448 matches
-
Că la catană i-i dată El să șadă ne - ngropată 217 {EminescuOpVI 218} Până bătaia se gată, Fără copârșeu făcut, Numa-n paie - nvăluit, Fără lumină de ceară, Fără om dintr-a lui țară. Când bătaia să găta Pe cătane că-i stringea, Tot în paie - nvăluiți Și de cioare toți scobiți Și cu var îl presăra Să nu se - mpută lumea. 186 Frunză verde de lemn scris, Prunc tânăr rău am ajuns. Câți oameni la noi în sat Tot
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
postav Luai patrăntaș cu prav, Țipai zăbonaș cu bumbi Luai patruntaș cu plumbi; Pătruntașu mi-i nănașu Și borneu taic'a meu Și pușca mi-i soră dulce, Băinetul frate - de - cruce. 188 De la Dunăre pe vale Merg trei sute de cătane, Cu un căpitan călare Și grăi cătă dubaș 219 {EminescuOpVI 220} Să bat - un dinărariu - marș. Strigă-mi, Doamne, cine-mi strigă, Strig - un căpitan din carte: - Ieșiți feciori din cetate Și vă puneți trei cu trei Și tot mână
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Numai ea să le aprindă Colo-n celea trei hotară, Să le deie foc și pară Că io-s în lume și-n țară. 192 Draga mea cea primăvară, Tu ești dulce și amară 222 {EminescuOpVI 223} Când primăvara sosește Cătana la drum pornește, Din bogăția ce-o are Ia borneul pe spinare Și pleacă la drumul mare. Drumu-i lung și fleștărît, El pleacă tot amărât. Unde stă și hodinește Ia lula și duhănește Și cămeșa o cârpește Și curele fărbălește
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Nici scânduri de coperșeu, Nici să-l ierte Dumnezeu - Nu m-a scos când am fost mic Ci m-a scos cîndu-s voinic, Nu m-a scos când sugeam țâță Ci mă scoți când am drăguță. 194 Cine mă prinse cătană La moarte n-aibă pomană, Că pomana el și-a dat Când cătană m-or luat, 223 {EminescuOpVI 224} Cine mă prinse de cap La moarte n-aibă colac, Căci colacul el și-o dat Când de cap m-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
când am fost mic Ci m-a scos cîndu-s voinic, Nu m-a scos când sugeam țâță Ci mă scoți când am drăguță. 194 Cine mă prinse cătană La moarte n-aibă pomană, Că pomana el și-a dat Când cătană m-or luat, 223 {EminescuOpVI 224} Cine mă prinse de cap La moarte n-aibă colac, Căci colacul el și-o dat Când de cap m-o țuțurat. 195 Haide țară la hotare De la mic până la mare - Fie noapte, fie
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
d-împărate, Pune pace nu te bate Cu răgute ne-nvățate, Că nu te-or bate taberele 224 {EminescuOpVI 225} Ci te-or bate lacrimele, Lacrimele maicelor, Suspinul mândruțelor De dorul feciorilor. 198 Rămâi, nană, spală haine Că eu merg între cătane, Nu le spăla cum se spală, Ci le spală-n lacrimele Și le uscă-n gîndurele, Apoi bine învălite Tu la mine le trimite Pre șuerul vântului Pre fundul pământului. 199 Ia-te sama, nană, bine Să nu te uiți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mea, Eu te giur pe legea ta, Ca să-mi ții nevasta bine Cu zăhar și cu smochine; Cu pîne de grâu curat Cu vin roșu nestricat, Cu colac în lapte dulce, Doar la măsa nu s-a duce, Că-n cătane m-au. luat, Să slujăsc pe împărat, Nouă ani și nouă luni, Și pe - atâtea săptămâni. Ș-apoi iar s-a înturnat Și nevesti - a cuvîntat: - Nevastă, nevastă mea, Anii când i-oi împlini Eu la tine voi veni. Gheorghe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
unde și astăzi se mai pot vedea șanțurile de refugiu ale oștenilor lui Ștefan. În vremea asta, Dumnezeu a dat o ploaie de gândeai că toarnă cu cofa. Retrăgându-se spre obârșia pârâului Berheci, prin mlaștinile din zona satului Oțelești, cătanele erau ude până la piele și oțelele puștilor ruginiră după atâta amar de ploaie. Ștefan nu zăbovi mult și în vreme ce poznașul sta prin corturi zgribulind de frig, se arunca asupra lui și-i alunga în valea cuprinsă de noroi, care fusese
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și se speră și pe viitor). Exemplul, a fost urmat românește și de Mircea cel Bătrîn care a venit la rândul său, cu voturi serioase de pe la Cluj și Budapesta, și în loc de parlamentari UDMR ca-n zilele noastre, a venit cu cătane bine înarmate și echipate de însuși Sigismund regele de atunci a Ungariei. In acest fel, la următoarea înfruntare politică, Mircea cel Bătrân, a reușit să realizeze cvorumul undeva cică pe malul Argeșului și, după o înfruntare politică pe viață și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și se speră și pe viitor). Exemplul, a fost urmat românește și de Mircea cel Bătrîn care a venit la rândul său, cu voturi serioase de pe la Cluj și Budapesta, și în loc de parlamentari UDMR, ca-n zilele noastre, a venit cu cătane bine înarmate și echipate de însuși Sigismund, regele de atunci a Ungariei. În acest fel, la următoarea înfruntare politică, Mircea cel Bătrân, a reușit să realizeze cvorumul necesar, undeva pe malul Argeșului și, după o înfruntare politică pe viață și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
chiar să nege că ar fi făcut parte cândva din rândul nostru, punându-se a-și huli neamul din care s-au tras. Atât de tare s-au înverșunat încât au slujit, în războaie asupra noastră, ca joldunari sau chiar cătane la vrăjmași. Ne sculam dimineața de vreme, odată cu mulsul oilor. De cum mijea de ziuă, ne apucam a colinda pădurile, pentru a aduna cele trebuincioase traiului sărăcăcios din colibele noastre. Strângeam fără a șovăi din preaplinul dărniciei codrilor cu care ne
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
superior era șef la Casa Armatei (sau Armăsii?) din Constanța. Eu, dintr-o lipsă de vigilență a organizatorilor, nimerisem în juriul primei ediții a festivalului național al teatrelor de revistă. În prima seară, comandorul Ananie, impozant, în uniformă, înconjurat de cătane și alți subalterni plini de morgă, umplea holul Teatrului "Fantasio". Trec pe lîngă el și-i arunc un aproape firesc "Salve, Onanie!"(prenumele chisnovat al ofițerului fiind lesne pretabil la futile jocuri de cuvinte). Amicul se rupe din mijlocul marinarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
negustor ambulant"), într-o vreme când iernile sunt blânde și lumea "bicisnică", iar coropcarul își ducea marfa în vârful muntelui. În timp ce se tocmea în târg, la Iași, Ienache văzu o ceată de arnăuți ducând un om legat. Tânărul era Todiriță Cătană, "Un răzeș nebun și nemernic din ținutul Vasluiului" care-și ridicase ochii asupra surorii vornicului Bobeică. Supărat, vornicul și-a trimis sora la Mănăstirea Agapia, "să-și plângă greșeala tinereții", iar pe Todiriță Cătană urma să-l închidă în turnul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un om legat. Tânărul era Todiriță Cătană, "Un răzeș nebun și nemernic din ținutul Vasluiului" care-și ridicase ochii asupra surorii vornicului Bobeică. Supărat, vornicul și-a trimis sora la Mănăstirea Agapia, "să-și plângă greșeala tinereții", iar pe Todiriță Cătană urma să-l închidă în turnul Goliei, înainte de a fi condamnat la moarte. Lumea din mahala se ținea după Todiriță Cătană, pe care Costea Căruntu "îl pălea din când în când peste fălci ori peste grumaz". A doua zi, Ienache
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vornicului Bobeică. Supărat, vornicul și-a trimis sora la Mănăstirea Agapia, "să-și plângă greșeala tinereții", iar pe Todiriță Cătană urma să-l închidă în turnul Goliei, înainte de a fi condamnat la moarte. Lumea din mahala se ținea după Todiriță Cătană, pe care Costea Căruntu "îl pălea din când în când peste fălci ori peste grumaz". A doua zi, Ienache aude larmă în ulița Goliei, vede călăreți furioși ieșind pe poarta mănăstirii și află că Todiriță Cătană evadase, după ce și-a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se ținea după Todiriță Cătană, pe care Costea Căruntu "îl pălea din când în când peste fălci ori peste grumaz". A doua zi, Ienache aude larmă în ulița Goliei, vede călăreți furioși ieșind pe poarta mănăstirii și află că Todiriță Cătană evadase, după ce și-a ros funia cu care fusese legat și coborâse pe ea de-a lungul turnului, atacând străjile. Despre erou circulau multe istorioare: luptase în războaie, stătea în picioare pe șa în goana calului, ridică un sac de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu o mână. Au fost trimiși mai mulți călăreți după fugar. În ziua următoare, coropcarul se îndrepta spre Iași, cu marfa în spinare, când un om dintr-o căruță ușoară oprește si-l poftește să meargă cu el. Era Todiriță Cătană, care-l recunoscuse pe Ienache drept unul din boierii care râdeau de el când umbla legat. Voinicul îl sfătui să spună arnăuților că Toderiță Cătană fugise de frica poterei spre Timișești. La Hanu Ancuței, eroul împreună cu Ancuța pun la cale
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
om dintr-o căruță ușoară oprește si-l poftește să meargă cu el. Era Todiriță Cătană, care-l recunoscuse pe Ienache drept unul din boierii care râdeau de el când umbla legat. Voinicul îl sfătui să spună arnăuților că Toderiță Cătană fugise de frica poterei spre Timișești. La Hanu Ancuței, eroul împreună cu Ancuța pun la cale un plan de răpire a Varvarei, care urma să fie dusă la mănăstire. Costea Căruntu a ajuns cu arnăuții, și cu Varvara, la Hanu Ancuței
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și a doua zi oamenii din satul de peste râu, l-au găsit pe moșneagul care avea pod, legat, iar pe Costea Căruntu strâns în funii până la sânge. Se spune că Todiriță reușise să fugă cu Varvara în Țara Ungurească. Todiriță Cătană este un erou romantic, asemenea lui Cozma Răcoare (Pompiliu Marcea). Protagonist al unei povești de dragoste istorisită de Ienache Coropcarul, Todiriță o iubește pe duduca Varvara, sora vornicului Bobeică. Cei doi îndrăgostiți se hotărăsc să fugă în lume, dar încercarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Sfârșitul lui are să fie sub buzdugan, așa după cum înțelege orice om cu scaun la cap". Dar, protagonistul evadează din turn, pune la cale împreună cu Ancuța cea de demult, eliberarea Varvarei. Planul lor s-a bucurat de succes. Portretul fizic: Todiriță Cătană era "întru adevăr om nalt și voinic subțire în mijloc, lat în spate. Avea mustăți bălai și ochii negri și se uita fudul în juru-i. Era îmbrăcat cu mintean și cu ciubote roșii cu tureatcă răsfrântă, ca un răzăș cuprins
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
merg de la confiscarea averii și închisoare până la pierderea vieții. Din nou, soția intervine și și vinde o parte din zestre pentru a-l elibera pe boier din închisoare, iar altădată pentru a face față cheltuielilor. După ce fuseseră je fuiți de cătane și ostași, vinde și cea lal tă parte de zestre. Între toate aceste evenimente, ei au cunoscut și satisfacția succesului politic, Grigore Greceanu ocupând dregătorii aducătoare devenituri, dar și de considerație socială: mare vistier, mare vornic și mare ban. Ascensiunea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în gura mare „să iasă din casa lor“, socrul aleargă la banul Dudescu să-i ceară ajutor împotriva blestematului de ginere. La rândul său, soțul amenință că va face moarte de om dacă nu i se dă soția înapoi. Apariția cătanei potolește pentru moment cearta, dar o transferă în spațiul juridic. În fața instanței, cei din Mântuleasa se află de partea lui Tudor, descris ca om bun și fără patimă, în timp ce pe ea au cunoscut-o încă de la început „că iaste femeie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru a o alege de soție pe Simina. Istoria sa e una a demnității și a luptei pentru depășirea greutăților: pădurean sărac ca toți ai săi, a coborât la câmpie ca să-și facă alt rost și a reușit. A fost cătană împărătescă, apoi slugă cu simbrie mulți ani. Maturitatea l-a prins pregătit (economic și psihologic) să-și întemeieze o familie. Cu zece ani mai tânăr, nealtoit la vreme, Iorgovan se mișcă după cum bate vântul. Nuvela conține paragrafe întregi care împărtășesc
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
amintit, cât și studiul întreprins de Elisabeta Lăsconi menționează alături de numele Iorgovan pe acela de Iovan, ambele lucrări făcând, astfel, trimitere la cunoscuta legendă fantastică Iovan Iorgovan. Deși această creație populară era bine cunoscută în Banatul românesc și sârbesc (Colecția Cătană), nu identificăm o altă apropiere de nuvela slaviciană cu excepția utilizării numelui pentru eroul central. Etimologia e destul de lămuritoare, în sensul că ea traduce o opțiune pentru un nume românesc, "autohtonizat" care vorbește despre varietatea etnică a zonei Curticiului. Iorgovan se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pe laviță, trase lampa mai aproape, rupse plicul și citi pe nerăsuflate: " Dragul mamei mult dorit. Tare-mi tremură inima de grija ta, că de o săptămână n-am primit nici o știre și pe aici geme pământul de oaste și cătane, de trăim mereu cu frica în sân. Totuși sunt puțin mai liniștită de când am auzit că, pe unde ești tu, s-au potolit bătăliile. O, dare-ar Dumnezeu să se sfârșească odată, că de atâta război ni s-a acrit
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]