323 matches
-
Dar fiind bulgăroaică nu prea știe românește. M-am acomodat repede și cu școala, și cu oamenii și cu cei ai casei. Satul, destul de mare, era alcătuit în majoritate din bulgari și găgăuzi, oameni săraci ocupându-se mai mult cu cărăușia. Mișcau marfă și oameni de la Traian Val la Bolgrad și oriunde era nevoie. La școală, în afara directorului Alexandru Gladcov și a domnișoarei Harcinco, aveam doar prieteni demni de tot respectul. Munceam, învățau copiii carte, învățam și eu să mă apropii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cele 70 hectare date după războiul cel mare 1916-1918, și avem 187 hectare de imaș dat tot după războiu. Ne ocupăm și cu făcutul vaselor de lemn ca: cofe, donițe, ciubere, ca unii ce am avut pădurea în apropiere, cu cărăușia, transportând materiale lemnoase la Fălticeni. Satul are o școală cu 3 posturi ridicată din fondul marelui boer român "Vasile Stroescu "din 1904 și are 101 copii care urmează regulat la școală. În curgerea anului 1927 au intrat în satul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o frământă cu picioarele, ș-o ghigosește ca pe dânsa; apoi îi scoate limba afară, i-o străpunge cu acul și i-o presură cu sare și cu piperi, aducând-o în imposibilitatea de a vorbi. Când vin feciorii din cărăușie, face gesturi prin care ar vrea să spună ce s-a întâmplat și nora cea mică le tălmăcește în felul ei. Zice că ielele i-au luat gura și picioarele, dar ultima ei dorință este de a lăsa fratelui mai
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
import și export de mărfuri pe nave naționale și printr-un comerț activ. Foarte adevărată este propoziția domnului profesor: provinciile vestice ale Rusiei nu vor mai primi mărfurile germane, englezești și franțuzești prin Marea Baltică, nici din Danzing și Leipzig prin cărăușie și mari ocoliri, însă el nu a explicat propoziția; el ar avea trebuință să adauge că ele se vor aduce curând pe propriile vase prin ușurința Mării Negre, încurajând bunăstarea pe care o chezășuiește și nimeritele introduceri ale guvernului, ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
evreu din Transilvania, numit Abraham și cum să fie sprijinită desfacerea sării din Transilvania în Bucovina. Amintire. Privitor la 25 de localități aflate pe teritoriul Hotinului. Privitor la colonizarea pe drumul Bârgăului, pentru întreținerea mai comodă a acestuia. Privitor la cărăușie, că aceasta cădea ca o îngreunare a provinciei după organizarea sa de atunci. Amintire. Privitor la trimiterea aici a negustorilor vienezi cu mărfuri din interiorul monarhiei. Amintire. Privitor la bunurile religioase care aparțineau Sfântului Munte și Patriarhului din Ierusalim. Amintire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Sf. Ioan cel Nou, mutate din Galiția în Bucovina, la Suceava. Amintire. Privind exclusivitatea comerțului în Bucovina. Amintire. Privind întocmirea unei liste a acelor necesități pe care locuitorii Bucovinei sunt obligați să le aducă ca mărfuri din Moldova. Privitor la cărăușie, deoarece patentul pentru cărăușie existent pentru Galiția ar fi potrivit pentru provincie, acesta a fost poruncit Administrației Bucovinei. Amintire. Privind organizarea impozitării. Amintire. Privind schimbarea moșiilor Havârna și Noua Suliță, ale Fondului Bisericesc, aflate în Moldova, cu moșiile Ipotești și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mutate din Galiția în Bucovina, la Suceava. Amintire. Privind exclusivitatea comerțului în Bucovina. Amintire. Privind întocmirea unei liste a acelor necesități pe care locuitorii Bucovinei sunt obligați să le aducă ca mărfuri din Moldova. Privitor la cărăușie, deoarece patentul pentru cărăușie existent pentru Galiția ar fi potrivit pentru provincie, acesta a fost poruncit Administrației Bucovinei. Amintire. Privind organizarea impozitării. Amintire. Privind schimbarea moșiilor Havârna și Noua Suliță, ale Fondului Bisericesc, aflate în Moldova, cu moșiile Ipotești și Tișăuți, ale Cantacuzinilor, aflate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Ciribiri. Statistica din 1949 arată un număr de 1474 istroromâni În 1983 populația, scade la 581. Regiunea este extrem de săracă Întrucât nu dispune de terenuri pentru agricultură sau pășune. Ocupația localnicilor din cele mai vechi timpuri a fost mineritul și cărăușia cărbunelui. Peisajul natural este atractiv sub raport turistic, și prin prezența minelor unor castele feudale și palate. Originea acestui grup etnic este considerată de către istorici și arheologi a fi amestecul traco-ilizic și romanizarea ulterioară prin cucerirea romană la Începutul primului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ori pur și simplu de scutirile acordate de Vistierie. Târgul Huși va păstra, în continuare, un pronunțat caracter rural. Birnicii, al căror număr a crescut și care locuiau în special în cartierele mărginașe, în mahalale, se ocupau cu agricultura și cărăușia, cu lucrări la vie sau cu alte munci. În concluzie, conform datelor statistice din tabelul de mai jos, cu privire la numărul locuitorilor orașului Huși și ai ținutului Fălciu, în perioada dintre anii 1774, 1803, 1832, 1859, se poate afirma că cifrele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dificultățile de aprovizionare și a continuat să lupte în condiții grele. Mijloacele existente, oricât de bine organizate ar fi fost, nu puteau satisface una din cerințele cele mai serioase, și anume aceea a transporturilor. O subliniere specială merită efortul de cărăușie al țărănimii, care a pus la dispoziție armatei peste 200.000 de care de transport. Pe lângă transporturile necesare trupelor române, țăranii au dat care cu boi și pentru transportul proviziilor armatei ruse, conform Convenției dintre guvernul rus și cel român
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Râmnicu Vâlcea. Aici, prin grija primăriei am primit o locuință la alegere, fiind foarte multe părăsite. Să ai casa cu patru fete și s-o iei cu totul de la capăt, nu era un lucru ușor. Tata s-a apucat de cărăușie iar mama avea grijă de casă și un început de gospodărie, iar eu și surorile mele am mers la școală. Eram de un timp stabiliți la Gura Văii, când trecerea unei coloane cu militari români ne-a scos pe toți
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Tamara Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1672]
-
anchetă a autorităților făcută în 1779 (satul Ieciu, Jud. Mureș) dezvăluie cauzele pentru care țăranii români (niciodată și țăranii unguri!) iau drumul spre Moldova.: „Cei mai mulți iobagi pleacă în bejenie din pricina sărăciei ce bântuie între țărănimea din țara noastră. Robotele, dăjdiile cărăușiile la depărtări mari sunt mai multe decât să poată a fi suportate, fiindcă domnii au cuprins în timpul din urmă tot pământul cel bun pe seama lor și iobagii n-au unde să producă cereale suficiente pentru casele lor. Apoi mai pleacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai cumpărat de la alți săteni încă 4 fălci de pământ care, împreună cu celelalte, la moartea lor, au fost împărțite la cei 7 copii: Ileana, Domnica, Maria, Ecaterina, Toader, Frăsina și Rusanda. Pe lângă agricultură și creșterea animalelor, bunicul mai făcea și cărăușie. - după mamă: - bunicul Nicolai Ștefan Boca și bunica Maria Boca născută Știrbu. Amândoi au fost agricultori, muncind mai mult pe moșia boierului Rosetti. Au avut 8 copii: Ileana, Vasile, Gheorghe, Floarea, Dumitru, Costică, Zamfirița și Ion. Au fost știutori de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La începutul secolului al XIX-lea, un domnitor fanariot ca Alexandru Moruzi se interesa de dezvoltarea economică a țării și, prin „Condica liuzilor”, înregistra populația birnică, arătând și principala ocupație a locuitorilor: „lucru pământului, vii, pomăt, creșterea vitelor, apicultura, butnăritul, cărăușia”; la acestea adăugându-se, în 1851, când s-a realizat o catagrafie, că „femeile cultivau sămânța gândacilor de mătase” și că erau „căldări de rachiu”. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a extinsă cultura cerealelor pentru export, dar și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
turcesc, au putut stabili relații comerciale cu rile apusului Europei. Cerealele obținute pe moșiile țărănești luau drumul lung al Galațiului, unde era schelea (portul), unde acostau vasele străine. Câțiva dintre luncașii cu boi buni de tracțiune și cu care făceau cărăușie, transporturi pânăă în târguri și pe piața de la Bacău. Interesul proprietarilor boieri era ca pe moșiile lor - în satele dependente - să se organizeze târguri și iarmaroace, din care obțineau venituri din taxe de târg. Tot ei dețineau, după cum s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primul război mondial avea o valoare mare, iar țăranul, în condițiile unei economii închise, procura greu banul. Trebuie să se știe că acel care a dat 10-12 lei, i-a câștigat într-o săptămână cu carul cu boi, muncind la cărăușie. Cel care a dat 3 lei a muncit o săptămână la prășit sau secerat! Niciun istoric, niciun economist n-a calculat gradul de exploatare a forței de muncă a țăranului de către boieri și arendașii lor. Luncașii ar putea constitui un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la fel și numele trecătoarei a fost schimbat în " Femeia". Trecătoarea "Poarta jadului" este situată în târgul Xiaofangpan, aflat în partea de nord-vest a orașului Dunhuang din provincia Gansu. Se spune că în trecut era una dintre principalele trecători pentru cărăușii de jad care aduceau prețioasele pietre din localitatea Xinjiang-Uigură, Hetian, una dintre cele mai cunoscute patru cariere de jad din China. Prin urmare, trecătoarea a căpătat simbolicul nume de "Poarta jadului". Trecătoarea "Capul înclinat" este în ținutul Pianguan din provincia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
n-am făcut cooperativă și bancă, nu ne vedem de rosturile noastre cu trudă? - Ei, las', părinte, că vin și la noi familiile de târgoveți ce nu mai încap acolo...; mereu iau și românii noștri un ban pentru găzduire, pentru cărăușie; dacă nu curge, pică. - Vorbiși și dumneata, finule! Apoi nouă de picături ne arde? De pomana lor? Cine nu încape la ei, vine la noi. Mare ispravă! Cu ce te simți dumneata sau eu mai procopsit? - Avem și noi de
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
la fântână, încercau să bea, dar apa le părea coclită, scuipau și plecau. - Le pute, proștii, nici nu bănuiesc ce berechet a dat peste dânșii, își spunea popa Grigore în barba-i rară, roșcată. Cum pe uliță era și multă cărăușie, țăranii din alte sate se opreau la fântâna popei, beau și-și adăpau boii și caii. Părintele Grigore se uita pieziș... �îmi beau apele", își zicea el înciudat. Fântâna nu mai avea apă, ci �ape"... Nu se frământă însă mult
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
am văzut „deștept” (mai ales că pe baza acestei experiențe am întocmit anexa privind protecția animalelor, la Regulamentul de protecție a trupelor împotriva A.N.M.), dar au început surprizele. Am încercat să repet experiența și pe micuții și harnicii huțuli (cărăușii de bază în teren muntos), dar în grajd. Am pus masca contra gazelor unui cal, dar când ceilalți cai, la vederea ,,mascatului”, au ieșit din conovețe și au umplut, razna, curtea B.V.M. Bineînțeles cu replicile de rigoare între comandantul B.V.M.
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
drum pustiu de munte: pericolul iminent, care este depășit prin transfigurarea interioară a personajului. Un primar dintr-un sat francez care povestește despre activitatea sa din Rezistență - extrem de periculoasă în sine, dar limitându-se în plan concret la o monotonă cărăușie ilicită. O confruntare în zilele demolării Zidului Berlinului cu un grup de șapte tineri neonaziști, care amenință să degenereze urât, dar care se încheie lamentabil pentru aceștia. Personajele mediază de fapt o trecere de la un general abstract și impersonal al
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
treceau, se mângâia și ațipea în el astfel iubindu-se ori măsurându-și blând singurătatea. Pe vremuri greul era dus în saci, o cobiliță ca un jug ținea pe umeri balanța, pârghia în echilibru grumazul, carnea roză și cicatricea deselor cărăușii. Crește din ea sideful și sângele visează planul înclinat pe care urcă și coboară prăpastia, un sunet, brațele împrejmuind spinarea și sânii, cleștele lui Dumnezeu. Spiritul se odihnește în asemenea clipe Spiritul se odihnește în asemenea clipe, totul devine frunziș
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
armată ca tine? Nu sunt om la locul lui fiindcă îmi place să vorbesc mai mult? Da’ la treabă nu mă încurc. Știi bine asta. Nu te mai supăra și tu, că...Ei, sunt și eu vlăguit, că am pornit cărăușia acum nu știu câți ani... Câți ani or fi, Pâcule? Că sunt ceva... Pâcu a tras adânc din lulea, semn că drămăluiește timpul scurs de pe când ei - tineri fiind - au pornit cărăușia. Mulți din cei de la început s-au lăsat sau... au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
tu, că...Ei, sunt și eu vlăguit, că am pornit cărăușia acum nu știu câți ani... Câți ani or fi, Pâcule? Că sunt ceva... Pâcu a tras adânc din lulea, semn că drămăluiește timpul scurs de pe când ei - tineri fiind - au pornit cărăușia. Mulți din cei de la început s-au lăsat sau... au murit. După ce a dibuit cam câți ani au trecut de atunci, a vorbit: Păi au cam tecut câțiva anișori, Dumitre. Să tot fie vreo cincizeci de când batem drumurile iestea pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pâcu, cu râsul lui răgușit. M-ați ales pentru că de pe atunci m-am dovedit gospodar și priceput la trebușoare de aiestea...Numai că trebuie să știi, Pâcule, că dacă nu te aveam pe tine alături, nu știu cum o scoteam la capăt. Cărăușia nu-i o joacă. Îi treabă cu dichis. Trebuie să ai grijă de oameni și de animale. Pe lângă asta, și de marfa pe care o ai în car. Că altfel ai feștelit-o. Da, da, are Chira socoteală... Are, sigur
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]