449 matches
-
cu meșteșug din materie albastră. 23. La mijlocul mantiei, sus, era o gură ca gura unei platoșe; gura aceasta era tivită de jur împrejur, ca să nu se rupă. 24. Pe marginea mantiei au făcut niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, din fir răsucit; 25. au făcut și niște clopoței de aur curat, și clopoțeii i-au pus între rodii, de jur împrejurul mantiei: 26. venea un clopoțel și o rodie, un clopoțel și o rodie pe toată marginea dimprejurul mantiei, pentru slujbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
măiestrie, pentru Aaron și fiii lui; 28. mitra de in subțire, și scufiile de in subțire care slujeau ca podoabă; izmenele de in subțire răsucit; 29. brîul de in subțire răsucit, lucrat la gherghef, și de culoare albastră, purpurie și cărămizie, cum poruncise lui Moise Domnul. 30. Au făcut apoi și placa de aur curat, cununa împărătească sfîntă, și au săpat pe ea, cum se sapă pe o pecete: "Sfînt Domnului." 31. Au legat-o de mitră sus, cu o sfoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
în amurg soarele plimbă o lumină roșietică, liniștindu-se în cerul de pastel. Sub copaci stratul de frunziș devine sângeriu. O clipă livada se trezește ca să moară iar în nuanța roșcovei uscate. În cătină a poposit o păsăruică cu trupșor cărămiziu și spatele de cenușă. E tăcută, vioaie și întoarce capul roată împrejur. De-a curmezișul drumului trece în trap grăbit o mâță, desăvârșind tăcerea în care, susurând, saude liniștea. La asemenea vreme țăranii șed la foc și doar în răstimpuri
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
pe eroina numită acolo Nana, și pe care nici nu mai știu cum o chema în realitate) cu câteva zile-n urmă, pe când umblam la-ntâmplare prin cartie rul evreiesc din inima Cra coviei, privind clădirile negustorești, vopsite bleu și cărămiziu, cu firme pline de litere-ntoarse și cu gărdulețe în formă de sfeșnic cu șapte brațe. Grupul nostru de turiști a intrat până la urmă pentru cină la Klezmer Hois, un restaurant „de-al lor“ care mi-a adus în minte
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
întoarce; după aceea, să vă vedeți de drum." 17. Bărbații aceia i-au zis: "Iată cum vom fi dezlegați de jurămîntul pe care ne-ai pus să-l facem. 18. La intrarea noastră în țară, leagă funia aceasta de fir cărămiziu la fereastra prin care ne-ai coborît, și strînge la tine în casă pe tatăl tău, pe mama ta, pe frații tăi, și pe toată familia tatălui tău. 19. Dacă vreunul din ei va ieși pe poarta casei tale, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
vei da pe față, vom fi dezlegați de jurămîntul pe care ne-ai pus să-l facem." 21. Ea a răspuns: "Fie după cuvintele voastre." Și-a luat rămas bun de la ei, și ei au plecat. Ea a legat funia cărămizie la fereastră. 22. Ei au plecat, și au ajuns la munte, unde au rămas trei zile, pînă s-au întors cei care-i urmăreau. Cei care-i urmăreau i-au căutat pe tot drumul, dar nu i-au găsit. 23
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
aștepta pe cineva, oricum, nu părea prea bucuros că mă vede. L-am întrebat dacă era adevărat că murise. A bâiguit ceva pe când partea de jos a obrazului, vânătă din cauza folosirii prea dese a briciului și străbătută de o cicatrice cărămizie, i s-a învinețit și mai mult. „Poți să nu-mi răspunzi“, am adăugat. „Nu țin neapărat să știu...“ În clipa aceea, pe cealaltă parte a străzii a trecut Iason, nu ne-a văzut. „Uite-l și pe ăsta“, am
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ceea ce nu părea de crezut când o admira pe Veterinară: calul era un alt gând de sub el, o voință străină. Încercase zadarnic să-l mângâie, să-i vorbească. Era un roib zvelt, musculos și trufaș, cu chișițe albe și coama cărămizie. Devenea nervos de îndată ce îl strunea. Își încorda gâtul ori de câte ori îl încăleca și părea că-i fuge dintre genunchi, vrând să-l lase în urmă. După șase lecții, îi ceru tânărului să iasă în câmp și să meargă la pas, fiecare
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nu vânduse loturile pe viață, ci le concesionase pe câte treizeci de ani, cu vile pe care tot o societate de-a lui le pusese peste fundații. Erau case ușoare, din conglomerat, pe structuri de lemn, gata ignifugate, cu acoperișuri cărămizii ori roșu- cireașă, ca niște miniaturi risipite în larg. Era un mod nou, nemaiîncercat, prin care Godun chiar că se juca de-a grădina raiului, într-o albie fără apă. Căpătase copii, acareturi, animale de companie, șobolani aciuați din lan
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pe-acolo... Mai dă-mi un telefon când ai timp." Inginerul își trecu degetele peste pleoape. În pivniță zgomotele încetaseră. * Nucu Scarlat ținea lopata într-o mână, cu cealaltă se încheia la cămașă. Obrajii îi erau acoperiți de o crustă cărămizie, părul năclăit devenise cenușiu. ― Cum merge? întrebă Ionescu ridicîndu-se. ― Greu, dar până la urmă îi dăm de capăt. Aruncă o privire spre bătrîni: Aici? ― Liniște. ― Perfect. Du-te! Peste o oră îl schimb pe cretin. ― Se descurcă? Scarlat rânji. ― Are antrenament
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
un semn de întrebare negru. Scarlat se sprijini de marginea aragazului. Își șterse fruntea și oftă. ― Dumnezeule mare! Încep să cred că ne-am avântat în larg cu o barcă găurită. Ionescu râse. Se uita la cratițele agățate în perete. Cărămizii, cu o ștampilă triunghiulară albă: ideal. ― Cel mult echipajul e beat. Totul merge după program. La fix! Chestia cu șoferul nu putea s-o prevadă nimeni. Căruntul clătină din cap și aprinse o țigară. Aruncă chibritul ars în chiuvetă. ― Am
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și fiica au mărșăluit În tăcere spre living. Masa pliabilă era așezată de mult pentru micul dejun. În ciuda nemulțumirii ei, Asya nu s-a putut abține să nu observe că masa astfel Împodobită, se potrivea perfect, aproape pictural, cu covorul cărămiziu imens de dedesubt, ale cărui modele florale complicate străluceau pe marginea frumoasă de culoarea mărgeanului. Ca și covorul, masa de deasupra părea decorată. Erau așezate pe ea măsline negre, măsline verzi umplute cu gogoșari, brânză albă, cașcaval Împletit, brânză de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
punct are legătură și cu absurda mea existență (...). Așadar, în dimineața zilei de 31 octombrie, rătăcind eu oarecum în zig-zag pe strada Dorobanți, am fost însoțit (ce-i drept de la distanță și (încă) nelegat de odgon) de viezurele cu raglan cărămiziu, de care v-am pomenit în scrisoarea precedentă. Viezure pe care cu plăcere l-aș mînca crud și viu, rupîndu-i în prealabil urechile profesionale, numai că viezurele meu e cam voluminos, și nu mi-e de ajuns o lămîie pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
om sfâșiat. De fapt, Zogru era fericit, o privea cu tot sufletul și voia să n-o uite. Și așa și-a adus-o aminte multă vreme, în rochia verde, legată pe sub sâni cu o eșarfă brodată cu flori mici, cărămizii, cu ochii sclipitori, rotunzi și lipiți de creierul lui. Și poate că n-ar fi ținut minte toate amănuntele, dacă n-ar fi alergat într-un suflet la popa Tătaru, tocmai pe la Podul Belicului, și n-ar fi sărit imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
rotația pământului, ba chiar și de ecliptică, e un tip tare de tot, îl bârfesc cunoscuții. Dar de perindat se perindă mereu pe la dânsul, având grijă să golească numeroase sticle. Așa de pildă în seara asta, ușa pitită în zidul cărămiziu se deschide fără zgomot și prin ea își fac apariția Pascal Ciortea și Aurora Martinescu. ─ Salutare, spune volubilă Martineasca. Pascal murmură și el ceva potrivit cu ocazia. Pictorul își invită oaspeții să șadă pe ce se poate. Nici una din piesele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
data aceasta o cruce mare, cu plecăciune până la dușumeaua proaspăt dată cu gazolină. O bătrânică de lângă ușa sălii de ședințe numărul trei îl observă și îi răspunse și ea cu o plecăciune și o cruce mică, repezită. Era în costumul cărămiziu popa, cu umbrela șiroind, cu geanta voluminoasă lucind de apă, cu barba roșcată răsfirată. Părea un negustor venit să vândă ceva, orice, unul dintre nenumărații comercianți ambulanți care năvăleau prin birouri, perturbând dulcea tihnă a făcutului de-a muncitul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nevoie. Femeia se liniștise. O trase mai deoparte, spre vitrina cinematografului. Păru interesată de cele câteva poze cu parașutiști, cu o fată dansând goală pe o masă, cu un taraf grupat în fața unui benner pe care scria cu litere mari, cărămizii, „Ansamblul de muzică tradițională românească Brandaburlea @ Brandaburlea dând Koncert la Teatrul Oliymipyica, Paris, Capitala din Franța“, cu o altă imagine a unui soare mare, imens, ivindu-se dintr-un larg de mare. Se rezemă de bara metalică din dreptul vitrinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
tractorului, mecanicul tresări speriat, puse marșarierul și începu să dea îndărăt cu graba pe care i-o permiteau copacii. Merse în urma lui până ajunse la primul tronson al șoselei, ceva mai mult decât un luminiș deschis în desișul pădurii; pământul cărămiziu contrasta cu verdele hățișurilor, un verde ce apărea acum murdar de praf, opac și fără viață. Vreo douăzeci de oameni îi ieșiră în întâmpinare. Unii trebuie că erau soldați, deși nu purtau uniforme, doar puști la umăr. — Bună ziua. — Bună ziua. — De unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
o față de masă albă, din damasc, impecabilă, farfuriile, tacâmurile, paharele, aranjate ca la restaurant. În mijloc, Frusina aduse numaidecât florile de câmp pe care le primise de la el și pe care le aranjase într-o vază de lut, de culoare cărămizie. Tot ce pregătise a fost foarte gustos; ca aperitive, aranjase pe un platou chifteluțe cu carne de porc și o ruladă cu umplutură de pate de ficat de gâscă, toate făcute în casă, pe alt platou, brânză de oi, măsline
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
înregistrează schimbări pozitive, vizibile în compoziția pastei, a modului de ardere, forme și decoruri. a) Ceramica la mână conține, pe lângă cioburi pisate, și microprundișuri, astfel că pasta este mai bine frământată, omogenă și arsă oarecum uniform, căpătând culoarea brun-gălbuie sau cărămizie (pl. VIII). Forma vasului-borcan evoluează de la diferite mărimi și variante, capătă un aspect mai zvelt, având corpul alungit, gura mai largă decât diametrul fundului (ultimul fiind drept și îngroșat, o caracteristică a ceramicii autohtone), cu umerii bombați, iar buza răsfrântă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
proeminenți, corpul bombat, iar fundul este plat. Unele vase dispun de torți mici, situate sub buză. Pasta acestor recipiente este fină, de culoare cenușie, specifică categoriei a treia. Mai rar s-au găsit exemplare și de culoare neagră, gălbuie sau cărămizie. Ornamentația include linii lustruite, combinate uneori cu cele incizate, dispuse pe umeri sau pe tot corpul. Nu prezintă urme de ardere secundară, așadar ele erau folosite la păstrarea apei. Comparativ cu etapa Protodridu, în secolele X-XI, această ceramică, de lux
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un craniu de cal și picioarele de la doi cai). Cel mai interesant obiect este un vas găsit întreg (la capul scheletului de sex feminin), de dimensiuni reduse (h = 8,8 cm; dg = 7,4 cm și df = 7,8 cm), cărămiziu, cu urme de ardere secundară, decorat cu trei șiruri de impresiuni (unul pe buză și două pe gât), sub care se aflau zece semne, alfabetiforme, care imită săgețile (pl. LXXV/6 a, b). Cele mai veridice analogii în privința semnelor s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o pastă cu aspect grosier, datorită cioburilor pisate folosite ca degresant, arse incomplet, de culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui, iar celelalte (secolele VI-VII) aveau un aspect uniform, datorită microprundișuri, utilizate ca degresant, de culoare brun-gălbuie sau cărămizie. Ornamentele vaselor din prima categorie erau rare sau lipseau; vaselor din a doua categorie li s-au aplicat ca motive decorative alveolele, crestăturile sau crucile. Același parcurs l-a avut și ceramica la roată, de la vasele cu pastă zgrunțuroasă și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperite în majoritatea cetăților romano-bizantine) și mai rar în arealul muntean și moldovean. Pentru zona bazinului semnalăm prezența unor fragmente de amfore de la Dodești (secolele VIII-IX) și a unei căni cu burlui, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, găsită la Dumești - Vaslui. Cana are corpul bitronconic, prevăzut cu o toartă, iar gura este trilobată. Suprafața exterioară este decorată cu benzi orizontale, incizate în val. Recipientul este specific secolelor X-XI. Dacă ceramica este majoritar autohtonă, aparținând meșterilor olari locali
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pantele unui deal din apropiere, s-a identificat o așezare din inventarul căreia provin mai multe fragmente ceramice lucrate la roată, precum și două obiecte de factură bizantină: un cercel din argint și o cană cu toartă și burlui, de culoare cărămizie, decorată cu benzi incizate în val. Întreg materialul este datat în secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1970. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (cercel argint - nr. inv. 2517; cană cu burlui - nr. inv. 2514). Bibliografie: Teodor 1965
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]