323 matches
-
moșierul, altădată mulțumit cu at(tea produse c(te avea nevoie pentru traiul său curent, să ceară tot mai multe produse țăranilor, exploat(ndu-i din ce (n ce mai tare. Alte (ndeletniciri ale populației din mediul rural cum ar fi cărăușia (transportul produselor fiind preluat acum de mijloacele moderne de transport), producția unor bunuri care acum erau produse mult mai ieftin la scară industrială (n occident etc., "...toate acestea au o foarte mare influență dizolvantă asupra (ntregii vieți materiale ș( asupra
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rând încotro vrem să mergem. Satul Trifești, locul nostru de destinație, părea o mică aventură pentru mulți, dar nu datorită depărtării, ci filtrelor de poliție care verificau prin sondaj starea tehnică a mașinilor, un mijloc de a mai diminua fenomenul cărăușiei din zonă. Multe dintre autovehiculele destinate acestei activități par a fi de mult ieșite din uz, dar sunt folosite totuși pentru a suplimenta veniturile câtorva localnici mai întreprinzători. O astfel de mașină a fost principalul nostru mijloc de transport de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
imperial al lui Selim al II-lea, din 1568, adresat amiralului flotei otomane, cadiilor din Constantinopol și comandantului fortăreței Yerni Hissar, precizează că monopolul comerțului cu vinuri pentru Moldova este în mâna evreului Josef Nassi, duce de Naxos. Contractele de cărăușie (cazul acelora din 1570, de pildă), vorbesc de posibilitățile evreilor de a transporta mărfuri din Constantinopol și până în Polonia, tranzitându-le prin toate țările Peninsulei Balcanice. Ce se poate spune după ce am înșirat aceste exemple? Angrenați în circuitul mărfurilor levantine
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în cele mai înstărite sate de creștini și li s-au atribuit cele mai roditoare pământuri 41. În urma războiului Crimeii a fost fondată localitatea Medgidia de către Sayd-Pașa, denumită astfel în onoarea sultanului Abdul-Medjid. Principalele ocupații ale tătarilor erau: creșterea cailor, cărăușia și, mai puțin, agricultura. Uneori se instalau în apropierea satelor de creștini "pe care îi jefuiau"42. La începutul secolului al XIX-lea cea mai numeroasă populație din Dobrogea era cea turcească, înrudită prin tradiții și prin apartenența la islamism
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
într-un scurt text. Alegeți un titlu potrivit. Hanul cu rândunici Ion Pillat Colo-n umbra nucului Stă din vremea turcului, Leagănul urzicilor, Hanul rândunicilor. Han vestit la drum de țară, han cu streașina afară, Vechi de când e lumea — spun Cărăușii cu chervanul cari pe vremi își lăsau banul Pe-o bardacă de vin bun. Stai de-acum cu mușchi pe sită, cu pridvorul prins de vită, Cu paianjeni în gârlici. Intră slobod, ies pe ușă, ca o rază jucaușă, Miile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
târziu în straja a treia a nopții. Luminile lor parcă întindeau fire vii pe toate drumurile văii - spre drumeții întârziați. Într-un rând, sara, Petrișor Damian de la Cornul Caprei era cu chef și sta în bătătura hanului, de vorbă cu cărăușii. Își dusese murgul în grajd, îi dăduse grăunțe, ș-acuma ședea c-o mână-n șold, cu cușma plesnită cam pe-o ureche. Petrișor, ca totdeauna, poposise pe la crucile drumurilor, și-i sticleau ochii. Se uita din vreme în vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Când totul e gata, mâncăm terci la micul dejun. Rong îmi dă două nuci pe care le-a păstrat de anul trecut. Insistă să le mănânc pe amândouă pentru a-mi purta noroc, iar eu îi fac pe plac. Sosesc cărăușii. Rong mă ajută să nu târăsc rochia pe pământ până când cărăușii mă ridică în lectică. Kuei Hsiang poartă hainele tatălui nostru. Îi spun că arată ca un stegar, cu excepția faptului că trebuie să învețe să-și încheie nasturii cum trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
că toată lumea s-a săturat și e dornică să plece înapoi. Și totuși, eticheta nu poate fi încălcată. Șirul de oameni din fața mea continuă să crească. Se întinde de la poarta de intrare până la pavilionul din piatră. Văd cu coada ochiului cărăușii care își spun glume și gărzile ce par plictisite. Caii lovesc din copite. Vântul deșertului trimite de departe un șuierat sinistru. Când soarele ajunge deasupra capetelor noastre, mulți miniștri renunță la rigoarea manierelor și își slăbesc nasturii de la guler. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nu... Lucrul acesta l-am aflat din scrisa unui alt grămătic domnes, părinte, care consemnează: „Ispisoc... de la Antioh Cantemir voievod... din let 7207 (1699) mai 28, precum au făcut mila sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor... să aibă a lua de la toți cărăușii care vin în târgu cu marfă și carii ies... cu marfa câte douazeci de bani de la tot caru; și carii vin cu pește... să aibă a lua... câte douazeci de bani și câte doau oca di pești de la toți oamenii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe la gard. Când n-am pe nimeni-nimeni de să-mi arate ce să nu spun, o caut pe Lina, la gardul nostru. Nu-i nevoie s-o chiar caut, doar să mă duc atunci când ea mă chamă. Taică-său face cărăușie, maică-sa lucrează cu ziua - Lina-i singură acasă toată ziua. A terminat cele patru primare demultișor, să aibă doisprezece-treisprezece ani, dar e destul de făcută - pentru mine. Iarna, când e foarte frig, sau ne-iarna, când e urât afară, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cumva să-l uite. - Să-l uit, eeeu?, face mama, ofensată, scotocește În bagaje, găsește, pune alături: Tu stai aici! Stai și ne-aștepți s-a-nțeles? Și tu! din aceeași mișcare, mama i se adresează tatei: Ce faci cu cărăușii? Tu n-auzi tunul? A, da: tunul. Îl uitasem, tot auzindu-l. Dacă nu ne-ar fi atras mama atenția, nu l-am fi luat În seamă - cu toate că atunci când geme, oh-tează, buh-nește, bum-ează, prind a zumzăi geamurile. Și se simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Teofana, dacă era sătulă și cu scutece curate dormea, se juca în pătuț cu jucăriile ei. Vasile îngrijea livada cu pomi care le aducea profit prin fructele pe care le vindeau, prin țuica fabricată din prune. Mai cîștiga și din cărăușie. Așa trecea timpul și fetița cu fiecare zi devenea tot mai măricică, mai frumoasă. Începea să vorbească, să spună primele silabe și cuvinte ca toți copiii: ma-ma, ta-ta. Au fost foarte bucuroși când au auzit-o. — Hai că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
o zi de sfârșit de săptămână. Florica pregătise niște ciorbă de pui, mâncare ce nu-i plăcea Teofanei. Nu mâncase nici când trăia mama ei. Hai să mănânci,Teofano,a chemat-o așezându-se la masă, că Vasile plecase în cărăușie. Nu-mi place! — Dar ce vrei să-ți dau, mofturoaso? — Prăjește-mi un ou, te rog. — Dacă-mi spui „mamă”. Nu-ți spun, că nu ești mama mea. Ia vino-ncoace, mucoaso!o trage Florica și-i arde cu sete
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
am milostivit ș-am dat... sfintii m(ă)n(ă)stiri,... ca ori pe cine vor pune rugătoriul nostru... să strângă venitul m(ă)n(ă)stirii să fie volnic cu cartea domnii mele a lua de pre la toți cărăușii ce poartă chirie... câte 2 p(o)t(ronici). Așijderea și de marfa de pești sărat să ia câte 2 p(o)t(ronici) și 2 ocă de pește și de carul sau căruța cu pește proaspăt să ia câte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bulgăroaică nu prea știe ro mânește. M-am acomodat repede și cu școala, și cu oame nii și cu cei ai casei. Satul, destul de mare, era alcătuit în majoritate din bulgari și găgăuzi, oameni săraci ocupându-se mai mult cu cărăușia. Mișcau marfă și oameni de la Traian Val la Bolgrad și oriunde era nevoie. La școală, în afara directorului Alexandru Gladcov și a domnișoarei Harcinco, aveam doar prieteni demni de tot respectul. Munceam, învățau copiii carte, învățam și eu să mă apropii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
timp cât am lipșit mamele noastre plângând mergeau una lAșalta să afle ceva vești. Dar până după miezul nopții n-au putut afla nimic, decât când le-am povestit noi ce ni s-a întâmplat, astfel s-a încheiat o cărăușie neprevăzută , fără voie și fără vreun câștig. Vărul meu Așajuns medic primar internist la Roman, iar eu colonel în miliție. Când m-am îmbolnăvit de rinichi, mă consulta cu atenție și îmi dădea cel mai bun tratament făcându-mă sănătos
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
exista în relativă armonie - Cum socrul meu putea să nutrească în aceeași minte indiferență față de femeile prizoniere și dragoste pentru o vază albastră - Cum Rudolf Hoess, comandantul Auschwitz-ului, putea să alterneze la difuzoarele de la Auschwitz muzică sublimă și apeluri pentru cărăușii de cadavre - Cum Germania nazistă n-a putut sesiza nici un fel de deosebiri importante între civilizație și hidrofobie - Este cea mai puțin aproximativă explicație la care am ajuns în privința legiunilor, a națiunilor de nebuni văzute de mine la vremea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
tablă zgâlțâită. A grăbit pașii, scuipând. - Ptiu, uite ce-mi face băutura! Încă de pe cheiul Dâmboviței simți în nări mirosul sângelui de vită. Pe podul de piatră se înghesuiau boii de cinci sute de kilograme, mugind cu spaimă, loviți de cărăușii nădușiți, care pocneau din bicele lor. Împrejur era un vaier prelung, un zgomot de copite împiedicate. Trupurile mari, abia deslușite în lumina dimineții, mirosind a baligă, se izbeau surd în fața porților înalte de fier, înjurăturile oamenilor se auzeau slab în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de nămol. Cer iertare dacă vorbesc în metafore, voiam doar să spun că acolo nu se face nicio deosebire între oameni și animale, ba mai mult animalele sunt tratate mai bine deoarece sunt o sursă de mâncare și folosesc la cărăușie sau la arat miriștea. Totul pare că putrezește: o lume care poate a fost cândva vie. Nu, nu se poate să fie așa, înțeleg, căci pustiul și dezolarea e cât cuprinde, și nici măcar durerea nu mai are vreun înțeles sau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
comună și a altor obligații, pe de altă parte, i-au determinat pe locuitorii răzeși să-și caute mijloace și resurse de subzistență în afara străvechii lor structuri social-economice. Îi întâlnim lucrând „în parte” sau pe bani, pe moșia boierească, făcând cărăușie, angajându-se ca lucrători sezonieri, fie pe moșii mai îndepărtate, în special în regiunile viticole, fie în diferite lucrări publice de comunicații în curs de modernizare, ori la diferite stabilimente meșteșugărești mai mari din apropiere, fără însă a renunța la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
morar din 1774, ascendent al lui Ioan morar din 1831, la satul de răzeși Condrea. În aceste recensăminte mai întâlnim nume de meserii devenite apoi nume de familie precum: Dinu sin Gheorghe scutariul, Ion sin Vasile Cojocariul, Micu cărăușu (făcea cărăușie), Pavăl sin Manea săcăluș (săcăluș = tun de dimensiuni mici, deci cineva priceput și cu preocupări în domeniu), Năstase sin Zaharia ciobotar etc. Dar dovada directă a derivării unor termeni onomastici din meseriile practicate o aflăm explicit menționată în actele de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu liniile de cale ferată construite după 1868. Din surse informative nespecifice domeniului putem deduce, totuși, existența unor reguli și obligații ce decurgeau din cutume, așa explicându-se stabilirea itinerariilor printre sate și moșii, diferitele havalele pentru drumuri și poduri, cărăușiile obligatorii etc. Regulamentul Organic, prima lege de modernizare a instituțiilor statale la noi, a prevăzut, din motive lesne de înțeles acum, măsuri de îmbunătățire a căilor de comunicație, pentru o legătură mai lesnicioasă între marile orașe, ca principale centre economice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce formează comuna (1889). Apare o invazie de populație din nord (Bucovina), având ca efect revitalizarea demografică și economică a localității, apar sate noi ca Tarnița și Satu-Nou. Românii bucovineni stabiliți în zonă se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor și cărăușia. Viața culturală a evul mediu a fost influențată de activitatea comercială și cunoașterea limbilor străine. Revoluția de la 1821, care a marcat începutul unei noi epoci în istorie și Tratatul de la Adrianopole (1829), care a abătut monopolul turcesc asupra comerțului, au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să îngrijească drumurile făcând din cărări drumuri largi. Săpăturile arheologice au dat la iveală drumuri foarte înguste, pe care nu putea trece decât un singur cal. Mai târziu, drumurile s-au lățit pentru a putea trece pe ele două care. Cărăușia a constituit pentru săteni una din ocupațiile de bază, alături de agricultură și creșterea animalelor. Se transportau la Bacău, Galați, Tg. Ocna, cereale, produse alimentare, lemne etc. și se aduceau sare, pește, scânduri, draniță sau petrol. Secole de-a rândul, pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
noroc (Gheorghe Baban) - Tarnița. OCUPAȚII SECUNDARE Alături de ocupațiile de bază enumerate în capitolul „Cadrul economic”, alte ocupații le practică doar o parte din locuitori pe tot parcursul anului. Unii sunt păstori din vechi timpuri, apicultori cu tradiție, alții practică și cărăușia, grădinăritul, sau ocazional pescuitul și vânătoarea. Pe lângă aceste ocupații, sunt și unii care mai culeg din mediul înconjurător plante tinctoriale (flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]