandă Tănase (1877-1958), din satul Mierea-Birnici, jud. Dolj (azi Mierea, com. Crușeț, jud. Gorj
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
frumusețe plutesc de-atunci și aștept... Iar de la propriul meu botez, mi s-a povestit doar cum, la scufundarea cea de a doua, în numele Fiului, în apa sfințită, l-aș fi înșfăcat de firele bărbii pe preotul de-atunci de la Cărămidarii de Jos, silindu-l astfel, la scufundarea cea de a treia, să-și coboare repede împreună cu mine fața, atât de aproape de apa botezului, și udându-și în numele Sfântului Duh sfânta barbă... Nu sunt convinsă că ar fi chiar cum spun
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
orgă). Accesul publicului la concert este liber. Donațiile audienților vor fi binevenite, sumele urmând a fi utilizate pentru repararea superbei orgi a bisericii. din presa vremii acum... 100 ani „Grevă în Jimbolia. În 7 septembrie aproape 2 000 de muncitori cărămidari au intrat în grevă. Muncitorii cer reducerea timpului de lucru și mărirea salariilor“. (Temesvarer Zeitung din 10 septembrie 1905). „Câini și mâțe turbate în Lugoj. Grozav pericol pentru publicul lugojan este că mai toți câinii și mâțele sunt turbate. Poliția
Agenda2005-37-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284172_a_285501]
-
iunie 1904 (care corespunde cu absolut toate sursele mondiale). „Fiu al zilierului Peter Weissmüller, din Variaș, și al Elisabetei Kersch din Szabadfalu (denumirea maghiară a Freidorfului) - glăsuiește registrul. „Părinții noștri - povestea vărul Jakob - originari de la țară, din comuna Variaș; erau cărămidari aici la Freidorf, la marginea Timișoarei. Erau săraci și, după obiceiul vremii, fiul cel mai mare, adică unchiul Peter, cu nevasta și copilul care avea doar trei ani, au plecat în lumea largă, peste Ocean, în căutarea norocului. Era prin
Agenda2003-46-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281707_a_283036]
-
și târnosită în aceeași zi după un an, la biserica Tuturor Sfinților din Podul Târgului de Afară, apoi la lăcașurile dăruite de domn cu odoare și cărți: biserica de lemn a Oltenilor, biserica Sfântul Nicolae din Prund, apoi cea a Cărămidarilor, a Sloboziei a lui Leon Vodă, dăruită de vodă cu o cruce de piatră, cea a Staicului și Schitul Hagiului, a Sfântului Nicolae de lângă jitnița domnească, a Sârbilor. Apoi s-au pornit clopotele de la mânăstirile cele mari, de la Radu Vodă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spre zăvoiul cu grădini și sălcii le îngâna jalea Biserica lui Bucur, cea ridicată din piatră de Mircea Vodă. Peste ape, de unde Mostiștea se pierdea în lacuri venea glasul ctitoriei de la mânăstirea Mărcuța a sfinției sale Theodosie și tot așa, de la Cărămidarii de Jos până la Mogoșoaia, de la mânăstirea Plumbuita, dinspre răsărit, până spre zarea de apus străjuită de mânăstirea Cotrocenilor... iată, bat clopotele într-o dungă. Bat clopotele într-o dungă și pleacă mereu călărași pe iuți cai de poștă în tot
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe turci și tătari departe, doar așa, cu parale și cu vorba bună... Urcau dealul Văcăreștilor la pas, drumul era bun, dar carele prea erau încărcate. Din urmă i-a prins zvon de clopot bătut într-o dungă: scoteau la Cărămidari la biserică, Sfântul Epitaf să-l pună pe masă, să treacă pe sub el femeile cu copii ologiți. Ajungând să facă popas la Călugăreni ca să odihnească și să adape caii, au văzut cum la crucea cea mare ridicată de Șerban Vodă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cai murdari, pline cu bidoane și sticle goale. Pe capră, țiganul dormea sub pălărie, cu hățurile atîrnîndu-i într-o mână arsă de soare și moale. în zona dealurilor satele se mai risipeau, apăreau livezile de meri, viile și carierele de unde cărămidarii scoteau lutul, casele oamenilor erau de lemn, frumos vopsite în azuriu sau ocru, ori rămase pur și simplu la culoarea scândurilor vechi. Câte 29 un cimitir își lucea crucile de piatră în soare, aruncat pe panta unui deal, invadat de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pulovere, pe care spre prânz aveam să ni le legăm în jurul mijlocului. Gașca pestriță de vreo două sute de elevi s-a întins repede, în grupuri și grupulețe, pe câțiva kilometri de drum. Am trecut pe lângă meri cu fructe verzi, pe lângă cărămidarii de culoarea lutului, pe lângă case cu țigle roșii. Peste spațiul vălurit curgeau umbrele norilor. Rămăsesem undeva, în coada coloanei dezordonate, cu Savin și Clara, și spuneam din când în când și eu câte ceva într-o discuție pretențioasă și dezlânată despre
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
sus, sexul - creierului, așa că trebuia să ajungem până la fundul fundului haznalei noastre ca să putem accede cândva în locurile înalte. Venea lângă noi uneori și Clara. Ieșeam împreună pe poarta taberei și o luam pe același veșnic drum, pe lângă meri și cărămidarii, pălăvrăgind cu aere foarte inteligente despre Dumnezeu și mântuire și apocalipsă și Armageddon. Și farfurii zburătoare. Sub scoarța pământului existau mari caverne, legate prin rețele de tuneluri. Acolo locuia o civilizație cu mult superioară celei de deasupra. Popoare de magicieni
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
istoric pentru care Timișoara nu are ofertă culturală constantă, locuitorii Pieței Traian au format, în seara de luni a festivalului, o mare și veselă mulțime pătrunsă de ritmurile agitate ale lui DJ Vasile & Shukar Collective. Din tată argintar și mamă cărămidar, Sorin, solistul trupei, a revăzut, cu ocazia concertului, locurile pe care le-a părăsit acum 35 de ani. „Eu sunt din Timișoara, din Calea Șagului. La 11 ani m-am urcat în tren și am coborât la București. Am nimerit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
rând și-i descrie în culori atât de vii, încât ai impresia că ești într-o altă lume. Îi descrie pe fiecare în parte, de parcă ar fi sfinții de pe iconostas: ba Miheev meșterul de trăsuri, ba Probka dulgherul, ba Milușka cărămidarul, ba Maxim cizmarul, și câți și mai câți. Iar când Cicikov îi reamintește că toți aceștia sunt morți și nu mai folosesc la nimic, Sobakevici răspunde trezindu-se parcă dintr-un vis: „Da, firește, sunt morți! De altminteri, m-aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
n-o poți urmări. Acum se referea la gânduri sau la ani? — La antenele radio, normal. Colega mea se Întoarse spre mine cu o privire mai blândă decât credeam să văd vreodată. — Producție În masă cinci ani. Toată lumea permite. Infirmiere, cărămidari, veterani de război. Chiar și Sascha. Democrație de buzunar. Nu mai mare ca pachetul de țigări. Arătă cu degetul spre pachetul meu de Moslem și eliberă mânerele. Aha. O, Else. E pornită pentru că a trebuit să se descurce singură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
însemnări, plapuma dintr-o pătură violetă, dar cu nasturi și cearceafuri făcute de surorile mele Mița și Ilinca, și unde le dusesem, pe unde umblasem cu ele? Fiindcă Nila între timp plecase de la Bloc Algiu... Dădui de el pe strada Cărămidari, dar cine îmi spusese unde stă? Lucra acum la Fabrica de lânărie, pe strada Lânăriei, dar ce făcea acolo? Am dus lucrurile la el? Desigur, lunile care au urmat m-au găsit la el. Dar ce-am căutat eu în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
studii și îmi luam licența în litere la douăzeci și șapte de ani. Era prea tîrziu? Nicidecum! Dar uitam că era război și că în '43 trebuia să fiu încorporat. în '43? E, he! Până atunci războiul... cine știe... Pe Cărămidari am găsit ușa încuiată. M-am dus la Fabrica de lânărie, l-am chemat pe Nilă la poartă și i-am cerut cheia. L-am întrebat ce făcea el acolo? A dat din cap și din umeri: făcea el ceva
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dezvăluit gândurile necomplicate care stăpâneau viața mea. El mă ascultă atent, îmi spuse că planul era realizabil dacă îl urmăream cu perseverență și continuitate, cum spunea adolescentul lui Dostoievski și mă invită pe Ia el. Locuia, ce întîmplare, pe-aproape de Cărămidari, într-o odăiță însă mai luminoasă și mai bună decât a mea, cu chiuvetă și lumină electrică. - Întâi, zise, să mâncăm (între timp se făcuse seară). Poeții mâncau și ei, continuă punând cartea lui Pillat pe noptieră. Nu știm încă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]