356 matches
-
Da, nu cred că vrei să fii îndoctrinată de un fan al lui Iisus. —Nu-i rău să fii un creștin autentic. E bine să simți că ai multe de dăruit. Davey mă privește perplex, în timp ce Finn îmi aruncă o căutătură ironică, însă nici unul nu comentează. E în regulă, spune Finn cu seriozitate. Câți ar trebui să fim? Nu mai mult de zece, se pronunță Davey. Deci... eu, Rebecca, Daisy... vine și ea, nu-i așa? Probabil, îmi dau eu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
grosolan cu ramă argintie și sunt așezate de-a lungul unui raft de sticlă de deasupra canapelei din sufragerie. Doamna Jim nu arăta câtuși de puțin dulce. În ciuda rochiei albe diafane și a coroniței de flori din păr, are o căutătură feroce care-ți îngheață sângele în vine, iar ochii îi sclipesc de răutate. Este „mireasa-pădurii“. Mi-e foarte ușor să mi-o imaginez bătându-l cu buchetul peste cap dacă n-ar fi zis „Da“ destul de repede. Mama a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
a înfășurat într-un mare prosop alb cu romburi roz. Ieșim din cameră amândoi: el spre duș, eu spre zona de nord a capitalei. La poartă, madam Grosu ascultă știrile. O privesc cu coada ochiului. Îmi aruncă și ea o căutătură piezișă, aproape ironică, apoi se concentrează la vocea gravă care iese din radio. Mai apuc să aud că treizeci și trei de țigani din România au cerut condiții mai bune de cerșit la Paris, apoi ies în noapte. C VII Faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
131, cinșpe cu tramvaiul 34 și încă vreo șase cu 102. Ultima parte a călătoriei e și cea mai grea. Pe linia 102 acționează șuții din Vitan. Urcă în autobuz câte zece. Îi recunoști după figurile de bidon turtit, după căutătura impertinent-vicleană, după mirosul de transpirație și după vocabular: „Cirică, vezi că, mardeiașu’ ăsta își ține hepatita lângă plămân”, „Ciupeală, rupe tu biletele în față, că eu vopsesc papagalii din spate”. În prima zi de navetă îmi șterpelesc portofelul dar, văzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Tranc! Și tu, tu ce-ai dat din tine, la schimb, bre, tăntălică? Vreun aforism, vreo perluță de-aia de-a ta, pariez! zâmbește Fratele. Ba n-am zis nimic, că mi s-a părut că ăla, sanchiul, semăna la căutătură cu nenea Ghiță Patiseru', vecinu' lu' Vierme! Serios! Râdeți...? Bine, bine, gata, am prins șpilul! Dacă vreți să mă luați în balon, mă opresc și revin la lucrurile plăcute. Pileală, ca să frigem cot la cot, pe covertă, este din abundență
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se asocia, acum, un Chip: Un tânăr, mai degrabă înalt, longilin, cu pletele și barba blonde, tunse și împletite după moda din Ninive, cu fruntea de o netezime zeiască și cu ochii verzi și luminoși. Ochi ce intersectau, cu o căutătură blajină, șaua nasului, pe sub streașina fină a sprâncenelor, într-o înfiripare cuceritoare de strabism. Tânărul suplu și zâmbitor, cu morgă charismatică, era înveșmântat într-o togă sau într-o mantie sacerdotală, cu desăvârșire albă și lungă până la călcâie, drapată statuar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și am o veste, prea-cinstiților: Îi mănânc limba crudă, ăluia care vorbește! Pe jumătate ezitant, pe jumătate rușinat, cu mintea-sită, Sile pune un genunchi în pământ, în fața Arhanghelului și așteaptă, simțindu-se total intimidat și exilat în ridicol, sub impactul căutăturilor compătimitor-ironice, pe care i le aruncau zâmbind, ciracii săi. Repetă după mine: Doamne Dumnezeul meu, Tată Ceresc, iartă-mi mie păcatele cele de până acum, gândurile și faptele cele netrebnice, săvârșite cu știință sau fără și care sunt urâciune în fața
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
crezut că Moartea este aceea care îi călăuzește pe Cavalerii Apocalipsei, zice Fratele. Că Ea le-nchide pleoapele, celor căzuți în lupte. Și, mă gândeam eu, că am sfeclit-o! Nu-ți ocupa creierii cu asta! îi aruncă Îngerul o căutătură bine-cunoscută, neclintită. Moartea a fost și este responsabilitatea mea! Bâțâindu-se binișor din creștet, cu pomeții săi învăpăiați de cuperoză, nenea Sandu se întinde după telefon. Stai liniștit, nebunule! îl oprește Uriel. Unde suni? N-ai pe cine să chemi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nu ne audă cineva și-î dădui drumul. Fugi din brațele mele cu un suspin care mă umili, dar nu se ptă spre ușă, ci spre fereastră. Acolo, la lumina felinarului din stradă, o putui vedea. Mă cutremurai. Avea o căutătură stranie, desperată și plânsă, părul i se răvășise pe umeri, buzele și le mușcase. Mă privea ca pe un duh sau ca pe un nebun. Îmi arătă cu degetul locul unde o sărutasem, pe obraz. Nu putea vorbi, nu se
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
numărul lor intimidează. Ies cîțiva veterani, se aude și vocea lui Box, răsare dintre ei ca o fiară, e iar În vrie. Stau cu Csabi undeva Într-o parte și Îmi dau seama că ungurul ăsta simpatic poate avea o căutătură destul de urîtă. Box ezită, știe că solidaritatea ungurească funcționează al dracului de bine (reflexul psihologic al minorității) și nu e indicat să afle cît de bine funcționează, veteranii Își protejează cu vigilență răcanii de aceeași etnie cu ei. Îi rămîn
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
drepți” cum scrie la „reglement”. Trăgând apoi adânc aer în piept, a început să turuie ca o morișcă. Vocea lui profundă era înspicată cu vizibilă furie: Să trăiți, domn’ sărjănt! Permiteți să raportez! Eu nu mă uit aiurea. Așa-i căutătura mea! O fi, n-o fi căutătura ta așa, tu să știi că atunci când vorbesc cu tine să privești aici... aici în ochii mei! În timp ce spunea acestea, sergentul gesticula furios, împungându-și ochii cu arătătorul țeapăn ca un cui. Se
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
adânc aer în piept, a început să turuie ca o morișcă. Vocea lui profundă era înspicată cu vizibilă furie: Să trăiți, domn’ sărjănt! Permiteți să raportez! Eu nu mă uit aiurea. Așa-i căutătura mea! O fi, n-o fi căutătura ta așa, tu să știi că atunci când vorbesc cu tine să privești aici... aici în ochii mei! În timp ce spunea acestea, sergentul gesticula furios, împungându-și ochii cu arătătorul țeapăn ca un cui. Se uita la Toaibă ca o fiară, dar
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să te omenesc cu un pahar. Nu-ți făgăduiesc, dar poate oi trece într-o zi. -Te aștept, Cotârlă. La crâșma lui Prispă, la acel ceas nu era nici un mușteriu. Bună seara, bade Prispă! Bună să ți fie inima, că căutătura, după cum se vede, îi amarnică. Ce zic eu amarnică? Îi cătrănită rău de tot. Cine te-o supărat, Toadere? Cine să te supere nu s-a găsi? Ei lasă că știu eu cine te-o supărat. Da’ și tu ai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
făcuse o vreme, să nu dai un câine afară, cum se spune. Toaibă însă, învățat cu tot felul de întoarceri ale vremii, a pornit spre crâșmă... Bine te-am găsit, bade Prispă. Bună să-ți fie inima, Toadere. Cât despre căutătură, nici nu poate fi vorba. Uite-te la tine ce privire abrașă ai. Parcă ai vrea să te iei de piept și cu Dumnezeu! Nici chiar așa, bade. Nici chiar așa. Oi fi eu cum oi fi, da’ Dumnezeu rămâne
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
foarte bine. Am simțit atunci că mă cuprind amețelile. Ce putea să însemne asta? Ce să caute în orășelul meu un călău care servise pe eșafod la sfârșitul secolului al XVIII-lea? El se uita la mine iscoditor. Avea o căutătură vicleană. Și pentru prima oară îl simțeam stingherit. Mai repede decât în alte zile își bâigui obișnuitul "Mă iertați" și vru să plece. Eu însă nu mă mișcam din pragul casei. Rămăsesem cu ochii pironiți pe el, persecutat de aceeași
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
la Institutul "Caritatea", unde se află de aproape două luni, am procedat la cuvenita cercetare și am constatat următoarele: D-l Mihail Eminescu, ca de ani 45, constituție forte, nu prezintă pe suprafața corpului leziuni remarcabile. Figura sa este hebetană, căutătura este lipsită de expresiune, mișcările dezordonate, atitudinea puțin cuviincioasă. 605 {EminescuOpXVI 606} La întrebările ce i le adresăm, nu răspunde direct, el pronunță unele cuvinte cu o voce cântătoare și monotonă. Astfel: "bună dimineața, d. doctor dați-mi două pachete
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
-te la măsuță și pregătește-te de scris.” Ca hipnotizat, m-am lăsat în voia soartei și sunt din nou în așteptarea înfrigurată a sosirii domnului... Preamăritul Ștefan vodă! a răsunat vocea ușierului. Iată-l! Părul i s-a înspicat...Căutătura, însă - vie și neastâmpărată - a rămas aceeași. Felul cum privește te face să crezi că mereu caută ceva...Ce caută slăvitul Ștefan vodă de fapt? Poate caută buna rânduială ce trebuie să fie în toate. Atât în cele lumești cât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
se afla celălalt. În urma lui venea nehotărîta lui bandă și grăsanul de Martinto murdar de noroi din cap pînă-n picioare. Își scoase pieptul Înainte, Își puse mîinile În șold și-l măsură cu o privire de pisică Înfuriată, cu o căutătură mai cruntă ca niciodată. „Ți-e frică de Silva!“, strigă unul din bandă, nu prea isteț, desigur, fiindcă stăpînirea desăvîrșită de care dădea dovadă Arzubiaga numai frică nu era. „De ce vrei să te bați?“, Întrebă el, spre disperarea lui Martinto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și deveni dintr-odată foarte serios, el nu avea de dat explicații nimănui, chiar nimănui?... Bineînțeles, numai lui Însuși, fiindcă nu-i reușise figura și nu-l culcase la pămînt din prima Încercare și apoi ochii tăi mă sfredeliră cu căutătura grea1, cînd Del Castillo ar fi trebuit să-și plece ochii În pamînt, dar În schimb se repezise la el și fusese cît pe-aci să-l trîntească. Un alt Del Castillo, o corcitură, bărbat de treizeci și cinci de ani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
drum greșit, că așa crede unchiul Juan Lucas, ar fi putut să se Împrietenească la cataramă, dar nu cu Al Capone. Nici măcar nu-și scosese pălăria și uite cum Își umfla pieptul, de parcă ar fi primit permanent o decorație. Și căutătura cumplită pe sub borul pălăriei, nimeni nu mai purta pălărie la Lima, nici costumele astea cadrilate, nici atîtea lanțuri de aur la vestă. — Părinții tăi trebuie să pice acum, Îi spuse, uitîndu-se Încă o dată la el cu aceeași căutătură răuvoitoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
decorație. Și căutătura cumplită pe sub borul pălăriei, nimeni nu mai purta pălărie la Lima, nici costumele astea cadrilate, nici atîtea lanțuri de aur la vestă. — Părinții tăi trebuie să pice acum, Îi spuse, uitîndu-se Încă o dată la el cu aceeași căutătură răuvoitoare și atît de ciudată pe care Julius o mai văzuse undeva, dar unde? Dădu să-i spună că dacă voia putea să treacă să-i aștepte În salon, dar Al Capone Îl țintui cu privirea, parcă mai văzuse privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pică și, tocmai cînd ea Încercă să mai spună ceva, o rugă să-i mai aducă niște cuburi de gheață de la bucătărie, ca să-i pregătească o băutură specială domnișorului Bobby, ia să vedem dacă-l facem să nu mai aibă căutătura asta de bandit, cu o asemenea Înfățișare n-o să-l lase să intre cu noi la golf. Bobby zîmbi, Susan zîmbi și Julius ardea de nerăbdare s-o vadă ieșind pe Țanțoșa ca să Întrebe ce Înseamnă cuvîntul pică. „Mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
moarte, livide, ale nopții, ființele vii cu chipuri cenușii se Înfruptau din imaginea lui cu ochi Întunecați și lacomi, tot astfel mortul le răspundea cu o privire impasibilă, veșnică, plină de ironie, de dispreț și batjocură, la fel de vie ca și căutătura lor Întunecată, o privire ce va dăinui de-a pururi. Apoi, la fel de repede cum se ivise, imaginea deformată dispăru, obiectele, formele și dimensiunile Își reluară toate proporțiile firești. Am văzut din nou mortul șezînd În spațiul cenușiu și oamenii mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fi zis ce i-au zis, dacă asta n-ar fi însemnat ceva. Chiar Mașina îl avertizase că trebuie să se aștepte la necazuri. Și ea îl lăsase să înțeleagă că sunt în legătură cu familia Hardie. Văzut de aproape, președintele avea căutătura dură a celui care impune disciplina și surâsul celui care trebuie să se arate amabil și plin de tact cu o mulțime de oameni. Buzele îi erau subțiri. Fără îndoială unul dintre cei capabili să întrerupă sec o discuție sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
reprezenta diferența între siguranță și nesiguranță, între liniște și neliniște. Dr. Kair era un bărbat de vreo 50 de ani, înalt, solid, cu o figură blândă și maxilare puternice. Ochii săi cenușii îl cercetară pe Gosseyn, în timp ce intra, cu o căutătură atât de pătrunzătoare, cum acesta din urmă nu mai în-tîlnise. Era mult prea inteligent ca să busculeze această primă și importantă perioadă de luare de contact. Minutele următoare puteau economisi în viitor ore întregi de întârziere. Psihiatrul nu-și pierdu vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]