571 matches
-
luat ca aliați televiziuni care nici măcar nu-și mai declamă (așa, de amorul artei!) independența legiuită de normele care au consacrat-o, adesea, cu titlul pompos, tentant și puțin credibil de a „patra putere în stat” - când vede toată lumea cum căznește (trage din greu!) la „jugul bănos și pufos(!)” al mogulilor din media. Suntem aproape și totuși din din ce în ce mai...departe, să punem piciorul în prag și să spunem un „NU” hotărât haosului și degringoladei din aproape toate domeniile, de a pune
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
încântător în jurul nostru. Mai încolo zărim niște urme de lăbuțe de vulpe în zăpadă. Semănau întrucâtva cu cele ale unui câine, doar că erau cu mult mai mici. - Uite și un iepure! strig eu Corinei, arătându-i o siluetă cenușie căznindu-se să facă salturi prin zăpada pufoasă spre poiana din vale, de lângă pădure. - Vai, sărăcuțul de el! Ce anevoie sare prin zăpadă!... - Hai să-l prindem, vrei? o îndemn eu pe Corina. - Glumești, tată? Ce, chiar așa de ușor se
DIAMANTE ÎN ZĂPADĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363558_a_364887]
-
capul spre dreapta și văd două mogâldețe cu blană închisă la culoare și cu niște dungi albe pornind de la cap spre corp. Sunt doi bursuci ! Dar ce fac ? Nu înțeleg din mișcările lor repezi și din învălmășeala creată ce se căznesc să facă. Îl văd pe unul din ei stând culcat pe spate, cu piciorușele din față și din spate ridicate, având pe burtică vreo 5-6 știuleți de porumb, iar pe celălalt trăgându-l de ceafă (nu chiar ușor) spre intrarea
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
poartă ca și cum ar fi închiriat locuri pe viață, metehnele ăluilat sistem nu se uită ușor, trec de la un partid la altul - după cum bate vântul șanselor de propășire personală. Totuși o ordine trebuie să existe peste tot, niște legi la care căznesc „ai noștrii” tot înceracă s-o fundamenteze, mai există simțul civic, la noi e tare amorțit dacă nu căzut cu totul la pământ. De multe ori nu neapărat autoritățile și legile trebuie să-(l)se)impună, trebuie să ni-l
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367373_a_368702]
-
dreaptă și mai bună dintre toate orânduirile existente , cea comunistă. Se oferea, la schimb, paleativul unor științe deja „înrămate” ideologic și a căror perenitate a „șchiopătat” serios la capitolul captatio benevolentiae, dispărând odată cu demolarea „scheletului” instituțional, politic și legislativ - care căznise la greu menținerea rectitudinii sistemice: economia politică, etica socialistă, socialismul științific, istoria partidului unic etc. Explicația absenței studierii științelor „nocive” pentru vulg (cu excepția reprezentanților lui „rasați” și atent promovați - pe criterii pe care nu le comentăm aici!) este ca simplitatea
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
la credința cea adevărată. Apoi cineva rosti acolo numele lui Irod pe care îl numise trădător. Botezătorul își întoarse capul către cel care vorbise, îl privi pe acela și îi dădu o replică mustrătoare, apostrofându-l pentru faptul că se căznește să descopere în fața tuturor fărădelegea tetrarhului și nu se uită în propria sa viață, plină de păcătoșenie și boli ale sufletului. Acela tăcu încurcat și nu știu ce să răspundă însă băgă privirea în pământ strângând din buze. La sfârșit Ioan mai
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
De pește timp a viilor cuvinte Înspre dumnezeire, e cultură ! 34. Qui scribit, bis legit. Cine scrie, citește de două ori) Nu e ușoră meserie „scrisul...” Nici pentru scribi și nici pentru poeții Ce-ncununează în poeme visul Și mor căznind să afle talcul vieții... 35.Faciunt favos et vespae (Și viespea face fagure) În stupul poeziei nu m-aș pune Drept matcă, si coroană nu as cere; Sunt doar un epigon care comnpune, O viespe făcând faguri, nu și miere
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
din gură o limbă lungă-lungă, de pe care i se prelinse o apă vâscoasă, grea, picurând zgomotos pe dale, dar ușurând înaintarea. Culmea! Truda mi-a ostenit corpul. Înaintez târându-mă ca șarpele. Asta e! Mă cred reptilă păcătoasă. Și se căzni spre înainte. Era din ce în ce mai anevoios. Privirea resimțea lumina fluorescentă călăuzitoare. Ea și dorința de a ajunge îl împingeau să biruie slăbiciunea. Stai!... a ajunge unde? La capătul culoarului. Despre ce culoar e vorba? Se descumpăni, dar mersul nu și-l
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > FLORI DE GÂNDURI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1909 din 23 martie 2016 Toate Articolele Autorului Pe zeghea nopții atârnate cad, cu ropot șchiop înfumurate gânduri, să scurme prin pământ de cioturi cald, căznind scrisori de oase printre scânduri. Adorm pândind când somnul geana-și lasă, ascunse-n coviltir din vis de fluturi, din roua umbrelor ce-și plânge rana roasă, un ham își fac din așteptări de luturi. Se-aprinde răsăritu-n ciob de
FLORI DE GÂNDURI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348621_a_349950]
-
Nu mai știi pe cin' să crezi!... Când trăiești viață de câine; De ești treaz, parcă visezi - Ce e rău și ce e bine... Că pământul nu-l mai vrei, Nici recolta s-o culegi; Asculți vorbe la mișei, Te căznești și nu-nțelegi Să-ncropești un parastas... De-ți ajung banii de moarte, Doar atât ți-a mai rămas; Tu te-ntreabă și socoate. Cin' te apără de rele Și dreptate ție-ți face, Te ferește de belele... E activă
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
sac. Atât i-a trebuit omului, a strâns repede gura sacului în care se zbăteau cumplit două dihănii. Apoi a încercat să dezlege de zor sforile care țineau gura sacului legată de copac. Nu se știe cum, chiar când se căznea să dezlege sforile, cu o mană ținând gura sacului strâns, să nu fugă jderii, a simțit cum un picior i-a alunecat, celălalt l-a urmat, și se văzu prăvălindu-se spre rădăcinile bradului. Când a ajuns jos, s-a
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
o cântăm pe corzi de neant”. Aceste două stihuri din „Atingere de înger” ar putea dejuca irizările unei clepsidre cu cenușa încă fierbinte. 2. Febra continuuă, un rest de lacrimă („din vise ruptă”), șoapte trecute „prin urechi de ac”, osânda căznită din corp afluează descântecul sentimental al perechii imaginate: l'amant (sufletul) și l'amante (trupul) în agonie de agavă nedeschisă. E invocat abrupto „gerul în doi”: ecou din nopți ce nu mai au căderea a tângui iertarea „păcatului neferecat”. Trezirea
SAU „NUMAI LACĂT/ DE TĂMÂIE” de HORIA ZILIERU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362050_a_363379]
-
o cântăm pe corzi de neant”. Aceste două stihuri din „Atingere de înger” ar putea dejuca irizările unei clepsidre cu cenușa încă fierbinte. 2. Febra continuuă, un rest de lacrimă („din vise ruptă”), șoapte trecute „prin urechi de ac”, osânda căznită din corp afluează descântecul sentimental al perechii imaginate: l'amant (sufletul) și l'amante (trupul) în agonie de agavă nedeschisă. E invocat abrupto „gerul în doi”: ecou din nopți ce nu mai au căderea a tângui iertarea „păcatului neferecat”. Trezirea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362074_a_363403]
-
o cântăm pe corzi de neant”. Aceste două stihuri din „Atingere de înger” ar putea dejuca irizările unei clepsidre cu cenușa încă fierbinte.2.Febra continuuă, un rest de lacrimă („din vise ruptă”), șoapte trecute „prin urechi de ac”, osânda căznită din corp afluează descântecul sentimental al perechii imaginate: l'amant (sufletul) și l'amante (trupul) în agonie de agavă nedeschisă. E invocat abrupto „gerul în doi”: ecou din nopți ce nu mai au căderea a tângui iertarea „păcatului neferecat”. Trezirea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362074_a_363403]
-
am apucat să dau binețe femeii de-alături ( cine dracu`o fi!!! ) am ochii goi ca atunci când ai pierdut o ocazie unică irepetabilă parcă aș fi pe pilot automat în mijlocul unui trafic antigravitațional mi-am lipit de față același zâmbet căznit de mostru urban în mizerie rămas de la ultimul Halloween fără nici un motiv plauzibil de ce naiba aș vrea să știu dinainte cum ar fi să mor trist și frustat incapabil să-nfrunt lumea aceasta nu-mi explic n-am nici cea
VERTIJ de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362137_a_363466]
-
grăitoarelor colaje. Și când omul mai că nu înțelegea, El pe loc așa de tare se și răstea, Având formula care și lui îi plăcea, ‘Băă, tu nu-nțelegi?’ ce așa frumos zicea... Își făcu și faimă de mare învățător, Căznind doar din nas așa pilduitor, Se mai mirau unii cum din semne dispune, Dar, se și bucurau că laude poate s-adune! Referință Bibliografică: Poznaș învățător-ul ! / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 928, Anul III, 16 iulie
POZNAŞ ÎNVĂŢĂTOR-UL ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365358_a_366687]
-
Plămădită de Dumnezeu În „ziua a șasea”. Un vârf sărută Cerul, Celălalt este legat de Pământ pe vecie. Sufletul meu, Zbor ce nu cunoaște hotare. Trupul meu, Fir de grâu semănat într-o țarină Năpădită tot mai mult de neghină. Căznesc să-mi păstrez Sfânta Lumină primită din „Începuturi”, Parcă aș fi mereu în Vinerea Mare Din Săptămâna Patimilor, Când cânt plângând Prohodul, Răstignirii Lui Iisus Hristos pe Cruce! IOANA STUPARU Referință Bibliografică: Îmbinare divină / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎMBINARE DIVINĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365052_a_366381]
-
de un calm imperturbabil, însă, în realitate, întreaga-i ființă devenise încordată. Ca să nu se trădeze luase câteva fire de rafie făcându-și de lucru printre araci, legând chipurile roșiile pe ici pe colo. În urmă cu doua-trei zile se căznise să despice un par, să-i iasă măcar doi araci, în cele din urmă fusese nevoit să renunțe dar nu fară a rămâne înciudat. Acum era mai mult decât mulțumit de hotărârea luată.Se întreba ce ar putea să urmeze
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
și Tennessee jocurile de noroc sunt interzise, fiind monopol de stat, cu excepția loteriei, pe când Las Vegas-ul și deci statul Nevada și-a căpătat statutul de capitală a jocurilor de noroc încă din anul 1955 - când autorul rândurilor la care căznești acum cetitorule să-ți strici ochii, de pe fața nevăzută” a pământului, adică “dincolo de Cortina de Fier” intra în “pielea pionierului” și se juca și el cu “toba” detașamentului, cu norocul “întâmplării de a fi” înmatriculat ideologic și cu obligația de
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
se odihnească lângă cele ale părinților săi. Dar cine să aibă vreme să audă ce-și dorea cu adevărat Luca? Nenorocirea de a rămâne mult prea singur într-o lume care nu te înțelege și, prin urmare, nici nu se căznește să te accepte în sânul ei, așa cum ești, l-a îndepărtat definitiv de ultima fărâmă existentă de umanitate. Dumnezeu nu îi mai întindea nicio mână, de parcă ar fi fost cel mai păcătos enoriaș al planetei. Oamenii nici atât. Cine să-și
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
măsură a lui Lăbuș-Cronicar, mare talent literar, grație căreia se zidește piramida valoric ă a neamului. În prezentarea unei reviste, zice, riguros științific și documentat: „Semnalăm cu plăcere”. Vorbind despre altă revistă, afirmă, ritos: „o plăcută lectură oferă revista X”. Căznindu-se să promoveze o revistă cu numai trei apariții, dar din care a lecturat numai două, miorlăie, doct și intelectual: „Semnalăm cu plăcere o nouă revistă”. Și, la nicio șchioapă mai încolo: „Am mai receptat cu plăcere”. Așadar, criteriul „plăcerii
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
birourile” „înțesate” de „gânditori și guriști” ai cugetelor și vorbelor amputate de adevărul și vigoarea vorbelor inspirate (de)dintr-o realitate înconjurătoare frenetică, contradictorie, apăsătoare, de multe ori violentă. Centrala de propagandă a partidului unic și filialele sale din teritoriu căzneau zilnic să fabrice pe bandă rulantă modele, pentru a acoperi toate sferele activității „omului nou” gata să dea pildă tuturor celor care ezitau încolonarea, aderarea, schimbarea, subordonarea etc. Eram în pragul „examenului de maturitate”(cum se numea bacalaureatul în anii
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
Doamne cât pot să te iubesc Cu ura pea buzelor iubiri Pentru al nostru neam neromânesc Ce nu e doar harem de amintiri... Of, Doamne, of, cum plâng să nu te cert De-atâtea lacrimi ce le vărs în gând Căznindu-mă cu lacrima să-i iert Pe cei cu moartea pre viață călcând... Of, Doamne Dumnezeul meu și al Nefericitei românități întregi Fără noroc și fără ideal În țara legilor fără de legi... Of, Doamne, Doamne, Doamne, Doamne, of, Amar și
OF, DOAMNE...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346650_a_347979]
-
visul lor. *** Fragilitatea gingășiei Îi sunt recunoscătoare pentru marea lecție de iubire dată. Nici nu știu cum îl cheamă. Ne oprisem la un popas să mâncăm, să ne mai dezmorțim. Peisajul era superb. O liniște în care fiecare fir de iarbă se căznea să se înalțe în primăvară, (o uriașă victorie a vieții din adâncul întunecat al seminței), norii pluteau ici și colo, străvezii, lăsând cerul să se bucure de splendoarea pământului. Ceva s a mișcat în dreapta mea, așa, ca o părere. Doi
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
răpește atmosfera poemului. Iarna nu e doar o glumă meteo televizată sau o țîfnă a civilizației căreia i s-au gripat pentru o vreme rotițele. Un episod oarecare din multele care se succed în viața agitată a metropolelor ce se căznesc să domine și să supună natura. Iarna e așezată, stabilă, durabilă. Nimic nu o grăbește și nici n-o lichidează. Se instalează statornic și - cerne. Domol sau vremuind avan. Există un respect reciproc între anotimp și om: e vremea cînd
COMENTARII HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351022_a_352351]