224 matches
-
cu un caracter decent. Rabelais acordă o mare importanță dezvoltării fizice a individului. El cerea ca zilnic să se facă exerciții fizice, nu numai sub forma gimnasticii, ci și prin intermediul unor munci fizice cum ar fi strînsul fînului, tăiatul lemnelor, căratul snopilor. În acest mod punea în valoare aspectul educativ al muncii fizice: "Gargantua cu dascălul său ieșeau după aceea împreună și se îndreptau spre răspîntia de drumuri de la Bracque, ori la iarbă verde, unde băteau mingea, jucau ogoiul, înviorîndu-și trupurile
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pe unde ies pleava și paiele scuturate de boabe. Acestea, boabele, ies pe o laterală. Deși eram crudan, am trudit și eu la pestelcă. Până ce, într-o zi, am le-șinat, de căldură și de colb. Drept care am fost... promovat la căratul paielor cu tragla trasă de boi. WEEKEND LA BERGERAC Așa cum am mai spus și în alte rânduri, Michel are foarte mulți prieteni și printre copiii din cartierul în care locuiește. Și știe o sume- denie de întâmplări hazlii, în care
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
așteaptă): » dinamic = calitatea de a deveni în scurt timp un om bun la toate, predispus să faci orice pentru un ban în plus; aceasta acoperă o gamă largă de activități, de la atribuțiile înscrise în fișa postului și până la curierat rapid, căratul mobilei pe scări etc.; » flexibil = capacitatea de a fi în acord, în același timp, cu toți șefii, deși opiniile lor se contrazic reciproc; » comunicativ = arta de a-ți ține gura în fața șefilor și de a urla la colegi; » memorie foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
în urechi, însă, pe Robert Merrill, metalic, viril. Avea însă ceva de cânta și, deodată, blackout! Uita textul! Uite, astea sunt fotografii de atunci. Aveam o verighetă de care nu prea mă despărțeam niciodată, bătută toată în briliante. De la atâta cărat de bagaje, aproape toate s-au pierdut, dar mi-era infinit de dragă. — Cred că Trubadurul a fost opera cea mai cântată la Met. În 1977 și 1978 erați sub bagheta lui Patané, cu Martina, Giorgio Merighi, Ingvar Wixell și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în timpul disponibil singur sau alături de angajați la toate treburile câmpului și ale gospodăriei. Nu de puține ori l-am văzut plecând cu boii la pășunat în timpul nopții pentru ca dimineață să-i predea sătui omului de curte pentru diferite treburi (arat, cărat etc.), el urmând să nu întârzie de la primărie. Mai rețin cum în câteva rânduri mă trezea îndată după miezul nopții, mă înfășura în pătură și mă culca pe fânul din lada carului, el mânând boii cale de 15km până la lotul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cervicală - este o manevră dureroasă care reproduce simptomatologia relatată de pacient. Manifestările vasculare arteriale pot fi: dureri difuze sau crampe, senzație de răceală a mâinii, fatigabilitate, slăbiciune - cauzate de mici embolii. Pot să apară fenomene Raynaud la hiperabducția brațului, la căratul greutăților sau la întoarcerea capului, dar nu la frig (diagnostic diferențial cu boala Raynaud). De asemenea poate să apară ischemia acută de deget sau mână. Stenoza arterei subclavii se însoțește de dilatație anevrismală poststenotică; anevrismul se poate palpa și se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
se instalează ulcerații și gangrenă digitală. Manifestările venoase pot fi cauzate de venospasm sau de tromboza venoasă. Pacientul relatează edem al mâinii lent instalat, care se accentuează la trezire, la efortul cu brațele ridicate (pictori, atleți, zugravi, zidari etc.), la căratul greutăților pe umeri sau la rece. Este descris sindromul Paget-Schroetter sau tromboza de efort care constă în instalarea bruscă a edemului, cu decolorarea brațului sau cianoză, ectazii ale venelor superficiale care se mențin caracteristic la ridicarea brațului și durere moderată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
cervicală - este o manevră dureroasă care reproduce simptomatologia relatată de pacient. Manifestările vasculare arteriale pot fi: dureri difuze sau crampe, senzație de răceală a mâinii, fatigabilitate, slăbiciune - cauzate de mici embolii. Pot să apară fenomene Raynaud la hiperabducția brațului, la căratul greutăților sau la întoarcerea capului, dar nu la frig (diagnostic diferențial cu boala Raynaud). De asemenea poate să apară ischemia acută de deget sau mână. Stenoza arterei subclavii se însoțește de dilatație anevrismală poststenotică; anevrismul se poate palpa și se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
se instalează ulcerații și gangrenă digitală. Manifestările venoase pot fi cauzate de venospasm sau de tromboza venoasă. Pacientul relatează edem al mâinii lent instalat, care se accentuează la trezire, la efortul cu brațele ridicate (pictori, atleți, zugravi, zidari etc.), la căratul greutăților pe umeri sau la rece. Este descris sindromul Paget-Schroetter sau tromboza de efort care constă în instalarea bruscă a edemului, cu decolorarea brațului sau cianoză, ectazii ale venelor superficiale care se mențin caracteristic la ridicarea brațului și durere moderată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
două zile, pentru că n-ai cum să te schimbi sau unde să le speli. Mai departe, ne mai descurcăm. În afară, de obicei nu poți să iei bagaj mult cu tine, că noi n avem timp de bagaj și de cărat. Trebuie să iei cât mai puțin și strictul necesar ca să nu te trezești acolo că n-ai ce-ți trebuie. Uneori spre exemplu mergem în zone în care ai probleme să găsești de mâncare. Și atunci iau eu la mine
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
de vin și câțiva litri de țuică. Când mama avea mai mult timp disponibil făcea bere. O punea în sticle, le astupa bine cu dopuri de plută și le așeza pe ciment în beci, la răcoare). Mi-amintesc că pentru căratul gunoiului de grajd pe ogoarele noastre s-au prezentat peste douăzeci de gospodari cu carele pregătite. După ce încărcau bine gunoiul, părinții le indicau locul unde trebuie să-l descarce. Dar, de obicei, cei veniți ne erau apropiați și ne cunoșteau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tata, având grijă ca toți să fie omeniți cum se cuvine. Despre fapta lui Barabulă, mama i-a povestit tatei mult mai târziu. N-a vrut să le strice gospodarilor cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
doară mai tare. Eu m-am folosit de scară și-am continuat să culeg, doar de pe crengile, de la poalele mărului. Între timp, băieții dovedindu-se tare harnici, au coborât din meri, hotărâți să treacă la culesul perelor. Au ajutat la căratul coșărcilor cu mere și-apoi au ochit un păr cu pere domnești. Mama le a zis să ia o pauză, dar ei s-au îndreptat spre măr, au mutat scara și dispăruți au fost. Iliuță mi-a făcut semn cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Abe (așa i se spunea copilului) avea 7 ani, părinții s-au mutat În Indiana. Mama i-a murit În 1818, deci copilul său avea 9 ani. Viața i-a fost extrem de grea, muncind cu palmele la tăiat lemne, la cărat și alte munci manuale. Între timp se străduie să se cultive, citind la lumina focului din vatră. Într-o noapte, ca să oprească vântul ce-i sufla În cabana de lemn, a pus acolo o carte Împrumutată, care Însă i-a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
1954 a fost dus la Târgu Ocna, alături de Oprișan și alți trei deținuți. A trecut și prin Aiud, fiind eliberat în 1957 cu domiciliu obligatoriu în comuna Bumbăcari, unde a ajuns pe 19 iulie. A muncit la strânsul recoltei, la cărat și împrăștiat bălegarul pe câmp și ca paznic. Perioada de libertate a fost foarte scurtă, pentru că, înainte de a se căsători religios, pe 19-20 septembrie 1958, a fost rearestat, iar soția, supusă presiunilor, a divorțat. Dus la colonia Culmea, apoi la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
sentința numărul 256, din 9 aprilie 1959. Cu toții vor ajunge în Balta Mare a Brăilei, unde vor lucra la ridicarea unor diguri imense, prin care să se redea agriculturii circa șaizeci de mii de hectare. Totul se făcea manual: săpatul, căratul cu roaba sau targa, descărcarea pe dig, tasarea. Cînd s-a spart digul de protecție și Dunărea s-a revărsat vijelios, șuvoiul de apă a fost oprit de trupurile deținuților așezate în stive vii, pînă cînd alte echipe au închis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
îl întîlnesc pe Robert Cahuleanu într-un lagăr de muncă și să constat că miracolul poeziei nu avea neapărat nevoie de șerpăria de la Jilava. Poetul izbutea să facă versuri în marș, în pas alergător sau în poziție de drepți, la cărat de cărămizi, la curățatul semințelor de sorg, în timp ce mînca, în timp ce dormea. Ca să salveze opera de la uitare, inventase o formă fixă de poezie, decastihul, cu numai două rime; ajungea să-și amintească un singur vers pentru a reconstitui întregul. Așa se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
maghiar: o fetișcană mică de statură, fragilă, ochelaristă, tunsă scurt. Pare ființa cea mai necăjită și mai inexpresivă din Trenul Literaturii. Fumează tot timpul, este adusă de spate și tăbârcește un rucsac enorm. Am ajutat-o de câteva ori la cărat: este foarte prietenoasă și cumsecade. La fel și cuplul - el și ea - care completează „delegația” maghiară. Laszlo Garaczi e un ochelarist care citește întruna - în tren, în autobuze - cărți în limba engleză. E foarte discret, nu l-am auzit până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
-i de oferta pe care mi-o făcuse, într-un acces de generozitate, la întâlnirea noastră de ieri. „O, nu vă faceți griji, vom trimite cărțile pe canalele noastre specializate, nu vreau să vă împovărez. Aveți, oricum, destule bagaje de cărat”, îmi răspunde d-na Prosenkova, îndepărtându-se în grabă, și argumentul ei - cât se poate de rezonabil - ar trebui să mă facă să răsuflu ușurat, dar observ că-i revine imediat pe figură acea lucire metalică, de activistă vigilentă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Erau supuși la dări toți meșterii și sunt menționați într-un document “fie că vor fi meșteri cojocari sau orice fel de meșteri.” Locuitorii țării erau datori cu munci față de domnie, la posadă, la podvoadă, la moară, la cetate, la căratul vinului, la tăiatul lemnelor și căratul acetora, la cositul fânului și la jold, la poteci, la vii, la talpe și la poduri (pază și îngrijirea acestora). Pentru supravegherea acestor munci și pentru perceperea dărilor erau mici dregători care răspundeau de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și sunt menționați într-un document “fie că vor fi meșteri cojocari sau orice fel de meșteri.” Locuitorii țării erau datori cu munci față de domnie, la posadă, la podvoadă, la moară, la cetate, la căratul vinului, la tăiatul lemnelor și căratul acetora, la cositul fânului și la jold, la poteci, la vii, la talpe și la poduri (pază și îngrijirea acestora). Pentru supravegherea acestor munci și pentru perceperea dărilor erau mici dregători care răspundeau de ele: posadari, ilișari, pererubți, pripășari, joldunari
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a botezat-o, s-a dezvoltat foarte repede, devenind vedeta străzii. Mă conducea În fiecare dimineață până la gardul curții și mă aștepta la ora sosirii pe centrala de Încălzire a ing. Pompilian, coproprietarul nostru. Mă Însoțea În fiecare seară la căratul lemnelor pentru aprinderea focului la cazanul central, ea parcurgând distanța dintre beci și ușa locuinței de două ori mai repede decât mine. A venit vremea abecedarului și Irina cu Bella au plecat la Bunicii din Pașcani, care locuiau mai aproape de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Dar Într-o zi niște tâlhari i-au furat măgărușul și s-a cam supărat sfântul pe leu de ce nu l-a păzit și i-a spus: „Vei căra tu În locul măgarului!”. Și așa a fost. Tot ce avea de cărat punea În spinarea leului și el căra. Leul era blând, Își asculta și respecta stăpânul. După vreo 6 luni a venit măgarul Înapoi. Mare minune a fost. Și așa au trăit toți trei În bună Înțelegere multă vreme. Vedeți lucrarea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
în pace” pe poslușnici și „să nu-i supere cu nimic”. De pildă, la 3 noiembrie 1653, domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului, pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor hușeni și târgoveților, la 21 februarie 1661 (Iași) „să nu supere pe poslușnicii din satele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
puține ori luând drept țintă un arbore, și pentru a o pune Înapoi În portbagaj pentru a o abandona acolo unde trebuie. La fel, o hârtie, chiar dacă e biodegradabilă à la longue căci, pe termen scurt, e inestetică. Ultima variantă, căratul Înapoi, pune Însă În operă o mai mare cantitate de informație, de gândire și, de ce nu, de suflet. E, oricum, mai uman. Uneori Însă, se greșește În plus. Fără a avea dorința unei polemici, Îmi amintesc că de Paștele trecut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]