434 matches
-
se află din toamna anului 2009 în Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni, unde a fost transferată din cătunul Cărpiniș, în fostul sat Anghelești, azi înglobat în localitatea Pietrari, județul Vâlcea. Biserica este datată din anul 1655 de o pisanie păstrată integral, excepțională prin vechimea ei la bisericile de lemn din Oltenia. Această biserică este una călătoare, fiind, conform izvoarelor
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
cân[d] au fostu cu mila dumnezeieștii troițe dintâi f[ăcută] această sfântă biserică, sfințită în hramul Marilor Împărați Constantin și Elena”". Semnele de numerotare pe grinzile exterioare ale naosului și pronaosului par să indice o mutare a bisericii în Cărpiniș dintr-o altă locație. Nu știm când s-a petrecut acest eveniment dar se poate constata că biserica se afla în cimitirul din Cărpiniș deja în prima parte a secolului 18. Pe peretele dinspre miazăzi al naosului se poate dealtfel
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
numerotare pe grinzile exterioare ale naosului și pronaosului par să indice o mutare a bisericii în Cărpiniș dintr-o altă locație. Nu știm când s-a petrecut acest eveniment dar se poate constata că biserica se afla în cimitirul din Cărpiniș deja în prima parte a secolului 18. Pe peretele dinspre miazăzi al naosului se poate dealtfel citi următoarea inscripție: "„†Eu Gheorghe, să se știe ca[m] făcut cu mâna mea, fiul popii Vâlcului, ... numărul anilor 7240”". Textul incripției se încheie
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
datată din anul erei bizantine 7240 care corespunde anilor 1731-1732. Cercetarea arheologică care a însoțit demontarea bisericii în anul 2009 a confirmat prezența unui mormânt de preot în dreptul inscripției, fapt care susține prezența acestei biserici de lemn în cimitirul din Cărpiniș începând cel puțin din anii 1731-1732. Izvoare istorice transmit că această biserică a fost ridicată de „popa Matei ot Genuneni” în anul 1810. De aici probabil și tradiția aducerii ei din satul Genuneni în acea perioadă. Pe la mijlocul secolului 19, exteriorul
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
paralele 47°30ʹ și 47°30ʹ50ʺ latitudine nordică și meridianele 23°41ʹ20ʺ și 23°41ʹ45ʺ longitudine estică, învecinându-se la nord cu localitățile Dănești și Bontăieni, la est cu Șurdești, la sud cu localitatea Făurești, iar la vest cu localitățile Cărpiniș și Șindrești. Deși atestată documentar la 1411, prin descoperirile arheologice și toponimiile locurilor, cu deplin temei se poate fixa data întemeierii localității cel mai devreme la 1350. Actuala denumire a satului apare în documente la anul 1776, sub forma maghiarizată
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
82. GLOTT LENUȚA, fiica lui Anghel Gheorghe și Ungureanu Ileana, născută la data de 22 februarie 1969 în localitatea Găgești, județul Vaslui, România, cu domiciliul actual în Germania, 76437 Rastatt, Scheffel Str. 4, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Cărpiniș nr. 52, jud. Hunedoara. 83. GOHRITZ ELENA-ANINA, fiica lui Porfire Ion și Ana, născută la data de 8 iulie 1977 în localitatea Râmnicu-Vâlcea, județul Vâlcea, România, cu domiciliul actual în Germania, 72810 Gomaringen, Albstr. 49, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial. Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei românilor: În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluționarii lui Cloșca, născut în satul Cărpiniș, iar în timpul revoluției din 1848 Avram Iancu a avut aici pe Simion Balint, unul din cei mai devotați revoluționari. Aici s-a născut și a copilărit Iulia Faliciu, soția lui B.P. Hasdeu și mama poetei Iulia Hașdeu. B.P. Hasdeu a
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Copalnic-Mănăștur (în maghiară: "Kápolnokmonostar") este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată din satele Berința, Cărpiniș, Copalnic, Copalnic-Deal, Copalnic-Mănăștur (reședința), Curtuiușu Mic, Făurești, Lăschia, Preluca Nouă, Preluca Veche, Rușor și Vad. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Copalnic-Mănăștur se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Copalnic-Mănăștur, Maramureș () [Corola-website/Science/310637_a_311966]
-
Attila, născut la data de 12 noiembrie 1961 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Josif și Maria, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Premreinerstr. nr. 25/7. 369. Babut Doina Elenă, născută la data de 6 august 1955 în Cărpiniș, județul Timiș, România, fiica lui Bacala Ilie și Vasilica, cu domiciliul actual în Germania, Maulburg, Hauptstr. nr. 30. 370. Babut Diana, născută la data de 8 februarie 1973 în Jimbolia, județul Timiș, România, fiica lui Emil și Doina Elenă, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137260_a_138589]
-
Roșia Montană (în maghiară: "Verspatak", în germană: "Goldbach, Rotseifen") este o comună în județul Albă, Transilvania, România, formată din satele Bălmoșești, Blidești, Bunta, Cărpiniș, Coasta Henții, Corna, Curături, Dăroaia, Gârda-Bărbulești, Gura Roșiei, Iacobești, Ignățești, Roșia Montană (reședința), Șoal, Țarina și Vârtop. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Roșia Montană se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/310096_a_311425]
-
străjuită de Dealurile piemontane ale Sebeșului, prelungiri ale Munților Cindrelului. Înspre nord se învecinează cu Podișul Secașelor. Orașele cele mai apropiate sunt Sebeșul (13km spre NV) și Sibiul (49km spre SE). Satele din împrejurimi: Petrești, Săsciori, Căpâlna, Rahău, Reciu, Gârbova, Cărpiniș, Miercurea Sibiului, au interesante situri și monumente istorice. Localitatea este o așezare de tip adunat, formată pe terasele inferioare ale pârâului omonim, altitudinea în centrul satului fiind de 328 m. Zona cea mai veche a vetrei locuite, Strada Principală, se
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
, cunoscut și ca " de Cărpiniș", (n. 15 februarie 1794, Abrud - d. 7 septembrie 1867, Blaj) a fost un mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, fratele tribunului pașoptist Ioan Sterca-Șuluțiu. În timpul păstoririi sale Eparhia de Alba-Iulia și Făgăraș (cu sediul în Blaj) a fost scoasă
Alexandru Sterca-Șuluțiu () [Corola-website/Science/306397_a_307726]
-
și Zărnești), precum și un număr de 13 comune (Apața, Bod, Bran, Cristian, Crizbav, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Măieruș, Prejmer, Sânpetru și Vulcan). Comuna Șercaia, deși istoric este încadrată în Țara Bârsei, geografic face parte din Țara Făgărașului. De asemenea, satul Cărpiniș, parte a comunei Tărlungeni, se află tot pe teritoriul Țării.
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
drumul național DN6 care leagă Timișoara de Sânnicolau Mare și vama Cenad. Paralel cu drumul național, Biledul este traversat și de calea ferată Timișoara - Cenad, având stație CFR proprie. Pe axa nord - sud este traversat de drumul județean DJ693 Orțișoara - Cărpiniș. Se învecinează la nord-est cu Satchinez, la sud-est cu Becicherecu Mic, la sud cu Iecea Mică, la sud-vest cu Iecea Mare și Șandra la nord-vest. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Biled se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Biled, Timiș () [Corola-website/Science/297967_a_299296]
-
an de păstorire al P.S. Sale părintelui Episcop D.D. Vartolomeu în anul mântuirei 1922.”" Pictura acestei biserici a fost executată de pictorul I.Dogărescu în anul 1920. La 26 mai 1996 se sfințea Biserica cu hramul Sf. Nicolae din Anghelești (Cărpiniș), sub îndrumarea preotului Manu Gheorghe (decedat) și prin sprijinul primarului din acea vreme și a sponsorizărilor primite de la S.C.OLTCHIM S.A. și S.C. HOREZU’93. Între anii 1990 și 1997 au fost construite 7 troițe și 3 fântâni publice. O
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
situată în vestul țării, pe teritoriul administrativ al județului Timiș. Aria naturală se află în partea vestică a județului Timiș, pe teritoriul orașului Ciacova și al comunelor Banloc, Ghilad, Giulvăz, în imediata apropiere a drumului național DN59B care leagă localitatea Cărpiniș de orașul Deta. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
diferite comenzi pentru icoane și altare din orașele Arad, Jazowa, etc. La începutul secolului 20, Jäger era deja bine cunoscut. În 1906 pictează prima sa mare lucrare, "Colonizarea șvabilor" ("Die Einwanderung der Schwaben"). Lucrarea a fost comandată de satul bănățean Cărpiniș (atunci "Gertjanosch"). Șvabii de aici au strâns bani într-o chetă pentru plata lui. Succesul acestei lucrări îi aduce lui Jäger o a doua comandă de la Cărpiniș. Pentru această lucrare însă, întreprinde o călătorie în Germania unde vizitează numeroase localități
Ștefan Jäger () [Corola-website/Science/303691_a_305020]
-
Colonizarea șvabilor" ("Die Einwanderung der Schwaben"). Lucrarea a fost comandată de satul bănățean Cărpiniș (atunci "Gertjanosch"). Șvabii de aici au strâns bani într-o chetă pentru plata lui. Succesul acestei lucrări îi aduce lui Jäger o a doua comandă de la Cărpiniș. Pentru această lucrare însă, întreprinde o călătorie în Germania unde vizitează numeroase localități, mai ales Ulm, Stuttgart si Nürnberg, pentru a observa obiceiurile și costumele populare ale strămoșilor șvabilor bănățeni. Odată cu terminarea studiilor în arte, Jäger întreprinde și alte călătorii
Ștefan Jäger () [Corola-website/Science/303691_a_305020]
-
652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului, Coastea Crucii, La Spoeală, La Sarhije, Pe Ciorgău, Pe Colnice, Valea Tesiului, Coastea Bisericii, Pe vii, Cireși, Pe Terasă, Corni, Cărpiniș, La Prilaze, Sub Ulmi și Pe Curte".( Petri Mor , Szilagy varmegye monographiaja) 1896: Borz᾽a, Borzova-332 locuitori (pag. 110) 1900: 75 case, 363 locuitori (357 români, 2 unguri, 3 evrei, 1 german), 1029 iugăre de pământ. 357 dintre locuitori erau
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
(un nume derivat de la denumirea inițială de „Sânmăria” "„Sfânta Maria”"; în limba maghiară: Piski) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Bârcea Mare, Cărpiniș, Sântandrei, Simeria Veche, Șăulești și Uroi. Se află in partea de vest a țării, în lunca Mureșului sau "Maris" (denumirea dacă) la confluența acestuia cu râul Strei sau "Sargetia" (denumirea dacă) între munții Apuseni și Retezat. Ținut dacic, este aproape de
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
de legături rutiere optime (E68 / DN7 / A1). Orașul Simeria este delimitat de valorile 45°51' latitudine nordică și 23°01' longitudine estică și se întinde pe o suprafață de 375 ha ( 51 km²), cuprinzând în teritoriul său administrativ și localitățile Cărpiniș, Uroi, Simeria-Veche, Săulești, Sântandrei, Bârcea Mare. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Simeria se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,69%). Principalele minorități sunt
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
prelucrare a marmurei, cea de pregătire a fierului vechi pentru oțelăriile Hunedoarei, se înființează o fabrică de industrializare a laptelui, se dezvoltă agricultura, pomicultura, creșterea animalelor. În anul 1952 Simeria a fost declarată oraș, înglobând și localitățile limitrofe Simeria Veche, Cărpiniș, Sântandrei, Săulești, Uroi, Bârcea Mare. Legată prin tradiție, economia orașului Simeria a depins cu ani în urmă de puternica dezvoltare a transportului feroviar în zonă. Reparațiile de vagoane, întreținerea utilajelor pentru calea ferată sau alte activități legate de aceasta, au
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
a slujit în calitate de capelan la bisericile din "Großjetscha" (Iecea Mare), Lenauheim, "Orzydorf" (Orțișoara) și, timp de trei ani, în "Deutschzerne" (Srpska Crnja). Aici a cunoscut-o pe "Katharina Maria Weber". După trei ani au început o cale comună în "Gertjanosch" (Cărpiniș), ce a durat până la sfârșitul vieții ei. A mai fost preot în "Deutschbokschan" (Vasiova), Großkikinda (Chichinda Mare), Elek, Anina, devenind 1894 preot paroh în "Homolitz an der Donau" (Omolița), unde a slujit timp de 16 ani. În 1910 și-a
Karl Grünn () [Corola-website/Science/312614_a_313943]
-
Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari). La fel si dealurile (Dealul Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, În Pietriș) sau râpile (Cărpiniș, În Porcovăț, Zneamăn, Gârla Fântâniței). Unele denumiri au dispărut astăzi sau nu mai sunt pe teritoriul actual al acestui sat: La Fântână Putreda, Poiana Grozăi, Poiana Trifului (numită în 1768 - „Unghiul lui Trif”), dar toate ne ajută să stabilim întinderea
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Jimboliei Statului Român la 10 aprilie 1924 în urma unui schimb de teritorii cu statul vecin, s-a format o nouă plasă cu sediul la Jimbolia. De Plasa Jimbolia în județul Timiș-Torontal, în perioda interbelică (1924-1950) aparțineau următoarele 8 localități : Jimbolia, Cărpiniș, Iecea Mare, Iecea Mică, Cenei, Bobda, Checea, Beregsău Mic. În 1950 conform noii legi de impărțire teritorială (5/1950), este declarat oraș de subordonare raională fără reședință de raion în raionul Timișoara, regiunea Timișoara. De raionul Jimbolia ( 15.01.1956
Jimbolia () [Corola-website/Science/297076_a_298405]