394 matches
-
trebuia să plece. Deja ieșiseră din curte, dar boii de la primul atelaj nu porneau. Astăzi încă mai trăiesc oameni care au participat atunci la înmormântare și care au rămas impresionați puternic de faptul că prima pereche de boi nu pornea. Căruțașul i-a luat de funie și îi îndemna: Hăis, Ciucurel, hăis! Cea, Florian, cea! Hai, măi! Au venit groparii, încercând să împingă atelajul peste boi. Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a urcat până pe coarnele boilor, dar ei tot nu porneau. Preotul a venit și el și privea neputincios și umilit refuzul boilor și încercările nereușite ale căruțașului de a-i determina să pornească, în ciuda loviturilor de bici aplicate cu strășnicie pe spinarea lor. Asta era. Silvia nu voia să plece de acasă. Da, asta era! Se ceruse "acasă" de pe patul de spital. Acum, odată ajunsă "acasă", nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de nimeni dintre cei vii, ci numai de perechea de animale care execută o poruncă a duhului celui mort. N-au fost și nu există alte răspunsuri. Așa stând lucrurile, s-a recurs la o inversare a ordinii carelor mortuare. Căruțașul al doilea, în căruța căruia se afla bapțea, a ocolit carul în care se afla Silvica și a oprit înaintea lui. De data aceasta, cortegiul funerar a plecat normal, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Se oprea la fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pe stratul de frunze intrat în disoluție, întunericul deplin. Păi, moș Butu, trebuie să anunțați autoritățile: la primărie, la doctor, la preot... Da, da, da, așa este. Am fost peste tot. Am vorbit cu tâmplarul pentru sicriu, cu părintele și căruțașul. Am plătit tot, tot, tot, cât mi-au cerut. La ce oră va veni preotul? A spus că va fi aici la ora 10. Moș Butu, iartă-mă că nu pot participa mâine la înmormântare, dar... Știu, măi fimeai, știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se schimbase nimic. Erau în așteptarea căruței de la Jianu. Nu după mult timp, pe drumul de miriște al străzii a treia, se vedea apropiindu-se o căruță trasă de un singur cal. Acum se distingeau în căruță cele trei persoane: căruțașul și popa stând pe scândura din față, iar a treia își găsise o poziție cel puțin bizară. Fundul căruței fiind ocupat de lungimea sicriului, și încercând să-și găsească o poziție cât mai comodă, dascălul, om trecut și blazat, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
trebuia să plece. Deja ieșiseră din curte, dar boii de la primul atelaj nu porneau. Astăzi încă mai trăiesc oameni care au participat atunci la înmormântare și care au rămas impresionați puternic de faptul că prima pereche de boi nu pornea. Căruțașul i-a luat de funie și îi îndemna: Hăis, Ciucurel, hăis! Cea, Florian, cea! Hai, măi! Au venit groparii, încercând să împingă atelajul peste boi. Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a urcat până pe coarnele boilor, dar ei tot nu porneau. Preotul a venit și el și privea neputincios și umilit refuzul boilor și încercările nereușite ale căruțașului de a-i determina să pornească, în ciuda loviturilor de bici aplicate cu strășnicie pe spinarea lor. Asta era. Silvia nu voia să plece de acasă." Și acum urmează povestea mutării familiei de la Romanești la Grumăzești, cu istorica sete și foamete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prin „Iașiul este un oraș levantin” <endnote id=" (738, p. 305)"/>. Exemple de acest gen sunt nenumărate. Este greu de imaginat, de pildă, cum poate un autor care redactează În 1982 o carte despre negustori, zarafi, cârciumari, hangii, birjari și căruțași, despre tradiția târgurilor, bâlciurilor și iarmaroacelor din spațiul românesc să nu Îi menționeze măcar o dată pe evrei <endnote id="(643)"/>. Mă grăbesc să adaug că fenomenul În discuție nu este nici specific românesc, nici specific regimurilor comuniste. El se naște
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la examenul școlii de muzică din Cernăuți, organizată de Musikverein din oraș, Ciprian Porumbescu a observat faptul că, „atât Între executanți [= interpreți], cât și-n public”, evreii formau „covârșitoarea majoritate, aș putea zice 9/10” <endnote id="(906)"/>. 6. Evreul căruțaș „Harabagii cu perciuni” Numărul mare de evrei meșteșugari și negustori din Europa Centrală și de Est a Încurajat dezvoltarea unei alte ocupații conexe : cărăușia. În această zonă se crease o Întreagă rețea de stetl-uri - târguri independente, semirurale-semiurbane, cu o populație
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
predomină Însă nemțeasca ; murdari, descheiați și rupți, rugându-se În harhăt răpezit și bătându-se cu pumnul În piept În semn de umilință ori durere” <endnote id="(366, p. 132)"/>. În reportajele interbelice semnate de F. Brunea- Fox, birjarii și căruțașii din Moldova, Bucovina și Maramureș erau de regulă evrei : ei conduceau „briști hodorogite” <endnote id="(792, p. 207)"/> sau moțăiau „pe capra briștilor lor strâmbe” <endnote id="(792, p. 210 ; 791, p. 217)"/> ori se Încălzeau la „ceainăria birjarilor” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1884, și romanistul danez Kristoffer Nyrop a fost profund impresionat de „zgomotul numeroaselor trăsuri care goneau Încoace și Încolo, cu o viteză nemaipomenită” <endnote id="(787)"/>. În spațiul lingvistic slav, la est și la nord de Moldova, pentru termenul de „căruțaș” a intrat În lexic cuvântul balagula, care provine din ebraicul ba’al agalah (ad litteram : „stăpân al carului”) <endnote id="(248, p. 160)"/>. Termenul a circulat și În Basarabia, Moldova <endnote id="(436)"/>, Bucovina, Podolia, Galiția și Maramureș : „tatăl ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(436)"/>, Bucovina, Podolia, Galiția și Maramureș : „tatăl ei [evreu dintr-un sat de dincolo de Tisa] era un biet balagulă ce-și câștiga anevoie o pâine pe capra unei cotiuge” <endnote id="(791, p. 75)"/>. Uneori, balagula desemna nu numai „căruțașul”, dar și „căruța” propriu-zisă : un car mare și greoi - cu sau fără coviltir -, menit să transporte mai ales oameni. Într-o nuvelă publicată În 1936 (Bataguty), scriitorul polonez Stanistaw Vincenz i-a descris pe evreii hasizi din estul Galiției (de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
organizat de un evreu, el trebuia să se asigure că și creștinii implicați se vor odihni de sabat. Iată două exemple concrete. În anul 1570, un negustor evreu din Constantinopol, Chaim Cohen, a Încheiat un contract de cărăușie cu un căruțaș român din Suceava, pentru transportarea unor mărfuri de la Constantinopol În Polonia. Un an mai târziu, același negustor a Încheiat, „În fața biroului avocațial”, un contract similar cu trei „căruțași din preajma Lvovului” pentru ca aceștia să transporte marfă, „cu caii și căruțele lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Constantinopol, Chaim Cohen, a Încheiat un contract de cărăușie cu un căruțaș român din Suceava, pentru transportarea unor mărfuri de la Constantinopol În Polonia. Un an mai târziu, același negustor a Încheiat, „În fața biroului avocațial”, un contract similar cu trei „căruțași din preajma Lvovului” pentru ca aceștia să transporte marfă, „cu caii și căruțele lor”, de la Lvov la „Chilia, oraș turcesc”. În ambele cazuri, negustorul evreu a prevăzut În contract obligația căruțașilor angajați de a nu se deplasa de sabat, cu toate că nici un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negustor a Încheiat, „În fața biroului avocațial”, un contract similar cu trei „căruțași din preajma Lvovului” pentru ca aceștia să transporte marfă, „cu caii și căruțele lor”, de la Lvov la „Chilia, oraș turcesc”. În ambele cazuri, negustorul evreu a prevăzut În contract obligația căruțașilor angajați de a nu se deplasa de sabat, cu toate că nici un evreu nu participa propriu-zis la transport : „[căruțașii] vor trebui să țină În țara Valahiei [= Moldova] toate sâmbetele, după obicei, din cauza acelor evrei ai acelui Chaim cărora le sunt destinate mărfurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
transporte marfă, „cu caii și căruțele lor”, de la Lvov la „Chilia, oraș turcesc”. În ambele cazuri, negustorul evreu a prevăzut În contract obligația căruțașilor angajați de a nu se deplasa de sabat, cu toate că nici un evreu nu participa propriu-zis la transport : „[căruțașii] vor trebui să țină În țara Valahiei [= Moldova] toate sâmbetele, după obicei, din cauza acelor evrei ai acelui Chaim cărora le sunt destinate mărfurile” <endnote id="(5, pp. 43-45)"/>. 7. Evreul agricultor sau păstor În Maramureș și Bucovina „Neamțu-i și paur
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="457, p. 237"/>), fie cu apariția tâlharilor. Iată o snoavă populară preluată de Vasile Alecsandri pe la jumătatea secolului al XIX-lea : un surugiu vrea să-și bată joc de evreul pe care-l transportă. Speriindu-l că vin tâlharii, căruțașul Îi cere lui Leiba să se ascundă „În fundu’ căruței”, sub o cergă, ca și cum ar fi un morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(179)"/>. Această superstiție are și un cores pondent paremiologic : „Nici cu dracu’ să șuguiești, nici cu popa să te Întâlnești” <endnote id="(32, p. 527)"/>. O preia și Ion Creangă, În „povestirea glumeață” Moș Nichifor Coțcariul, publicată În 1877. Căruțașul crede că a găsit justificarea magică pentru ghinioanele care s-au succedat În timpul călătoriei sale cu evreica Malca : „Se vede că azi-dimineață mi-a ieșit Înainte vrun popă, sau dracu’ știe ce !”. După cum se vede, Dracul este implicat foarte adesea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
clătinat, Înjurăturile sfioase sau grele până la silabisirile neinteligibile și pline de mister. Îi mai admir apoi pe bătrânii respectuoși și cu bun-simț ce se Îndreaptă duminica spre mănăstirea cu acoperișuri hâite, gata să pice. În rest, oameni de tot felul: căruțași Înfuriați, zilieri amețiți, băcani respectuoși, târgoveți rătăciți, cosași prăfuiți, bicicliști În căutare de inedit, copii care fură mere, cucoane sfioase ce merg la părintele, băieți de băieți... Pe directorul școlii Îl cunosc mai bine, prin natura profesiei și a intereselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
la Cernavodă, din cauza greutăților, muncitorii au tins, în perioada 1922-1923, către mișcarea comunistă. În perioada următoare, în urma unor abuzuri ale conducătorilor sindicali, această atracție a încetat și muncitorii au revenit la afilierea inițială. La Brăila, sindicatele din port (muncitori manuali, căruțași, autocamioniști, tăbăcari, docheri) s-au unit în Uniunea Porturilor, având drept conducători pe Stoica Mihalcea, Lazăr Maglașa, Vasile Manoliu și Ene Voinea, mișcarea fiind afiliată Internaționalei a II-a din Amsterdam. Pe aceleași principii s-au organizat și sindicatele economice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ZAMFIRESCU, George Mihail (13.X.1898, București - 8.X.1939, București), dramaturg, prozator, publicist, poet și traducător. Este fiul Ralucăi (n. Costache) și al lui Petre Mihai, căruțaș. Z. (care la naștere se numea Gheorghe Petre Mihai) urmează școala primară și, până în clasa a VI-a, Liceul „Cantemir Vodă” din Capitală (1905-1916). Compune piese istorice și polițiste, jucându-le împreună cu alți copii. Din 1917 elev al Școlii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
serveau drept amuzament dar examinau și o problemă urbană, aceea a tâlharilor și a hoților de buzunare londonezi, sau ceea ce numim astăzi "escrocul". John Taylor, "poetul apei", a descris în secolul al XVII-lea cum traiul barcagiilor era amenințat de căruțași, iar Henry Peacham a scris despre o rivalitate asemănătoare în a sa Coach and Sedan ("Caretă și Lectică") în 1636. În mod similar, Dekker a scris din experiența proprie despre viața din închisoare în a cincea ediție din Lanthorn and
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un kilogram și jumătate pe cap, a început să înjure [,] "La naiba să-l ia, dacă ar ieși afară ar face mai mult prăpăd decât Samson printre filisteni cu maxilarul măgarului. ["] În timp ce scuipa și înjura de mama focului, propriul său căruțaș, dând biciul pe spate ca să lovească caii, i-a făcut o tăietură pe nas din greșeală, de s-a dat înapoi de parcă ar fi fost împușcat. Neștiind de unde a venit lovitura, s-a retras spumegând în palatul său de piele
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
, Georg (19.I.1917, Brașov - 20.XII.2002, Bodelshausen, Germania), traducător. Părinții, de proveniență modestă (tatăl, cu numele de familie Kurmes, fusese căruțaș), au murit înainte de vreme, iar S., ajuns la orfelinatul evanghelic din Brașov, a fost înfiat de Ernst Scherg, proprietarul unei fabrici de piele. După ce frecventează Liceul „Honterus” din orașul natal, absolvit în 1934, va studia (câte un an în fiecare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
prezentate: Porcul mare; Războiul nasturilor; Un cartof din aur masiv. (12) [P12] Cărți pentru copii în care eroul nu este nici măcar personaj dintr-o serie televizată, [P12'] asta nu se poate. Cărți prezentate: Vrăjitorul muntelui de foc; Porțile de dincolo; Căruțașul morții (Dumneavoastră sînteți eroul acestor cărți). (13) [P13] Mai devreme sau mai tîrziu, copilul trebuie neapărat să descopere [P13'] că există și alți oameni mari în afară de tatăl său. Cărți prezentate: Dumnezeu; Mozart; Picasso, înțelept și nebun. 2.1. Dimensiunea enunțiativă
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]