36,539 matches
-
trup din trupul lui, provoacă în el nu numai o stare de atenție delicată, de iubire adâncă, ci și un sentiment de pietate în care se presimte taina nașterii unei vieți noi, ca urmare a apropierii trupești 62. Numai în cadrul căsătoriei, sexualitatea își împlinește scopul său de a reface în unitate cele două jumătăți ale aceleiași ființe 63, familia întrunind puterea lui Dumnezeu, putere care le deschide calea spre Dumnezeu. Prin actul sexual cei doi își dăruiesc unul altuia o forță
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
singur trup, acest lucru legându i mai mult decât copilul 65 care apare în urma vieții sexuale. Iubirea care face din cei doi un singur trup nu se justifică prin copil, dar copilul vine în chip firesc din preaplinul ei66. Deci, căsătoria nu trebuie să fie prilej de neînfrânare, de perversiune, de abuz, să nu fie robită patimii. Fiecare soț e dator să-și stăpânească trupul în sfințenie și cinste, nu în patima poftei. Elementul spiritual trebuie să domine peste elementul trupesc
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
trebuie să fie prilej de neînfrânare, de perversiune, de abuz, să nu fie robită patimii. Fiecare soț e dator să-și stăpânească trupul în sfințenie și cinste, nu în patima poftei. Elementul spiritual trebuie să domine peste elementul trupesc în căsătoria creștină. Unirea cu Hristos să constituie atmosfera familiei. Să fie căsătorie în Hristos 67. 56 Michel Philippe Laroche, op. cit., p.90. 57 Paul C. Reisser, Sexul și persoanele necăsătorite. Motive pentru a aștepta, Edit. Focus on the Family, București, 2000
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
nu fie robită patimii. Fiecare soț e dator să-și stăpânească trupul în sfințenie și cinste, nu în patima poftei. Elementul spiritual trebuie să domine peste elementul trupesc în căsătoria creștină. Unirea cu Hristos să constituie atmosfera familiei. Să fie căsătorie în Hristos 67. 56 Michel Philippe Laroche, op. cit., p.90. 57 Paul C. Reisser, Sexul și persoanele necăsătorite. Motive pentru a aștepta, Edit. Focus on the Family, București, 2000, p. 2. 58 Pr.Prof.Dr. John Breck, op. cit., p. 88. 59 Părintele
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
277. 123 Prof. V. V. Zenkovski, op. cit., p. 69. 124 Sf. Teodor Studitul, Cuvinte duhovnicești, col. Izvoare duhovnicești, Edit. Episcopiei Ortodoxe Alba Iulia, 1994, p. 164. 14 votul castității 125. Desfrânarea se poate săvârși după rânduiala firească, când se face în afară de căsătorie, sau împotriva ordinii naturale, acest păcat fiind așezat între păcatele strigătoare la cer. După Sfântul Ioan Casian, formele desfrânării, sunt: actul sexual împreunarea cu un partener; masturbația și scurgerea nocturnă, descrise eufemistic ca (desfrânare) fără a atinge o femeie și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
felul de vorbe, ca și cum lucrul cu pricina ar fi chiar in fața ochilor 154. O formă a desfrânării este lucrarea ei în cadrul unirii dintre cele două sexe, fie că este vorba despre o legătura de acest gen înainte sau în afara căsătoriei, fie în cadrul familiei, și aceasta când unirea dintre cei doi soți nu respectă o disciplină duhovnicească, prin această disciplină înțelegându-se perioadele de post rânduite de Biserică, dar și scopul esențial o expresie a iubirii mult mai adânci decât o
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 489. 153 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap. 53, în Filocalia..., vol. II, p. 96. 154 Evagrie Ponticul, Tratatul practic, traducere Cristian Bădiliță, Edit. Polirom, Iași, 2003, p. 94. 18 căsătoriei, cele care lovesc grav viața intimă sunt auto-erotismul, căsătoria de probă sau concubinajul, iar în cadrul familiei, căutarea exclusivă a plăcerii erotice, nerespectarea scopului sau a finalității conjugale sau abuzul de sex, nerespectarea unei discipline trupești și conjugale, deviații și comportamente
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap. 53, în Filocalia..., vol. II, p. 96. 154 Evagrie Ponticul, Tratatul practic, traducere Cristian Bădiliță, Edit. Polirom, Iași, 2003, p. 94. 18 căsătoriei, cele care lovesc grav viața intimă sunt auto-erotismul, căsătoria de probă sau concubinajul, iar în cadrul familiei, căutarea exclusivă a plăcerii erotice, nerespectarea scopului sau a finalității conjugale sau abuzul de sex, nerespectarea unei discipline trupești și conjugale, deviații și comportamente bizare, patologice, pervertite, culminând în crima premeditată a avortului
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sau a finalității conjugale sau abuzul de sex, nerespectarea unei discipline trupești și conjugale, deviații și comportamente bizare, patologice, pervertite, culminând în crima premeditată a avortului, adulterul sau infidelitatea și divorțul, care sunt moarte sufletească și încălcare gravă a caracterelor căsătoriei: unitatea și indistructibilitatea 155. Desfrânarea îl face să trăiască pe cel în care s-a încuibat, într-o lume a fantasmelor, într-un univers ireal, căzut pradă delirului si forțelor demonice. Însă, persoanele unite prin iubire se dăruiesc una celeilalte
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cu atât mai mare cu cât ele nu numai că se etalează la lumina zilei, dar își mai cer și drepturi legale. De exemplu, prostituția vrea să fie considerată o muncă ca oricare alta; homosexualii vor să aibă dreptul de căsătorie legală între ei, iar medicii și psihologii cutează să recomande masturbația ca pe un factor benefic pentru persoana umană. Totodată, unele reviste publică oferte sadice și 204 Paul Evdokimov, Taina iubirii..., p. 184. 205 Olivier Clément, op. cit., p.65 206
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
consultat și, observînd că glonțul a intrat nu în corp, ci într-un epolet, a exclamat nervos: "Asta nu mă privește pe mine, privește pe ceaprazar". Interesant este faptul că - așa cum notează Radu Rosetti - aceste dueluri au avut loc după căsătoria, în 1852, a lui Răducanu Rosetti cu Aglae Ghica, fiica domnitorului Moldovei și după nașterea fiului său, în 1853.16 Or, de la 1 noiembrie 1854, boierul Răducanu a fost desemnat "ministru al Dreptății" (al Justiției). Este, deci, posibil ca însuși
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
1953, dar din care profesorii săi, Floria Capsali și Mitiță Dumitrescu fuseseră îndepărtate, iar Trixy Checais, alt profesor al său și unul dintre cei mai originali dansatori și coregrafi români, intrase în pușcărie. Se succed apoi pentru Gelu Barbu, două căsătorii, cu Teodora Lucaciu și cu o tânără speranță a dansului, Magdalena Popa, dar și multe roluri și turnee, dintre care unul fabulos, în India și Indochina, având-o parteneră pe Valentina Massini. După care, ca o lovitură de trăznet, intervine
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
la ura greu reținută față de o iubire-carceră resimțită ca o formă ireversibilă de anulare a libertății ființei. În Nescafé, soția așteaptă cu nerăbdare, din chiar prima zi a mariajului, ziua morții bărbatului ei bolnav, care i-a fost "promisă" înainte de căsătorie, dar care întârzie cu încăpățânare să mai vină, căci, constată cu cinism naratorul, "domnul Rotaru tot nu renunțase la ticul acela agasant, la obiceiul acela puțin ridicol și evident desuet de a nu se da bătut în fața morții". Forma concretă
Demonii dragostei by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12902_a_14227]
-
și nu pulsiune. A o cîștiga pe Desdemona face parte din această extraordinară diplomație care consistă în a poseda și gloria militară și simbolurile aristocratice. Desdemona e un trofeu. O satisfacție narcisică. Ceea ce contează nu e atît actul, cît victoria căsătoriei. Aici intervine mutația radicală propusă de Șerban: cuplul nu e fundat pe o împlinire erotică, ci pe o promisiune, pe o dublă proiecție, căci fiecare e pentru celălalt o întruchipare a absolutului, Otello pentru Desdemona o reprezintă pe cea a
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
aici și cazul Mihaelei Rădulescu, sînt cu atît mai bisericoase cu cît sînt mai sumar îmbrăcate? Dacă în privința Mihaelei m-am cam pierdut în ipoteze, în cazul Andreei lucrurile par destul de clare: după ce s-a mîntuit de povara civilă a căsătoriei, sufletul ei, așa, delicat și invizibil cum e el, pare a o trage, în pofida trupului greoi și îndărătnic, direct către taina hierofaniei, cu alte cuvinte către penumbrele moi și aromate ale chiliei. Dacă presupunerea mea se va adeveri, am scăpat
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
astăzi ne apare clar ca lumina zilei era mult mai greu de observat acum 70, 100 sau 150 de ani. „Să recunoaștem - scrie Victor Neumann -, așa cum au făcut-o și alți cercetători ai imaginarului colectiv transilvano-bănățean cum că la români căsătoriile mixte au fost mai degrabă respinse decît admise. Există, cum știm, variate justificări atît ale autorilor purismului etnicist, cît și ale exegeților lui. O explicație credibilă, însă, nu există” (p. 115). Probabil așa este. Nu am auzit însă ca vreuna
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
scoate din cap niciodată gîndul îngrozitor că adevăratul motiv era amintirea ingrată a reportajului meu despre Berascochea.ș...ț În zilele acelea norocoase m-am întîlnit din întîmplare cu Mercedes Barcha, fata farmacistului din Sucre pe care o cerusem în căsătorie de la treisprezece ani. Și, - spre deosebire de alte rînduri, mi-a acceptat în sfîrșit invitația de a merge să dansăm duminica viitoare la hotelul Prado. Doar atunci am aflat că se mutase la Barranquilla cu familia din cauza situației politice, tot mai apăsătoare
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
Flavia Maxima Fausta și „a avut doi fii legitimi și alți doi nelegitimi, precum și două fiice /legitime, nelegitime? dl. Mîrșanu nu ne spune - n.n./”. De fapt, toți copiii lui Constan tin au fost legitimi, pentru că a contractat cel puțin două căsătorii - una cu Minervina (între cca 290-295 - 306), de la care a avut un fiu - Crispus, alta cu Fausta (între 307-326)<footnote Dl. Mîrșanu nu e sigur în privința datei căsătoriei celor doi: la p. 190, nota 138, scrie că a avut loc
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lui Constan tin au fost legitimi, pentru că a contractat cel puțin două căsătorii - una cu Minervina (între cca 290-295 - 306), de la care a avut un fiu - Crispus, alta cu Fausta (între 307-326)<footnote Dl. Mîrșanu nu e sigur în privința datei căsătoriei celor doi: la p. 190, nota 138, scrie că a avut loc în 307, iar o pagină mai încolo, la nota 144, scrie că, „probabil”, s-a petrecut în 307. footnote>, care i-a născut pe Constantin II, Constantius II
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acelea care devin ostentație a succesului social. În primul sens adjectivul apare, la masculin și la feminin, cu o componentă de evaluare negativă (chiar dacă nu tocmai gravă): “bărbați cu studii superioare (...), fițoși, pretențioși și fără nici un gînd de copii și căsătorie” (mami.ro/forum); “nu îmi plac oamenii încrezuți și fițosi!” (miss.ro); “nu un grup de snobi fițoși, scorțoși” (autoshow.ro/ forum); “eu zic că fătuțele astea sunt cam fițoase” (fanclub.ro). Doar rar e asumat ca trăsătură mai curînd
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
în fața lui Dumnezeu». Abilitatea unui demagog în sutană m-a făcut să părăsesc sala“. După care Bujor Nedelcovici se întreabă retoric de ce noi românii n-am avut un Thomas Morus, autorul Utopiei și cancelar al Angliei, care a refuzat desfacerea căsătoriei regelui Henric al VIII-lea, fiind ca urmare decapitat. De ce? De ce? Ecoul întrebărilor se poate multiplica la infinit... Bujor Nedelcovici: Jurnal infidel. Ieșirea din exil (1992-1997), Ed. Paralela 45, 2002, 284 pag., preț neprecizat.
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
pentru mine numirea ca șef de cabinet al lui Bădărău și nominalizările la nu mai puțin de șase distincții. Izbândă consider a fi și scrierea a trei cărți perfecte pentru această cultură românească, luând și premiul scriitorimii. Izbândă până la urmă căsătoria cu o femeie de neam, dobândirea unui domeniu, înălțarea flamurii personale deasupra conacului de la Sionu. Și totuși - niciuna din acestea, nici toate la un loc nu fac Izbânda. Omul izbutește cu adevărat dacă ajunge teafăr la șaptezeci de ani! Mulți
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
solidarități crepusculare", a unei uniuni neîndoielnice, pentru timpul ce le rămâne de trăit. Acum suntem pe cale s-o întemeiem și legal; chiar azi, Ultima a plecat la București pentru câteva zile, în căutarea unor acte necesare la întocmirea dosarului de căsătorie. Nu am nici o superstiție privind locul unde ceremonia va avea loc, adică Primăria arondismentului XIV parizian, unde un alt dosar complet - cel al Roxanei și al meu - devenise fără obiect... Ultima e frumoasă, toată lumea remarcă asta, dar nu în genul
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
dezlănțuirea aceea ar mai fi ținut încă, aș fi rămas veșnic tânăr. Iar, fiindcă lucrurile stăteau așa și nu altfel, nu ne puneam în nici un fel vre-o problemă de viitor, căci viitorul nici nu exista. Nici vorbă de familie, căsătorie, ori alte convenții de acest fel. Ar fi fost absurd, cu totul aberant și nelalocul lui. Noi trăiam doar un lung șir de prezenturi și asta ni se părea de ajuns. Cel puțin mie. Da-da, probabil din cauza orbirii și
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
pe Mateiu, acestea fiind și culorile lui heraldice, vert et jaune. Contele de Hoditz piere împreună cu veacul al XVIII-lea, la 84 de ani. * "18 iunie. Din poartă, privesc în lungul străzii Robert de Flers; sunt azi doisprezece ani de la căsătoria mea cu Marica. Unii nu pregetă să se întrebe cât oi fi de fericit din punct de vedere conjugal - eu asta știu: imediat ce m-am instalat pe strada marchizului de Flers am simțit că sunt, în sfârșit, om. Statornic în
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]