588 matches
-
Așa că, de fapt, nimeni nu știe nimic. Despre ce vorbim? Hmmm... Bateria noastră merge sus În platou, unde facem antrenament cu pistolul-mitralieră, luăm poziții de tragere spre o țintă imaginară, instrucție pentru trageri. Ne sapă gîndurile, trîntiți pe iarbă, crăcănați, căznindu-ne să nu se vadă cum ne tremură ca la șoareci. Dar caporalul nu ne lasă În pace, ne Împunge cu o vergea de curățat arma cînd ne vede prea prăbușiți, prea melodramatici. Telefonul din punctul de observare sună de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Într-o casă nu departe de liceu, sîmbătă seara, proprietarul a făcut focul pentru prima dată În toamna aia, fără să curețe coșurile de cuiburile de ciori și mizeriile adunate peste vară, au murit asfixiați. A apărut diriginta, se tot căznea să vă spună cîteva lucruri cu sens, dar fără succes... A Început să plîngă, au plîns și cîteva fete. În afară de Răzvan, toată lumea era În șoc. Diriginta a reușit să se adune, v-a zis să strîngeți bani, ca să-i faceți
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să fugi. Ceea ce se și Întîmplă. SÎntem prinși, dar cu lemne cu tot, pentru că, evident, ca hoți, nu e mare lucru de capul nostru. Cineva din corpul de gardă vede trei năluci cum sustrag cei mai mari butuci din magazie, căznindu-se cu ei În spinare, printre magazii, depozite și hangare, apoi o taie peste cîmp. Fapta e năucitoare. De ce ar face cineva așa ceva? Anunță comandantul gărzii, care Își sună santinelele În posturi să-i prindă pe bandiți. Bineînțeles că sîntem
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
aprind iar de la baterie, și deschide pe jumătate și celălalt ochi, după care continuă: tu știai că romanii aveau niște norme de igienă pentru care noi, care cică sîntem mai civilizați ca ei, ar trebui să-i invidiem? cască el, căznindu-se să-și țină ochii deschiși. Aha, interesant, zic. Dar n-ai cumva idee cu ce- și aprindeau romanii țigările alea igienice? mai zic și-mi privesc vîrful neaprins al țigării pe care o strîng Între buze. — Ba da. Cre
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În goana lor li se părură blânde și aproape nevolnice. Ierburile Întruchipau orătănii, frunzele copacilor și tufișurilor foșneau șoapte și vorbe. „Cu mujdei vă gătesc!” strigă Daie Gulu, țigan alb, mâncător de copii și nemuritor, Întinzând mâna către ei și căznindu-se să-i apuce. Toporan, mutul sângeros, vâjâi cu securea deasupra chicilor făcute măciucă. Sfânta de pe Vale, vrăjitoarea, numai Îi privi cu un fel de milă. În jurul ei puțea a pucioasă. De gât Îi atârna un șarpe albăstrui care zvârlea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
val de oameni nou-veniți au fost confuze și contradictorii, înțesate chiar, lucru de neimaginat, de un val de rasism. Imigrația este confundată cu terorismul și dezbaterea despre imigrație se suprapune peste cea legată de terorism. Atunci 286 când scriu mă căznesc să rămân în limitele unor analize pozitive, să-mi păstrez convingerea și să transmit prin scris că lumea este bună prin definiție și că răul este doar o altă față a binelui pe care trebuie s-o cunoaștem și împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Ca și cum ar fi fost subit despachetate din hârtii subțiri și transparente în cari ar fi stat învelite până atunci, aspectul lor devenea inefabil și nou. Păreau menite unei noi utilități superioare și fantastice pe care în zadar m-aș fi căznit s-o găsesc"410 devin ,,niveluri de realitate" în care eul trăiește. Rezultatul obținut în urma acestor subiectivizări și obiectivizări succesive este ceea ce Basarab Nicolescu numește în studiul amintit, o ,,trans-natură" ultima treaptă din modelul transdisciplinar al naturii, propus de savantul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
individ eșuat într-o lume coruptă și care, în cele din urmă, admite acest lucru, un individ care a eșuat în prietenii și a cărui intimitate a devenit o singurătate copleșită de tăcere. Faptul că umorul lui Marlowe e din ce în ce mai căznit și comparațiile sale tot mai răsuflate nu reflectă diminuarea talentului lui Chandler, ci a încrederii lui Marlowe în capacitatea sa de a controla sau de a manevra realitatea, și de aici un semnal al pesimismului său atotcuprinzător (Brewer, 1989, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cărților. Nici vorbă de așa ceva: ca mulți „academici” lipsiți de umor, Peter Wolfe a luat ad litteram toate mărturisirile scriitorului analizat, fără a-și mai da silința să verifice adevărul spuselor sale. Transformate în probe ale tezei pe care se căznea s-o demonstreze, propozițiile de acest gen n-au o valoare mai mare decât aceea a unei discuții lipsite de miză: a lua drept literă de lege confesiunile autorului ce-și face cunoscute, în timp ce scrie, dubiile privitoare la rezultatul final
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
spre sfârșitul secvenței: întregul Los Angeles „miroase a stătut și vechi, ca o cameră ținută prea mult închisă”, cu „camioanele cu opt și șaisprezece roți” ce alcătuiesc veritabile convoaie înfricoșătoare și în care Pacificul însuși, „imens, greoi și compact, se căznea să ajung la țărm, ca o femeie de serviciu ce se întoarce acasă”. Întinderea californiană se relevă a fi un stat al comerțului pur, un El Dorado al lăcomiei, în care găsești „tot ce-ți dorești și nimic bun”. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
noastră) se alătura efectiv eminescienei Mortua est. Și încă ceva: în filigran se citește (întoarsă pe dos) grațioasa prezență a Sburătorului. Nu copila imploră venirea acestuia, ci dimpotrivă: "Tu ești singura / care mă poți / salva / dar atenție! / rolurile sunt inversate, / căznește-te să mă ridici în brațe și, ca o libelulă, / dă din picioare, / să te ridici ca mine deasupra orașului!" Alteori, trubadur medieval și imnograf zbuciumat, poetul peregrinează într-o geografie deschisă; canțonele sale nu sunt, la drept vorbind, ale
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lucrurile furate la cârciumă. Hoa ță și bețivă, soția își ne cinsteș te casa și împinge familia la ruină. La 4 octombrie 1774, când Maria din mahalaua Fântâna Boului își reclamă soțul că de șap te ani o bate, o căznește și n-o chivernisește, vecinii din cele două mahala le, unde cu plul a locuit în ultima perioadă, se arată indignați de îndrăzneala ei. Mărturiile lor conturează portretul „femeii afu risite“ și pe cel al „soțului bun și gos po
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mănăstire dacă îi dăm acestei măsuri aceeași valoare ca părinții clerici. Iată și un exemplu. Zamfira din mahalaua Scaune se plânge pentru a doua oară la Mitropolie de soțul ei, An drei, care de 19 ani o bate și o căznește. Timpul a „biruit-o“, iar trupul nu mai rezistă răului tratament și cere ajutorul mitropolitului. Hotărârea nu le acordă decât un răgaz de refacere, o separare de corp în care Andrei trebuie să arate că este ca pa bil să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
își aduce soțul în fața tribunalului ecle zias tic cu gând să di vor țeze. motive le sunt multe și se rioa se, după cum singur soțul re cunoaș te: „și traiu rău am cu soția mea, dă o bat și o căznesc, uneoricând sunt în be ție, al te ori între zie, făcând-o și cur vă“. adevărata teamă a soției este legată de zestrea pe care soțul începu se s-o ri si peas că pe băutură. În fața in stanței, el
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
când a început să fie tolerat. Dar literatură au scris în permanență. O spune franc Gellu Naum, într-un text din volumul Poetizați, poetizați (1970): „Am cu mine tristețea profundă a poeților care, toată viața, dar toată viața, s-au căznit să nu facă literatură, și până la urmă, răsfoind cele câteva sute de pagini, au descoperit că n-au făcut decât literatură”. Repere bibliografice: André Billy, La Littérature française contemporaine, Paris, 1927; Marcel Raymond, De Baudelaire au surréalisme, Paris, 1933, 252-282
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
aveau rostul să-i vindece de iluzia păguboasă a fundațiilor. Dar ca atare trebuiau mai întâi trase anticipativ afară din piatră: un dublu salt - înaintea și înapoia "taurului" nou-născut al prezentului - le solicita la maxim măiestria acrobatică. Pe scurt, se căzneau din răsputeri să scrie punctat, cu piatră pe piatră, istoria viitoare a locului respectiv, ce nu era câtuși de puțin doar o particularizare a alteia, pretins universale. Căutau ad-hoc începutul sub forma unei racordări auspicioase la nesfârșit. La gura peșterii
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ei de lapte și miere. Renaștere? Nu-și putea permite să accepte un asemenea dar excesiv, nu avea structuri specializate pentru prehensiunea lui. Încercă reflex să-și ia înapoi umilința furată, a om care n-are nevoie de ajutor. Se căzni să-și destindă buzele în rânjetul lui impasibil, gonflat în pripă cu o siguranță de sine mult rarefiată, și să-l lase la apă cool, fără panică, folosindu-se în exclusivitate de mijloacele bordului. Dar vinciurile gruiului se gripară de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mulțime, printre acestea fiind amintite cea de-a treia domnie a lui Gheorghe Duca și a doua a lui Dumitrașco Cantacuzino. Duca Vodă „strânsoare mare pentru bani făcea tuturor, și boierilor și neguțătorilor și la toată tara, muncindu-i și căznindu-i pre toți în toate chipurile; pre unii cu închisori pedepsindu-i, pre alții cu munca și cu bătăi cu buzduganul până la moarte ucigându-i...; nu cruța nici boier nici sărac, nici țăran nici femei". Dintre care pomenește pe mulți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în baza unor astfel de concepte - observă von Campenhausen - se înțelege răceala, caracteristică unui convertit, cu care Augustin vorbește despre tatăl său, ce nutrea sentimente păgîne și se botezase doar cu puțin înaintea morții, ori pasionata tenacitate cu care se căznește să-i facă pe fiul lui Romanianus și pe Romanianus însuși să urmeze calea ascetică - și tăcuta indiferență cu care, după nereușita tentativă, îi va îndepărta pe cei doi.” Dar, adoptînd asemenea principii, cu greu ar fi putut să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
apele unui puhoi pe care vrea să-l treacă într-o zi de furtună (Ahile este el însuși gata să se înece în apele, încrâncenate împotriva lui, ale Scamandrului); niște pui de păsări încă fără aripi, cărora mama lor se căznește, răbdând de foame, să le-aducă tot ce poate s-adune din preajmă (este tot el, Ahile, aducând aheilor prăzi cu greu dobândite); și o fetiță care aleargă după mama ei și i se agață de poale, împiedicând-o din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
puținii pași pe care realizatorii și invitații îi au de făcut pînă la stadiul de personaje caricaturale. Despre ridicolul care pîndește la tot pasul atunci cînd, într-un studio, niște oameni care au venit de acasă cu lecțiile învățate se căznesc să arate că dreptatea e de partea lor. în film, talk-show-ul e filmat cu o singură cameră, care tremură în mîna operatorului. Nu e o hiperbolă regizorală, inclusiv azi mai există televiziuni, nu neapărat de periferie, unde cameramanul moțăie, uitînd
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
căci Domnul pre noi ne-a pus răspunzători și pentru sufletele lor, și cum îi vom trata așa și noi răsplată vom avea în ceruri." "Căutați dară cu dragoste și cumsăcade să vă purtați cu ei și nu-i mai căzniți și voi cu netrebnice chinuri." "Ascultători poruncilor lui Hristos, să vă milostiviți și cu dumnezeiască rîvnă să cercați sufletul lor a-l îndrepta, căci ce puteți voi cu înțelepciune repara, armașii și slugile lor nicicînd nu vor putea face, căci
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
întorci la pagini, să te întrebi de ce au fost astfel dispuse și nu altfel. Cartea are treisprezece capitole întâi și un capitol final, doi. Pe parcursul lecturii însă, cititorul este deconcertat s-o tot ia de la capăt, e ca și cum te-ai căzni să înaintezi fiind aruncat mereu la capătul pe care speraseși să-l lași în urmă. Efectul psihologic al acestei structurări este imediat: senzația inutilității a lui Sisif care se tot muncește la urcarea bolovanului lui despre care mai și știe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
spune în Inima lui septembrie (1996), existența este o vale a plângerii, Cuvântul încă se mai aude din cer, cutare peisaj originar încă mai amintește de Eminescu, Învierea încă mai e posibilă: „Luminii ce o port în mine / Și se căznește drumul să-și slujească / I-ar trebui încă un trup / S-ajungă-n albia cerească. // I-ar trebui încă un crug, / Hăuri și mlaștini să învingă; / Glasuri mă strigă din adânc, / Tânjește ora-ntr-o ferigă / [...] Bulbii așteaptă sub zăpadă, / Aripi în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
mea este aidoma unui cântec /Asemenea inimii care plânge / într-o mare de minuni” - Întuneric desăvârșit), asumându-și condiția unui „prinț al iluziei”, Don Quijote locuit de toate morile de vânt, sfâșiat între antinomii, dar și Iacob, „însetat de lumină” și „căznit de ea”. Starea cel mai frecvent cultivată este aceea de contemplație extatică a unui „domeniu / de suferință”, a unui „imperiu de liniște”. Imagistica vorbește despre „setea de lumină”, durere, spaimă, întuneric, singurătate, frig, cenușă, moarte, „iubire supremă”, despre aspirația ființei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]